Ionuț Budișteanu le-a pus gând rău spărgătorilor. Invenția va fi prezentată la Salonul Internațional de Invenții de la Geneva

Tânărul inventator, Ionuț Budișteanu, va prezenta mâine, 15 aprilie, în cadrul Salonului Internațional de Invenții de la Geneva, un dispozitiv electronic care procesează imaginile cu ajutorul inteligenței artificiale și care recunoaște spăgătorii ce poartă cagulă.

Adolescentul, este în prezent student al Universităţii din Bucureşti, membru al ACM (Association for Computing Machinery) şi al IEEE (Institute of Electrical and Electronics Engineers) din partea cărora a obţinut şi numeroase premii, completând lista distincţiilor oferite de Google, Yale Science, European Organization for Nuclear Research sau IISEF.

Softul a fost implementat 

Ionuț și-a implementat sistemul respectiv în propria locuință din Râmnicu Vâlcea. „Am realizat un dispozitiv electronic, conectat la câteva camere de filmat, capabil să recunoască persoanele care poartă cagulă. Marea problemă la bănci este faptul că există anumite persone care supraveghează camerele de luat vederi, iar oamenii sunt cei care trebuie să observe dacă a intrat cineva «cagulat» care va încerca să jefuiască. Dacă nu poartă cagulă, incidentul poate fi rezolvat a doua zi, pentru că persoana respectivă se poate identifica. Majoritatea spărgătorilor poartă ceva pe cap: un fes, o căciulă, o cagulă, un ciorap, pentru a-și acoperi fața. 95% din numărul spargerilor sunt făcute de persoane cu fața acoperită. Dispozitivul încearcă, cu ajutorul inteligenței artificiale, să recunoască aceste persoane. Softul nu este capabil să recunoască fața din spatele cagulei, dar alertează automat când o persoană intră cu o cagulă într-o anumită zonă”, explică Ionuț.

Sistemul beneficiează de o aplicație, care, tot pe baza inteligenței artificiale, înceracă să „citească” mișcările suspecte. „La un seif, de exemplu, 99% din timp, zona e liberă Nu e niciun pericol. Sunt câțiva oameni care se uită pe camere, iar când vine momentul critic, acel 1% când cineva accesează seiful, există posibilitatea de a fi ratat de supraveghetori. Poate atunci se schimbă tura sau supraveghetorii nu sunt, pur și simplu atenți. Sistemul încearcă să își dea seama când există activitate, calculează traiectoriile pe unde se deplasează oamenii respectivi și  după aceea îl armează. De exemplu, o casă are 20 de camere de filmat. Ar trebui să fie o persoană care se uită peste 20 de imagini în timp real. Poate când cineva merge printr-o zonă interzisă și vrea să fure, supraveghetorul nu este atent. Sistemul încearcă să rejecteze imaginile care nu prezintă niciun fel de pericol, unde nu se întâmplă nimic. Când se întâmplă ceva, sistemul detectează mișcările respective și spune că e ceva suspect. Sistemul își dă seama de viteza oamenilor, vede când cineva aleargă și știe că în zona respectivă, în mod normal nu ar trebui să alerge nimeni. Dacă simte o viteză anormală, va spune că acolo se află cineva cu un grad mare de pericol și va recomanda ca cineva să concluzioneze dacă e într-adevăr un pericol sau nu”, explică inventatorul.

Sistemul de supraveghere a fost brevetat și este implementat în propria locuință a inventatorului. „Am un sistem de supraveghere acasă, iar părinții mei ar trebui să vadă toate imaginile de pe camere pentru a vedea că s-a întâmplat ceva. E foarte greu să vezi că la 3:55 noaptea s-a întâmplat ceva. Am implementat acasă acest sistem de care vorbeam. Sistemul învață background-ul mișcărilor, mașinile care parchează în mod normal, oamenii care circulă în zonă în mod normal”.

Are propriul asteroid 

„Mâine am onoarea să particip la Salonul Internațional de Invenții de la Geneva. Sper să reprezint cu bine România și Universitatea București”, a spus acesta.

Portofoliul său personal numără mai bine de 50 de proiecte. Acesta a creează programe soft şi dispozitive electronice care să aducă îmbunătăţiri vieţii noastre. A inventat un dispozitiv electronic, care foloseşte inteligenţa artificială, pentru a ajuta persoanele nevăzătoare să distingă anumite imagini cu ajutorul unei matrici senzor plasată pe limbă. A propus un sistem care recunoaşte blocajele din trafic, sau dezastre naturale, uragane, incendii, deversări de petrol.

Ionuţ a devenit cunoscut pe plan internațional pentru rezultatele sale deosebite obţinute la competiţiile de ştiinţă şi inginerie pentru liceeni şi mai ales pentru marele premiu Gordon E. Moore în valoare de 75. 000 de dolari obţinut în 2013 la cea mai importantă competiţie din SUA, Intel International Science and Engineering Fair, cu un proiect care foloseşte inteligenţa artificială în scopul creării unei maşini automate low-cost. Revista TIME l-a nominalizat (în 2013) între cei 16 cei mai influenţi adolescenţi ai planetei, iar MIT Lincoln Laboratory a numit un asteroid după numele său.

Citiți și: Medalie de aur pentru tânărul inventator Ionuț Alexandru Budișteanu, la Brussels Innova