Biblioteca Teleki din Târgu-Mureș, o vizită cu IQ ridicat

Biblioteca Teleki din Târgu-Mureș pare ruda de la țară a splendidei Săli de Stat a Bibliotecii Naționale de la Viena. Sala barocă, pe două niveluri, a bibliotecii târgumureșene seamănă cu impunătoarea sală vieneză, dar dimensiunile ciclopice ale bijuteriei din capitala imperială nu se puteau regăsi într-un oraș situat aproape de granița imperiului. Cu toate acestea, Biblioteca Teleki este una dintre cele mai frumoase și importante biblioteci din Europa Centrală și de Est, și singura din Transilvania care funcționează și ca obiectiv turistic.

Legătura dintre bibliotecile de la Viena și Târgu-Mureș a făcut-o contele Sámuel Teleki, personaj ilustru al vremii sale, ajuns vicecancelar și apoi cancelar al Transilvaniei la Viena, cu începere din 1787. Inspirat fără îndoială de arhitectura Sălii de Stat a bibliotecii vieneze, ridicată între 1723 și 1726, el a construit biblioteca de la Târgu-Mureș între anii 1799-1802.

În 1802, biblioteca își deschide porțile, ca instituție publică, prima de acest fel din această parte a Europei. În 2013, biblioteca își deschide în continuare porțile, tot ca instituție publică. Însă, cei care îi trec acum pragul, sunt, la fel ca și la Viena, turiștii, și nu cititorii interesați de volumele adăpostite.

Sala bibliotecii, ticsită de cărți vechi, adăpostite după grilaje în carouri de sârmă albă, este străjuită de busturile unor eroi sau cărturari din antichitate. Chipuri buclate de filosofi greci alternează cu fețe semețe de generali romani. Două busturi de bronz ale ctitorilor – Sámuel Teleki și soția sa, Zsuszanna Bethlen – sunt executate în același stil. Pe axa lungă a sălii, două tablouri ale contelui se privesc de la distanță. De o parte, contele la tinerețe, de cealaltă, tot el, la senectute.
„Este foarte important de spus că totul s-a păstrat ca acum 200 de ani, când s-a deschis. Mobilierul e de atunci, statuile, tot de atunci, chiar și sârma care protejează dulapurile cu cărți este de atunci. A fost o variantă mai ieftină și mai practică decât vitrinele de sticlă”, spune ghidul bibliotecii, Weisz Szidónia.

Rarități de colecție

Sub vitrine de sticlă, în expoziție se găsesc câteva din raritățile bibliotecii. Cea mai veche Biblie în limba maghiară împarte aceeași vitrină cu cea mai veche Biblie în limba română. O copie a Declarației de Independență a Statelor Unite ale Americii, executată după matricea originală, se odihnește nu departe de cea mai veche hartă a Transilvaniei, prinsă între coperțile unui volum original al „Theatrum Orbis Terrarum”, editat de Abraham Ortelius.

Majoritatea operelor expuse provin chiar din colecția Teleki. Contele a fost un harnic cumpărător de cărți, misiții săi fiind prezenți în 25 de orașe europene, de unde procurau lucrări pentru eruditul transilvănean. Până la sfârșitul vieții, în 1822, aristocratul dotase biblioteca cu 40.000 de volume. Colecției sale i s-a adăugat cea a soției, aflată acum în holul de intrare. Apoi, odată cu desființarea Colegiului Reformat din Târgu-Mureș, aici și-a găsit refugiu și biblioteca acestei instituții. „80.000 de volume de la Colegiul Reformat au ajuns aici după al doilea război mondial, când a fost desființat colegiul. Apoi, alte mii de volume au fost transferate de la bibliotecile unor mănăstiri sau colegii confesionale”, explică ghidul Weisz Szidónia.

Biblioteca adăpostește șapte codice din secolele XIV-XV, 67 de incunabule (tipărituri dinainte de 1500), diverse ediții de lux sau princeps de o valoare inestimabilă și o colecție de 1.200 de biblii.

Biblioteca Teleki numără acum 240.000 de volume. Donațiile însă continuă. „Anul acesta am primit o donație de la un profesor de la Oxford, constând în 40 de cutii cu cărți”, mai spune ghidul.

Biblioteca Teleki este în continuare publică. După completarea unui formular, orice persoană poate consulta în interes științific volumele aflate în patrimoniul bibliotecii. „Funcționează neîntrerupt în acest regim din 1802, cu două mici întreruperi, cauzate de cele două războaie mondiale. Din fericire nu s-au atins de ea nici comuniștii – doar o perioadă au fost acoperite tablourile contelui cu o pânză, deoarece nobilii nu erau bine văzuți pe atunci -, și nici măcar armata rusă, care în alte locuri a folosit paginile vechilor cărți pe post de așternut pentru cai”, povestește Weisz Szidónia.

Mii de turiști vizitează anual Biblioteca Teleki, majoritatea din Ungaria, dar și din alte țări. Cristian Mureșan, un expat român din Belgia a venit să viziteze biblioteca împreună cu prietena sa, Marlies Lejuste. „Este superbă, ca tot Târgu-Mureșul, această bibliotecă. E bine întreținută și valoroasă. Din păcate, lumea încă nu știe ce există aici”, spune bărbatul. Marlies este încântată și ea de oraș: „Am văzut atâtea clădiri frumoase. Nu știam că există așa ceva aici. România este norocoasă că încă nu și-a distrus patrimoniul”.

Vizitarea e gratuită

Odată cu strămutarea bibliotecii Colegiului Reformat, la Biblioteca Teleki a ajuns și colecția de obiecte care au aparținut lui Bolyai Janos și tatălui său, Farkas. O sală de expoziție a fost amenajată pentru a omagia memoria celor doi savanți. De asemenea, biblioteca organizează periodic expoziții tematice temporare.

Toate acestea pot fi vizitate gratuit, zilnic, cu excepția zilei de luni, de la 10.00 la 18.00, iar sâmbăta și duminica, până la 13.00. O vizită nu durează mai mult de o oră.