Crematoriul din lanul de porumb

Judeţul Cluj se „îmbogăţeşte” din această toamnă cu un crematoriu uman. După ce opinia publică a fost categoric împotriva deschiderii unui asemenea crematoriu în cartierul Mănăştur din Cluj-Napoca, întreprinzătorii nu au renunţat la idee, doar am schimbat locul. Aşa că, cel mai modern crematoriu uman din sud-estul Europei va funcționa de luna viitoare în satul Bădeni, comuna Moldovenești. Aflată la cinci kilometri de ultima casă din Bădeni, noua construcție se pierde, cel puțin deocamdată, în lanul de porumb.

La periferia comunei Moldovenești e liniște. În plin câmp, printre culturile de ceapă care împrăştie în jur un miros înţepător, la capătul drumului argilos, o clădire jumătate albă, jumătate roșie, e protejată de un gard asortat. Aici va fi inaugurat oficial peste două săptămâni, cu o Zi a Porţilor Deschise, un crematoriu uman, deţinut de oamenii de afaceri Mircea Dunca, Koos Andras Zsolt şi Racz Levente Zsolt.

Înăuntru, predomină albul. „E un loc al decenței. Nu se întâmplă nimic rău sau ieșit din comun”, spune Mircea Dunca. Totul e bine organizat, pe două etaje: există un spațiu public, spații pentru cei cinci angajați și spații tehnice. Există o capelă, în cadrul căreia, se pot organiza slujbe religioase. „Noi nu întrebăm și nu ne interesează neapărat religia persoanei sau a familiei. Slujba se va putea ține, după cum dorește fiecare, în specificul religiei”, explică Dunca.

„Noi avem obligația să prezentăm familiei ce se întâmplă cu corpul. Nu avem voie să lăsăm pe nimeni în camera incineratoriului, din motive de securitate. În ideea aceasta avem aici un geam, prin care, la solicitarea familiei se poate poate vedea exact ce se întâmplă sau, o să avem un monitor, iar familia, sau persoanele agreate de familie pot să rămână să urmărească pe acesta ce se întâmplă în momentul introducerii în cuptor, pentru că din cuptor nu o să arătăm imagini”, mai spune acesta. Există de asemenea posibilitatea ca slujba și incinerarea să fie filmate, iar cine dorește, poate primi şi un CD sau un DVD cu filmarea respectivă.

O incinerare „simplă” costă 950 de lei

Crematoriul va funcționa în colaborare cu serviciile de pompele funebre. O incinerare „simplă”, care nu include și alte servicii precum: transport, închirierea capelei sau menținerea corpului în frigider, costă 950 de lei. Lista de prețuri pentru celelalte servicii nu a fost încă finalizată. Actele necesare pentru efectuarea incinerării sunt următoarele: copie după buletin, certificat de deces, certificat de îmbălsămare și aviz sanitar de transport (unde este cazul). „Pe lângă cele patru acte noi solicităm și legea începe să se clarifice în domeniul acesta, o etichetă de identificare a cadavrului ce se pune pe mâna dreaptă, pe care să fie scrise numele, data decesului și câteva informații esențiale”, a explicat proprietarul crematoriului.

Prima etapă, obligatorie, este recepția cadavrului, după care incinerarea propriu-zisă se face pe baza unei programări. Dacă o familie dorește, de exemplu, ca incinerarea să aibă loc abia peste o săptămână, corpul poate fi păstrat într-unul din cele 20 de frigidere existente în cadrul crematoriului. „La noi totul e automatizat, tehnologia e de ultimă generație, putem spune că avem cel mai modern crematoriu din sud-estul Europei, pentru că e ultimul făcut și am apelat la tehnologia de ultima oră”, explică proprietarul.

Temperatura inițială la incinerare trebuie să aibă 800 de grade. În momentul introducerii corpului se produce o combustie și se ajunge la 1000 – 1100 grade. În funcție de mărimea corpului, o incinerare durează între 60 și 70 de minute de minute, după care are loc o etapă de răcire a rămășițelor incinerate. Rămășițele se strâng din cuptor, urmând să fie măcinate într-un cremulator, pentru ca cenușa să aibă o formă uniformă. Cenușa se pune apoi într-o urnă care se sigliează și se etichetează. O astfel de urnă, cântărește în medie două kilograme.

Întreaga investiție a depășit până în momentul de față un milion de euro. „Investițiile au fost de anvergură, clădirea e frumoasă, spațiile sunt generoase. Am folosit tehnologie modernă, nu avem niciun calorifer, totul e cu încălzire prin pardoseală. Vrem să oferim condiții standarde, europene, să fie un loc al decenței. Dorim să eliminăm toate preconcepțiile, să fie frumos. Vom amenaja în jurul clădirii un parc”, a spus Mircea Dunca.

Totul e legal

Potrivit legii, distanța minimă ce trebuie respectată față de zona rezidențială pentru construirea unui crematoriu uman este de 1.000 de metri. „Noi îndeplinim toate condițiile, pentru că până la prima locuință din Bădeni sunt cinci kilometri”, spune proprietarul. Cât despre fum sau miros, asociații afirmă că nu sunt deloc probleme. Şi asta datorită tehnologiei. „Este o tehnologie modernă, cu filtru, cu filtru gravitațional, cu horn special, cu factor de accelerare special al arderii, cu cameră dublă de ardere. Fumul, care rezultă în prima încăpere trece în a doua încăpere, are o post ardere și apoi începe filtrarea. E ca la o instalație termică de bloc, iese un fum, un abur, nu este nimic grav. Ce să mai vorbim de viruși sau alți factori biologici? Nu mai există nimic. Este un abur. Nu avem un horn imens, toată lumea ne întreabă, când punem hornul? Există un horn, dar e la nivelul clădirii”, a explicat Dunca.

În cadrul crematoriului vor exista două instalații de incinerare. Capacitatea maximă la o oră procesare va fi de 20 de incinerări pe zi, asta în cazul în care crematoriul ar lucra non stop. Crematoriul are în prezent un site și o pagină de socializare, dar nu dorește o promovare agresivă, aşa că se va face cunoscut mai ales prin intermediul pompelor funebre.

Societatea Carpe Diem, din Cluj-Napoca, de exemplu, este de acord să colaboreze cu acest crematoriu, daca i se va propune. „Colaborăm cu Bucureștiul și cu Oradea, dar mai mult cu Oradea în ultimul timp pentru că e mai aproape și pentru că dau urnele pe loc. Cei de la București sunt mai comuniști, le dau doar în 24 de ore. În Cluj, oamenii sunt manipulați de ceea ce înseamnă religia ortodoxă. Clienți din Cluj nu prea avem, decât așa doi, trei pe lună”, a declarat administratorul Carpe Diem.

Sătenii nu sunt de acord

Locuitorii comunei Moldovenești știu că undeva în zonă s-a construit un crematoriu uman. Şi nu sunt prea încântaţi „Nu prea am o părere bună, pentru că vor fi urmări pentru copiii și nepoții noștri. Miros insuportabil, cred. Aerul va fi infectat, curenții umblă. Nu sunt de acord din cauza mediului”, spune Elena Palvi. „Să mă îngroape în pământ. Nu e problemă de religie, că toți murim, indiferent de religie. Nu ne-a consultat nimeni înainte să se facă”, spune un bărbat mai în vârstă. „Nu sunt de acord. Am loc în cimitir și acolo vreau să mă ducă. Nu, nu ne trebe crematoriu! Aici este cimitir la toată lumea”, spune revoltată şi o altă locuitoare a satului Bădeni. Turdenii, în schimb sunt foarte surprinși să audă așa ceva. „Nu știu nimic despre lucrul acesta, dar cred că este un lucru bun. Depinde de mentalitatea și de credința fiecăruia”, spune Elena Cristea în vârstă de 38 de ani. „Nu știu de niciun crematoriu, dar nu sunt de acord. Omul trebuie să fie îngropat. Știu că și cei care sunt de relgie ortodoxă sunt de acord. Cel puțin unii”spune domnul Iacob, în vârstă de 59 de ani.

În ceea ce privește existența unui crematoriu uman, paradoxal, clujenii, care s-au opus în repetate rânduri construirii unui astfel de loc în oraș, sunt destul de deschiși în privința acestui subiect. „Eu știu că omul după ce moare, nu știe nimic. În privința aceasta nu e nicio problemă că merge la crematoriu. Aici alege familia sau fiecare decide personal. Eu nu sunt împotrivă să existe un crematoriu la Cluj. Poate pe parcurs și la noi va fi situația că nu vor mai ajunge cimitirele. Eu sunt Martor al lui Iehova. Noi nu ne speriem de moarte pentru că știm că morții nu mai știu nimic și e decizia familiei. Unii dintre noi au făcut acest lucru, alții nu. Știu o familie care și-a incinerat copiii în Spania, pentru că nu a avut unde să îi mormânteze. E o problemă de conștiință”, a spus Aurel Giurgiu, în vârstă de 62 de ani.

Nici domnul Banciu, în vârstă de 62 de ani nu are nimic împotrivă, atâta timp cât crematoriul este undeva în afara localității. „Cu toate acestea, dacă ar fi să aleg pentru un membru al familiei mele, aș prefera să fie înmormântat creștinește. Nu sunt de acord cu incinerarea nici în ceea ce mă privește”, a explicat acesta. Liana Liberdeni, în vârstă de 23 de ani spune că este de acord cu existența unui crematoriu. „Cred că fiecare are dreptul să aleagă. Dacă cineva moare și dorește să fie incinerat, așa să fie! Dacă dorește să fie înmormântat, tot așa. Fiecare cu decizia lui. Eu una, aș vrea să fiu incinerată. Sunt ortodoxă și nu aș fi de acord să nu am o slujbă. Dacă asta a fost decizia pe care eu sau familia mea am luat-o, de ce te bagi tu? Nu înțeleg de unde până unde această decizie a bisericii. Toate religiile sunt de acord cu incinerarea, numai noi nu”, a declarat tânăra. Raluca, în vârstă de 29 de ani, este și ea de acord, spunând că dorește să își doneze organele și prin urmare, ar alege incinerarea. „Economisești multe resurse din toate punctele de vedere. E mai mult o opțiune religioasă și e ceva foarte nou pentru România, așa că îmi dau seama cât de ușor e pentru oricine să fie împotriva ideii. Eu nu aș fi de acord să fiu incinerat, dar nu am nimic împotriva ideii respective, nu îmi repugnă ca altora, nu mă inspăimântă, sunt cumva neutru la acest aspect”, este de părere un tânăr de 27 de ani.

Ortodocşii se opun, catolicii şi protestanţii nu

„Biserica Ortodoxă interzice oficierea ceremoniei religioase pentru persoanele incinerate. Creștinilor care vor solicita să fie incinerați nu li se va acorda serviciul ortodox. Credem că credincioșii nu vor apela la aceste servicii, pentru că ei nu își doresc ca ei sau rudele lor să fie arși ca niște animale. Biserica Ortodoxă Română consideră că trupul participă la mântuire”, a declarat secretarul eparhial, dr. Valentin Vesa. De altfel, Mitropolia Clujului a trimis pe 29 aprilie 2013, o adresă Primăriei din comuna Moldovenești şi i-a cerut instituţiei să renunţe la această iniţiativă. Valentin Vesa spune că reprezentanţii mitropoliei au insistat ca autoritățile locale să ceară părerea localnicilor înainte de a oferi autorizația de contrucție necesară ridicării crematoriului. „Domnul respectiv a cumpărat terenul și este liber să facă ceea ce crede de cuviință. La Cluj nu s-a realizat acest crematoriu, pentru că populația nu a dorit”, a spus acesta.

Alte religii sunt însă mult mai permisive în acest sens. Cremaţiunea este instituţionalizată în Asia prin budism şi hinduism, fiind, împreună cu înmormântarea, una dintre tehnicile cele mai comune utilizate de oameni. Catolicismul a interzis până în secolul al XX-lea incinerarea, dar de la decretul Sfântului Scaun din iulie 1963, aceasta nu mai este interzisă, sub rezerva ca acest act să nu fie ales din raţiuni contrare doctrinei creştine. Catolicii continuă, totuşi, să privilegieze înmormântarea corpului neînsufleţit al defunctului. Între confesiunile protestante, calviniştii şi luteranii acceptă incinerarea încă din 1898. La polul opus se află creştinismul, iudaismul şi islamisul, care nu acceptă incinerarea.

Legea pune pe picior de egalitate incinerarea cu înhumarea

Legea română dă dreptul fiecărei persoane să aleagă cum dorește să se despartă de această lume. În plus, anumite firme de pompe funebre oferă posibilitatea clienților de a încheia un contrat funerar din timpul vieții, care prevede exact dacă o persoană doreşte sau fie înhumată sau incinerată, independent de părerile familiei care ulterior s-ar putea opune incinerării.

În prezent în România mai există trei crematorii două în Bucureşti şi unul la Oradea. „Cei incinerați sunt jumătate ortodocși, jumătate de alte religii. Avem romano-catolici, greco-catolici, reformați și alte religii. Pentru clienții ortodocși se oferă, dacă familia dorește, o slujbă religioasă ținută de un preot romano-catolic, greco-catolic sau reformat. Slujbele pot fi oferite în română, engleză, maghiară, depinde de preotul la care se apelează. Nu doar cetățenii români apelează la serviciile noastre, ci și străinii, pentru că este mult mai scump transportul decât incinerarea. Am avut cetățeni germani, americani, chiar și coreeni. Serviciile de bază costă 950 de lei, la care se adaugă transportul, dacă e cazul, serviciu care se plătește firmei de servicii funebre care îl efectuează”, a declarat Dorin Gherghev, administratorul crematoriului Pheonix Cremation Services din Oradea. Aceste crematoriu oferă şi o legătură live pentru cei care nu pot să fie de față la incinerare: „Astfel, aceștia pot vedea pe internet când se deschide ușa incineratorului și când se introduce acolo cadavrul. Acela e cel mai important moment”, a adăugat Gherghev. Clujenii care doresc să apleze la serviciile crematoriului din Oradea trebuie să plătească serviciul de bază și aproximativ 600 de lei pentru transport.

Dorim să începem de la zero

Cei trei ascociați care dețin crematoriul din comuna Moldovenești, au pe rol un proces cu administrația municipiului Cluj-Napoca. Pe 18 octombrie 2011, Consiliul Local Cluj-Napoca a decis, asocierea cu firma RDK Cremation pentru amenajarea unui crematoriu uman în cimitirul din Mănăștur. După ce această hotărâre a devenit publică, clujenii au organizat acțiuni de protest, contestând avizul de mediu și modul în care Primăria Cluj a decis această asociere. Hotărârea a fost anulată în ianuarie 2012. RDK Cremation, a cerut anularea ultimei hotărâri în instanță. „Procesul de la Cluj încă trenează. Vom vedea ce va urma. Nu dorim să amestecăm lucrurile. Aici (n.r. la Moldoveneşti) dorim să începem de la zero, la Cluj e o altă poveste”, spune Mircea Dunca.

Primul crematoriu din sud-estul Europei a fost inaugurat în România, în 1928. Este vorba de crematoriul de stat Vitan Bârzești. Aici, autoritățile locale au investit recent un million și jumătate de euro pentru modernizarea unui cuptor.

Text: Maria Man