Clujul începe să se asemene cu periferia unui oraș african

„Mai conduce cineva orașul asta? Mai ia cineva în considerare reclamațiile oamenilor? În caz ca nu știați, s-a terminat iarna, nu mai stați în hibernare și apucați-vă de lucru”, scrie un clujean revoltat pe site-ul domnuleprimar.ro, unde, numai în luna martie s-au trimis aproape 300 de sesizări. 55 dintre acestea au primit răspuns. Dacă în primul mandat, primarul Clujului a fost mai tot timpul în topul celor mai activi primari pe site-ul amintit, lucrurile s-au schimbat cu întoarcerea sa de la București și mai ales în ultima perioadă. Boc a fost detronat în ultima săptămână de edilii din Piatra Neamț, Iași și Buzău.

„Mă uit cu stupoare și văd Clujul din ce în ce mai mizer. Șantiere interminabile, haos. Clujul începe să se asemene cu periferia unui oraș african.După multe promisiuni ale actualei administrații și în majoritate neonorate așteptăm și la Primăria Cluj DNA-ul să facă ordine că altă scăpare nu mai avem!”, spune cetățean categoric.

Firme de „spălăcioși”

Clujenii au doleanțe variate, unele pertinente, altele absurde, dar, o nemulțumire generală ar fi legată de curățenia din oraș. Tema e amplă. Vina se împarte între cetățeni, firmele de salubritate și administrația locală ce nu pare să ia măsuri. „Se reclamă pe bună dreptate mizeria din oraș. Domnul Boc îi mustrează părintește pe cei de la salubrizare. Apropo, pentru neîndeplinirea obligațiilor contractuale nu cumva se impun penalizări materiale? Au început să iasă și ei pe străzi, dar în multe locuri nu și aduna acel praf, ci îl mută prin presiunea apei pe trotuare și masini”, scrie un clujean.

Un alt locuitor al orașului, se întreabă, când se vor lua măsuri seriose care să îi determine pe cei responsabili de curățenia orașului să își îndeplinească aceste îndatoriri?„Ne-am săturat de atâta murdărie, praf, gunoaie! Se vede pe alocuri că s-a dat cu mătura pe trotuare, însă gunoiul nu a fost ridicat, ci doar îngramădit lângă clădiri sau garduri (vezi strada Constanța și străzile din spatele pieții Mihai Viteazu). La prima adiere praful și murdăria se întorc la loc și s-a muncit degeaba. Oare când vom învăța să facem lucrurile bine, până la capăt?”, scrie acesta.

„Nu prea înțeleg tehnica celor de la Rosal/Bratner/alte firme de spălăcioși care se pretind ambasadori în acest domeniu. Mai exact, omul din spatele mașinii care spală cu jet puternic marginea drumului umezind practic praful și mutându-l teoretic spre gura de canalizare, nu face decât să îl arunce sub mașini, pe trotuar, pe gardul viu și pe geamuri. Tehnica asta e a unui copil de patru-cinci ani care se joacă cu apa și furtunul. Nu se curăța nimic, se agită doar praful și se mută în alte zone. Cineva ar trebui să aspire/colecteze acel praf și apoi spălat manual /automat cu șampon acel asfalt. Acasă cum se face curățenie? Se limpezește gresia și se aruncă mizeria sub covor și sub dulap? Vai de noi, pe lângă că sunt multe șantiere, rămânem îngropați în praf, papucii murdari, mașini murdare, geamuri, în casă”.

Malul Someșului, noua groapă de gunoi?

Un clujean responsail dorește mai multe coșuri de gunoi. „Vă rog să luați în considerare montarea de coșuri de gunoi pe malul Someșului (între Parcul Rozelor și Podul Garibaldi). În anumite zone, sunt din zece în zece metri, iar în altele sunt la două – trei sute de metri distanță (în dreptul Parcului Iuliu Hațieganu sau pe malul opus Sălii Sporturilor)”. Dacă în anumite zone malul arată onorabil, sunt și zone în care gunoiul este depozitat sistematic, nu doar de clujeni. Fiind o zonă de la periferia Capitalei Tineretului, administrația locală nu pare deranjată de acest aspect.

 

Un clujean exasperat de acestă îndeletnicire care tinde să devină un obicei, și-a exprimat dorința de a concesiona terenul. „Gunoaie aruncate pe malul Someșului, lângă Emerson. Am sunat la poliția comunitară în timp ce au venit cu camionul/dubă/căruța să arunce gunoaie. Poliția comunitară nici măcar nu a răspuns la telefon. Am încercat să contactez departamentul tehnic din cadrul primăriei (prin centrala primăriei) și nu a răspuns nimeni la telefon. Oare chiar suntem în Somalia, nu putem să oprim poluarea vizuală și a mediului înfăptuită de niște nenorociți? Poliția comunitară stă să dea amenzi păsărilor migratoare, dar nu se poate deplasa până în zona menționată? Aș dori să concesionez eu zona respectivă, sunt dispus să plătesc. Doar așa voi putea să ridic un gard și să opresc debandada totală care se întâmplă. Așa, cu pământul nimănui nu cred că putem să avem o astel de zonă curată”, spun acesta dezamăgit. „Domnule primar, nu știu în ce măsură puteți să rezolvați dumneavoastră curățenia din acest oraș, de pe malul Someșului, al canalului Morii, dar eu vă rog din tot sufletul meu (și sunt sigură că și al altor clujeni) să încercați”, spune un alt cetățean ceva mai înțelegător.

W.C.-uri publice

Pasajul subteran din Piața Gării a fost inaugurat pe 29 octombrie 2014. Acesta se întinde pe o suprafaţă de 630 de mp şi are cinci accese, cel de-al șaselea fiind închis, deoarece urmează să facă legătura cu pasajul care aparţine Regionalei CFR. Pentru siguranţa celor care vor folosi acest pasaj au fost instalate șapte camere de supraveghere şi s-a realizat un sistem de iluminat performant. Pereții au fost placați cu material special – panouri din plăci dure, compacte, stratificate la presiuni şi temperaturi înalte, conform normelor europene E 438, cu un tratament special al suprafeţelor care le conferă o deosebită rezistenţă la intemperii, ploi acide, coroziune sau acţiuni mecanice. Investiția a costat 551.871 de lei.

Pasajul subteran din Piața Gării este folosit pe post de toaletă publică.

„Arată bine față de cum arăta înainte. Mirosea a urină, erau baruri, magazine, fum de țigară, bețivi și chiar drogați pe aici. Arată mult mai bine. E foarte frumos”, a spus clujeanul Ioan Baciu în ziua inaugurării. Deși în luna octombrie, clujenii erau convinși că va fi păstrat pasajul curat, lucrurile au început să se schimbe, cu toată suravegherea aferentă. Dacă ambalajele aruncate în voia sorții sunt adunate zilnic, mirosul persistă și acum. „Am observat în mod repetat că există persoane care îl folosesc pe post de toaletă publică. Mai precis, există un colț unde anumiti indivizi urinează. Deja peretele este pătat în acea zonă. Vă rog să faceți ceva în privinta aceasta! În caz contrar, lumea va reîncepe să treaca neregulamentar strada pentru a evita pasajul”, semnalează un trecător. W.C-ul public, însă, s-a extins în mai multe colțuri ale pasajului, iar pe jos se conturează bălți de urină, ce sunt „reîmprospătate” zilnic.

Același miros înțepător ce poate fi simțit în pasajul subteran îi supără și pe clujenii din centrul orașului: „De când în zona intersecției străzilor Episcop Ioan Bob – Str. Ion Rațiu din centrul Clujului există baruri, avem o adevarată problemă. Nu există seară în care cel puțin 10-15 persoane să nu își facă nevoile sub geamurile și în scările noastre.E o situație efectiv penibilă. Pe lânga mirosul oribil, e o problemă de igienă și bun simț. În Centrul Istoric al Clujului, Capitala Europeană a Tineretului, mirosul efectiv îți muta nasul, ca sa ilustrez mai bine ideea”, susține un alt cetățean care îi cere primăriei să ia măsuri.

Citiși și: Foto-Video | Pasajul pietonal subteran din Piața Gării a fost modernizat. Ce părere au clujenii

Garajele comuniste, o sursă de mizerie

Eterna poveste a garajelor comuniste le dă în continuare bătăi de cap clujenilor, dar nu și celor din administrație. Deși problema a mai fost ridicată de „n” ori de către cetățeni, acestea au rămas în continuare în picioare. „Știu că povestea este veche, dar aveți soluția în partid! Primarul din Alba Iulia a demolat toate garajele din oraș, chiar și cele cu autorizație de construcție, de vreo opt ani. Astfel au scăpat de praf, afaceri ilegale cu închirieri sau subînchirieri de garaje, șobolani, câini crescuți în garaje, aleile au fost pavate, au apărut noi străzi între blocuri, s-au înmulțit locurile de parcare și în general orașul arată mult mai bine. Eu nu pricep dacă în Alba se poate, la Cluj de ce nu se vrea? Poate din același motiv din care Clujul cu un buget consistent are niște drumuri groaznice în comparație cu Alba”, se întreabă un alt clujean.

Boc critică firmele de salubritate

Edilul Clujului s-a arătat nemulțumit de activitatea celor două firme care trebuie să asigure curățenia în municipiu, Rosal și Bratner-Vereș. Astfel, acesta a verificat săptămâna trecută dotarea cu utilaje în materie de curățenie celor două firme, descoperind o serie de nereguli. „Firmele au termen până la Sărbătorile de Paște să recupereze toate întârzierile în materie de curățenie în oraș, sub rezerva sancțiunilor pecuniare”, a spus Emil Boc.