Microscopul lui Stefan Hell va fi adus în Cluj

Stefan Hell este cetăţean german de origine română, născut la Arad şi este din 2012 membru de onoare al Academiei Române şi, din 2013, Doctor Honoris Causa al Universităţii Politehnica din Bucureşti.

Institutul de Cercetări Experimentale în Bio-Nano-Ştiinţe al Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) va achiziţiona anul viitor toate componentele necesare pentru a face din microscopul de fluorescenţă – unicat în România – pe care deja îl deţine, unul identic cu cel pentru care a luat cercetătorul Stefan Hell premiul Nobel pentru Chimie.

Microscopul se află în dotarea Institutului de Cercetări Experimentale în Bio-Nano-Ştiinţe şi a costat 350.000 de euro, el fiind achiziţionat anul trecut în cadrul unui proiect european. Directorul Institutului, profesorul Simion Simon, a declarat vineri că se vor face toate eforturile pentru achiziţionarea acelor componente care lipsesc, pentru ca instrumentul să fie adus la nivelul cel mai înalt. Upgradarea microscopului ar urma să coste aproximativ alte 300.000 de euro.

„Institutul a fost dotat la un nivel bun şi avem acest instrument unic care are o mică istorie. A fost cumpărat anul trecut printr-un proiect european, dar din cauza constrângerilor financiare nu l-am cumpărat integral. Însă, el este luat de la firma care a cumpărat brevetul pentru invenţii al lui Stefan Hell. Microscopul ni s-a oferit atunci în varianta completă, dar suma era prea mare. Aşa că l-am cumpărat fără o anumită parte, cu gândul că vom reuşi să facem upgradarea. Noi ne vom mobiliza pe toate căile pentru această dotare. El va conţine toate elementele care au fost adăugate acestei tehnici de microscopie prin fluorescenţă prin invenţia lui Hell. Adică un aparat conceput şi realizat de Hell”, a explicat profesorul de fizică.

Aparatul complet are la bază două lasere şi două microscoape, iar Institutul ar urma să achiziţioneze şi cel de-al doilea laser.

Microscopul este şi va fi şi în continuare folosit pentru cercetări în domeniul celular. Aparatul permite investigaţii pe sisteme de interes medical şi, atunci când va fi completat, Institutul de Cercetări Experimentale de Bio-Nano-Ştiinţe va putea promova şi alte tipuri de cercetare. Scopul acestor activităţi, derulate în special împreună cu Facultatea de Medicină din Cluj, dar şi cu alţi parteneri, este acela de a descoperi soluţii pentru diferite tipuri de probleme care ţin de Ştiinţele Vieţii.

Institutul de Cercetări Experimentale în Bio-Nano-Ştiinţe a organizat un eveniment prin care s-a dorit atât prezentarea microscopului, cât şi evocarea descoperirilor lui Stefan Hell.

Stefan Hell este unul dintre cei trei cercetători care au primit anul acesta Premiul Nobel pentru Chimie, alături de Eric Betzig şi William E. Moerner, pentru “dezvoltarea microscopiei fluorescente”.

„Pe lângă faptul că este vorba de cineva care s-a născut în România şi a făcut şcoală aici, cel puţin până la liceu, iar acest lucru este unul de mândrie, mai este un aspect care ţine de specificul Institutului. Acesta este unul interdisciplinar, în domeniul bio-nano-ştiinţe şi avem un respect deosebit pentru cei care contribuie la promovarea domeniilor pe care şi noi le practicăm, iar investigarea fenomenelor care au loc la nivel celular în sisteme vii este de foarte mare interes pentru toată lumea”, a spus Simion Simon.

Profesorul a mai precizat că o dată achiziţionate toate componentele microscopului se va încerca cooptarea în echipa Institutului a unui tânăr cercetător, Teodora Scheul, care a lucrat o alături de Stefan Hell în cadrul studiilor de doctorat.

La evenimentul organizat de Institut de Cercetări Experimentale au participat  şi acad. Octavian Popescu, directorul Centrului de Biologie Moleculară şi prof. Simion Aştilean, directorul Centrului de Nanobiofotonică şi Spectroscopie Laser.

Profesorul Simon a mai precizat că există inclusiv intenţia de i se propune lui Stefan Hell să primească titlul de Doctor Honoris Causa al UBB.

Stefan Hell este unul dintre cei trei cercetători care au primit anul acesta Premiul Nobel pentru Chimie, alături de Eric Betzig şi William E. Moerner, pentru “dezvoltarea microscopiei fluorescente”. Pentru o lungă perioadă de timp, dezvoltarea microscopiei optice a fost ţinută în loc de convingerea falsă că nu va putea atinge o rezoluţie mai bună de jumătate din lungimea de undă a luminii. Cu ajutorul moleculelor fluorescente, cei trei au reuşit să depăşească, cu ingeniozitate, această limitare. Activitatea lor în domeniu a introdus microscopia optică în universul nano.