Cum dă Clujul în mintea tinerilor. Mobilizare pentru Capitala Europeană a Tineretului 2015

Clujul se pregăteşte să devină oficial „capitală”. Mai exact Capitală Europeană a Tineretului. Anul 2015 bate la uşă şi cu acest titlu deja câştigat şi trecut în palmares organizatorii speră să aibă o serioasă scrisoare de recomandare şi pentru câştigarea bătăliei pentru o capitală de rang superior, mai exact Capitală Culturală Europeană 2021. Unii specialişţi susţin că e nevoie de o promovare mult mai „agresivă” a pregătirilor pentru ambele titluri, astfel încât şi omul de pe stradă să ştie exact ce înseamnă pentru oraşul în care trăieşte obţinerea unor astfel de titlulaturi.

Cele două „capitale” sunt însă în faze diferite de pregătire. Şi mai există o diferenţă majoră. Dacă titlul de Capitală Europeană a Tineretului e deja câştigat, bătălia pentru Capitală Culturală Europeană e abia la început. Un lucru e clar însă pentru toţi cei implicaţi, cele două ar trebui să se susţină şi să se promoveze reciproc, în folosul direct al comunităţii clujene.

Pentru omul de rând însă, cel mai mult contează sentimentul de a fi locuitor al unei Capitale. Lumea te ia în serios dacă eşti locuitor al unei capitale, oraşul primeşte vizita turiştilor, dispune de fonduri prin care să îşi realizeze propriile proiecte, se implementează mai uşor programe, iar mândria unui asemenea titlu este de necontestat. Despre Capitala Europeană de Tineret s-a vorbit mult în 2012, atunci când s-a ajuns la obţinerea acestui titlu. De la András Farkas, directorul executiv al Federaţiei SHARE, principalul gestionar al programului Cluj 2015 – Capitală Europeană a Tineretului am încercat să aflăm care a fost drumul ce a stat la baza câştigării titlului, cui i se datorează, dar mai ales cum va arăta oraşul în anul în care va fi capitală şi care va fi beneficiul pentru Cluj-Napoca de a face parte din seria oraşelor care începând cu 2009 au fost numite Capitale Europene de Tineret: Rotterdam, Torino, Antwerp, Braga, Maribor, Thessaloniki.

Scrisoare de recomandare

În a doua parte a lui 2011, Grupul PONT, o organizaţie non-guvernamentală ce înglobează mai mulţi tineri care se ocupă de dezvoltare locală şi regională şi de obţinere de finanţări, au propus Primăriei Cluj-Napoca ideea candidaturii la titlul de Capitală Europeană a Tineretului. Ceea ce au făcut în 2011 a fost să acceseze o finanţare de la Uniunea Europeană prin programul Youth in Action (Tineret în Acţiune) prin care au reuşit să atragă finanţarea pentru procesul de elaborare şi depunere a candidaturii pentru Cluj-Napoca. „După obţinerea finanţării, Primăria a zis să încercăm acest lucru. Eu am intrat în acest proiect în calitate de preşedinte al Grupului PONT, dar ideea pentru depunerea candidaturii a fost a unei colege de-ale mele din organizaţie. Atunci am început să colaborăm cu Primăria, să facem consultările publice necesare. În martie 2012 am anunţat împreună cu domnul primar Radu Moisin dorinţa Clujului de a candida la titlul de Capitală Europeană a Tineretului”, a declarat András Farkas.

A urmat conceptul Federaţiei SHARE (formată din 31 de organizaţii non-guvernamentale care au ca scop pregătirea şi implementarea programului Cluj-Napoca 2015 Capitala Europeană a Tineretului) care a venit în întâmpinarea acelei iniţiative a Forumului European de Tineret de a acorda titlul şi de a spune că vrea să încurajeze acele oraşe care doresc să implice tinerii în procesele de dezvoltare urbană. Atunci s-a estimat o sumă că este nevoie de un buget de aproximativ 5, 5 milioane euro pentru Capitala Europeană a Tineretului, sumă ce trebuie atrasă din diferite surse. Cluj-Napoca a candidat împotriva unor oraşe precum Ivanovo (Russia), Varna (Bulgaria) sau Vilnius (Lithuania). Rezultatul final a fost publicat în data de 24 noiembrie 2012 în Maribor. „Împreună cu obţinerea acestui titlu nu s-a câştigat nicio finanţare concretă. Este ca o scrisoare de recomandare care confirmă că un concept este bun şi poate funcţiona”, a explicat András Farkas.

Vibraţiile promovării

Dacă anul trecut, Consiliul Local a acordat suma de 260.000 de lei Federaţiei SHARE pentru dezvoltarea programului Capitalei, în 2014 aceleiaşi federaţii i-au revenit 300.000 de lei din bugetul local pentru ONG-uri. „Finanţarea care a fost şi anul trecut şi anul acesta din partea Consiliului Local reprezintă doar o mică parte a necesarului. Noi ne dorim ca în 2014 această finanţare din banii publici să fie maxim 20% din ceea ce se atrage per total din diferite surse, atât sponsori cât şi alte programe de finanţare unde avem deja multe confirmări. Alocarea de bani din partea Consiliului Local este pentru un plan destul de clar elaborat pe aproximativ 45 de activităţi şi proiecte care se vor întâmpla în 2014 în Cluj, pe de o parte pregătitoare pentru nişte proiecte mai mari în 2015, cum ar fi amenajări în spaţiul public, sau traininguri, pregătirea voluntarilor şi pentru o activitate semnificativă în ceea ce priveşte promovarea a ceea ce se va întâmpla, a faptului că oraşul este Capitală Europeană a Tineretului. Promovarea se va face şi la nivel naţional pentru a convinge tineri din ţară să vină în Cluj nu doar de dragul de a veni, ci de participa la activităţi, sau de a face proiecte în parteneriat cu alte oraşe sau zone rurale din ţară. La nivel european este mai greu de făcut promovarea, dar dorinţa noastră este de a crea un «vibe», de a convinge oamenii să afle, să se intereseaze şi să se implice în ceea ce înseamnă acest program”, a precizat András Farkas. „N-aş dori ca cineva să creadă că această Capitală Europeană a Tineretului consumă resursele locale. Eu aş dori ca la sfârşit să putem zice că din toate resursele aduse de Capitala Europeană a Tineretului, maxim 10% au fost din bugetul local şi în cel mai rău caz să fie sub 20%. Să putem să demonstrăm că prin acest program am adus resurse, am adus noi conexiuni, am pus Clujul pe acea hartă şi să putem să demonstrăm prin cifre că am adus o plus valoare oraşului”, a completat responsabilul programului Cluj 2015 Capitală Europeană de Tineret. Anul trecut, cei 260.000 de lei au fost cheltuiţi pe promovare, pe câteva acţiuni care s-au făcut în spaţiul public sau pe consolidarea unor sisteme de management.

Evenimente majore

Federaţia SHARE propune pentru acest an cel puţin două evenimente majore în întâmpinarea evenimentelor de anul viitor. Unul este intitulat „Connector” şi este organizat în parteneriat cu Primăria şi cu Agenţia Naţională Erasmus+ . Acesta eveniment aduce la Cluj în perioada 10-14 septembrie, aproximativ 600 de tineri de la nivel naţional şi european. În primele două zile aceştia vor participa la diferite ateliere de creaţie, iar ce creează în acele ateliere vor implementa în oraş în următoarele zile. Celălalt eveniment major, mai puţin vizibil în spaţiul public, este Adunarea Generală a Forumului European de Tineret, între 19-23 noiembrie. Această adunare va implica toţi preşedinţii, vicepreşedinţii şi formatorii de opinie de la organizaţii europene de tineret, care vin în Cluj pentru a-şi alege noua conducere. Vor fi organizate evenimente paralele prin care tinerii vor interacţiona cu organizaţiile locale şi naţionale de tineret, cu scopul de a reveni în Cluj în 2015 cu propuneri de noi proiecte şi parteneriate. „Noi trebuie să facem nişte legături, care să fie funcţionale şi după aceea. Dacă două organizaţii se cunosc, fac un proiect comun, să nu fie doar de dragul Capitalei Europene a Tineretului, ci să continue. Titlul de Capitală Europeană a Tineretului ar trebui să fie un instrument în a crea aceste reţele şi interacţiuni”, a spus András Farkas. În prezent, pe pagina de Facebook, Youth@Cluj-Napoca 2015, care a reuşit să strângă până acum peste 45.000 de like-uri, echipa programului postează zilnic informaţii cu evenimentele organizate în Cluj, cu impact asupra comunităţii. Ca exemplu, în luna februarie, videoclipul The youth of Cluj for Ukraine, realizat de echipa Cluj-Napoca, European Youth Capital 2015, ca semn de solidaritate faţă de tinerii ucraineni, a avut peste 30.000 de vizualizări pe canalul Youtube.

Exemplul Salonic

La invitația Forumului European al Tineretului aflat sub președinția Uniunii Europene, o delegaţie din Cluj din care a făcut parte alături de primarul Emil Boc şi András Farkas, a vizitat în martie oraşul grecesc Salonic (Thessaloniki), actuala Capitală Europeană a Tineretului. Situat în Golful Thermaikos al Mării Egee, oraşul are şase universităţi în care învaţă 120.000 de studenţi şi o populaţie de 350.000 de locuitori. Pe tot parcursul anului vor avea loc evenimente la scară largă, inclusiv Evenimentul de Tineret al președinției elene, campanii pentru alegerile Parlamentului European, simulări ale Parlamentului European și Organizației Națiunilor Unite pentru studenți și multe alte concursuri. În cooperare cu rețeaua locală a societății civile, organizațiile de tineret din Salonic și cu sprijinul Uniunii Europene, Consiliului Europei, ONU, Președinției elene și a numeroase fundații, programul din 2014 va oferi orașului profilul unui laborator deschis pentru tineri. „Ne-am dus să vedem ce înseamnă pentru ei Capitala Europeană a Tineretului, dar acolo boom-ul de activităţi începe în momentul în care iese soarele, respectiv în lunile de vară. Au şi ei prevăzute deja peste 200 de activităţi sau proiecte implementate fie de primărie, fie de o companie municipală, non-profit care coordonează acolo programul Capitalei. Mie personal ce îmi place la ei este partea de colaborare cu organizaţiile pe partea de voluntariat. Voluntariatul este un proces de învăţare, care la nivel practic te ajută foarte mult, atât la nivel de metode non-formale, cât şi de interacţiuni sau socializare”, a declarat András Farkas.

Academia voluntarilor

Pentru programul Capitalei Europene a Tineretului din 2015, Fundaţia SHARE propune conceptul „Volunteers Academy-Academia de Voluntariat” prin care se doreşte implicarea a cel puţin 2000 de voluntari. „Am primit o confirmare recentă de la Fondul Norvegian, EEA Grants pe partea de finanţare. Am reuşit să aducem o finanţare de 73.500 de euro, atât pentru 2014, cât şi 2015 şi începutul lui 2016 când facem evaluarea. Acest concept, care era şi în candidatură, propune o serie de traininguri şi de programe de educaţie, ca proces de recunoaştere a competenţelor. Problema pentru majoritatea tinerilor intervine atunci când merg la un angajator şi li se cer acei doi-trei ani de experienţă. Voluntariatul ar trebui să asigure tocmai această experienţă. Sistemul trebuie recunoscut şi de angajator şi astfel studentul va putea merge în 2016 la un angajator să spună că timp de doi ani a primit competenţe. Acum suntem în prima lună, este un proiect de 28 de luni per total şi se va încheia pe 30 aprilie 2016. Este greu să adunăm dintr-o dată 2000 de voluntari şi de aceea este un proces îndelungat. Anul acesta vor fi cel puţin patru tabere de voluntariat, vom face campanii de promovare şi vom încerca să implicăm pe câteva evenimente concrete o parte dintre voluntari”, explică András Farkas.

Implicarea comunităţii

În prezent programul Capitală Europeană a Tineretului are o bază de date de aproximativ 500 de voluntari, care în permanenţă trebuie consolidată şi întreţinută. Începând cu lunile aprilie-mai 2014 echipa implicată în program va reveni cu apeluri publice către organizaţiile partenere care să propună acţiuni, evenimente, conferinţe. „Noi nu ne imaginăm Capitala Europeană a Tineretului ca fiind implementată doar de cineva anume. Vedem exact acelaşi mecanism de networking. Dacă eu, ca organizaţie, fac ceva foarte bun în cartier, aş putea să o fac sub egida Capitalei de Tineret şi noi, Primăria, finanţatorii, să venim cu ajutor financiar, logistic şi cu promovare” recomandă András Farkas. Programul Cluj 2015 – Capitală Europeană a Tineretului a reuşit, de asemenea, să obţină o altă finanţare externă, tot de 73.500 de euro, pentru conceptul de buget participativ pe tineret, prin care se încurajează implicarea unor tineri care nu sunt organizaţi într-o asociaţie sub formă juridică, dar care propun acţiuni simple care se întâmplă în mediul lor. „Astfel încercăm îi implicăm în proiecte şi pe oamenii care trăiesc în cartiere. În 2014 ajutăm formalizarea ideilor respective şi după aceea ideea de bază a bugetului participativ este ca primăria şi consiliul local să pună la dispoziţie un fond alocat pentru bugetul participativ. Printr-un proces de vot finanţarea se alocă pe cea mai bună idee. De fapt încurajăm oamenii să se implice şi în procesul decizional”, transmite András Farkas.

Peste 1000 de evenimente

Al treilea proiect câştigat la Fondul Norvegian, potrivit lui András Farkas, este pentru conceptul „Ziua 15”, un set de 12 zile tematice precum Ziua Fericirii sau Ziua fără maşini, pe parcusul anului 2015, prin care persoane fizice şi organizaţii pot organiza evenimente în spaţiul public. „De asemenea, colegii implicaţi în componenta Share Space lucrează pe conceptul de «walkable city», respectiv pe încurajarea mersului pe jos în Cluj. Unele străzi trebuie regândite şi ne propunem ca temporar să închidem câteva dintre ele pentru a observa cum se schimbă comportamentul omului de pe stradă. Credem că împreună cu evenimentele partenere vom ajunge până la 1000 de evenimente, mai mici sau mai mari, dar programul pentru anul viitor este în construcţie în această fază. Împreună cu primarul Emil Boc a lansat un apel la o idee despre artistul care ar trebui să marcheze un punct culminant al anului 2015. Totodată, compania Microsoft se va implica atât prin finanţare în programul Capitalei de Tineret, cât şi prin asigurarea de instrumente de comunicare în organizarea unor proiecte concrete ale lor”, a precizat András Farkas.

Lărgirea echipei

La începutul lunii aprilie, în cadrul Adunării Generale a Federaţiei Share vor avea loc anumite modificări în echipa de coordonare a programului Capitalei de Tineret, însă potrivit directorului executiv al Federaţiei, nu vor avea loc excluderi. „Eu nu cred că succesul Capitalei Europene a Tineretului va depinde de o organizaţie sau de alta, sau de un singur om. La acea Adunare Generală din aprilie nu este vorba de schimbarea echipei, ci de lărgirea ei. Din punctul meu de vedere, eu cu proiectul Capitalei de Tineret mă trezesc şi cu acest proiect mă duc la somn. Depun cereri de finanţare aproape zilnic. Doi ani din viaţă mi-am consumat pe Capitala de Tineret şi o să lucrez până la ultima putere pentru a implementa tot ce ne-am imaginat. E nevoie de mult mai mulţi oameni pentru a realiza un asemenea proiect”, a spus András Farkas. În prezent, echipa care se ocupă de scrierea proiectelor pentru Cluj 2015 Capitala Europeană a Tineretului este formată din aproximativ 30 de persoane, inclusiv voluntari activi.

„Cele două Capitale se pot ajuta foarte bine. Eu mă gândesc la Capitala Culturală ca la un frate mai mare. În cazul Capitalei Europene a Tineretului, fiind vorba de tineret, poţi să testezi nişte modele, nişte acţiuni, care dacă ies bine poţi să le duci la un nivel mult mai semnificativ în Capitala Culturală”, András Farkas, directorul executiv al Federaţiei SHARE.

Primăria susţine Federaţia Share

„Noi avem un parteneriat cu cei de la Federaţia Share. De aceea chiar şi în acest an pregătitor am alocat proiectelor lor 300.000 de lei. Vom căuta şi ca evenimentele organizate de primărie să fie cât mai reuşite, să aibă un nivel ridicat. Dar agenda de evenimente încă este în pregătire. Evenimentele care ne vor încânta în anul în care vom fi Capitală a Tineretului vizează mai multe domenii, de la cultură, la educaţie, locuri de muncă, voluntariat. Vom căuta să promovăm şi viitorul Centru de Excelenţă şi Industrii Creative şi vom atrage ca parte a programului şi diverse conferinţe internaţionale, cum ar fi Forumul European de Tineret, Conferinţa Internaţională a Consiliului European al tinerilor cercetători-Eurodoc”, spune Ovidiu Câmpean, director al Direcţiei Evenimente publice şi informare cetăţeni, din primăria Cluj-Napoca.

Potrivit acestuia, obiectul major al acestui titlu de Capitală Europeană a Tineretului este „ creşterea calităţii vieţii tinerilor în oraş. Dar bineînţeles că în acest fel, dacă proiectul va merge bine vom demonstra şi capacitatea Clujului de a organiza un eveniment de asemenea anvergură, care va fi o carte de vizită pentru candidatura noastră la Capitală Culturală Europeană”.

[stextbox id=”custom”]

Cât de pregătiţi suntem

„Personal, nu ştiu cum să-mi traduc faptul că frumosul meu oraş e Capitala Europeană a Tineretului în 2015. Am încercat să caut mai multă informaţie despre orice ar putea fi legat de acest eveniment. Deocamdată, sunt doar intenţii. Va fi, se va face, staţi liniştiţi că sigur va ieşi bine. E destul de greu de crezut că, cu mai puţin de 9 luni înainte de intrarea oficială în anul menţionat, nu există măcar un draft de program. Poate că lacunele sunt doar la capitolul comunicare. Dar…a ştiut cineva mai devreme cu o lună că la Braşov se va organiza Olimpiada de iarnă pentru tineret? Sper să nu urmăm acelaşi model. În lipsa unui program mi-e mai la îndemână să mă gândesc la infrastructura pe care le-o vom pune la dispoziţie viitorilor tineri turişti. Probabil aşteptăm tinerii bogaţi ai Europei, ca ei sigur îşi vor găsi cazare pe măsura bugetului. În Cluj nu cred că există mai mult de 3 hoteluri pentru tineret (hostel) şi, dacă nu deschidem camping la Hoia până atunci, s-ar putea ca restul să prefere să doarmă romantic pe bănci în parc. Problema transportului e rezolvată prin simplu fapt că nişte picioare tinere pot să străbată oraşul în doar 2 ore. Centrul oraţului îi va ţine ocupaţi, oricum. Între 2 covrigării este întotdeauna şi un magazin cu haine second hand, deci am rezolvat şi masa şi shoppingul. Lăsând ironia la o parte, am mari speranţe că autorităţile se vor mobiliza şi vor mobiliza la rândul lor întreg mediul de business care poate să profite în urma acestui titlu. Clujul ar trebui să ştie deja ce valoare înseamnă acest target numit generic „tineret”.

E o lecţie pe care v-o poate ţine în 5 minute orice patron de club/terasă/restaurant/cinematograf/mall care în perioada iulie – septembrie îşi vede vânzările scăzând cu cel puţin 30%. Clujul are dinamică mulţumită tinerilor. Că sunt cei din Baia Mare, Zalău sau Tg Mureş veniţi la studiu, că sunt din Lituania, Austria sau din orice ţară îi aşteptăm la Capitala Europeană a Tineretului, nu mai contează”, spune Renate Roca-Rozenberg, director PR&More.

[/stextbox]

[stextbox id=”custom”]

Alocări de 1 milion de euro pentru ONG-uri

ONG-urile clujene au primit în acest an peste 4, 5 milioane de lei, de la buget, bani nerambursabili, pentru proiectele lor. Astfele, 2.535.000 de lei au fost alocate pentru 19 proiecte de interes regional major. Cea mai mare finanţare a revenit şi în acest an TIFF-ului, cu 550.000 de lei, după care urmează Federaţia Share cu 300.000 de lei, ONG care se ocupă tocmai de evenimentele dedicate Capitalei Europene a Tineretului. Pe de altă parte alte 89 de proiecte de interes local au primit o finanţare de 1.197.000 de lei. Iar alte 36 de proiecte de tineret şi activităţi sportive au primit suma de 568.000 de lei. În ultimii ani fondurile alocate pentru proiectele ONG-urilor au crescut constant. Astfel, în 2012 pentru astfel de activităţi s-au alocat 2 milioane de lei, iar în 2013 suma a fost de 3 milioane de lei.

[/stextbox]

Cristina Beligăr, Claudia Romitan