Ansamblul Baletului pe Gheaţă din Sankt Petersburg a ajuns la Cluj

Reprezentanţii Ansamblului de Stat al Baletului pe Gheaţă din Sankt Petersburg în timpul conferinţei de presă/Foto: Dan Bodea

Fără concurenţă în lume, Ansamblul de Stat al Baletului pe Gheaţă din Sankt Petersburg a revenit la Cluj pentru a treia oară consecutiv pentru a susţine de această dată spectacolul „Frumoasa din pădurea adormită” pe muzica lui Piotr Ilici Ceaikovki. Cu o durată de două ore, spectacolul va fi prezentat într-un cadru somptuos, pe scena Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca. Ansamblul este format în proporţie de 99% din artişti ruşi.

Cu un repertoriu de cinci spectacole din care la Cluj-Napoca au fost prezentate „Lacul lebedelor” şi „Spărgătorul de Nuci”, ansamblul rus este condus de directorul artistic Konstantin Rassadin. „În funcţie de complexitatea unui spectacol pregătirile pot dura de la o lună la nouă luni, iar costurile pentru un astfel de spectacol sunt deosebit de mari. Interpreţii se pregătesc pentu roluri specifice şi în cazul în care unul dintre ei se îmbolnăveşte suntem nevoiţi să anulăm întregul spectacol”, a precizat Konstantin Rassadin în timpul conferinţei de presă, cu o zi înaintea evenimentului.

Marina Lekmus şi Roman Zarutckii, cei doi solişti ai spectacolului şi-au început cariera în calitate de patinatori pe gheaţă în competiţiile de patinaj artistic. Dacă Marina se află în ansamblul rus de 15 ani, colegul ei este balerin în aceeaşi echipă de aproximativ opt ani. „A trece de la patinaj artistic la balet pe gheaţă a însemnat în primul rând foarte multă muncă şi efort. A fost nevoie, în plus, să mă dezvolt pe partea artistică, actoricească. Zilnic avem pregătiri de trei ore în care facem o oră de coregrafie şi apoi încălzire pe gheaţă”, a precizat artista Marina Lekmus.

Adaptarea baletelor clasice pentru gheață este realizată de Konstantin Rassadin, care respectă toate canoanele baletului clasic în transpunerea mișcărilor pe gheață. „Concepem spectacolele de la bun început pentru scenele de teatru, adică maxim 12 x 12 metri și adaptăm mișcările pe gheață ținând cont de acest lucru. Componenta de balet clasic este foarte importantă și este cel mai bine pusă în valoare pe scenele de teatru. Mai există cazuri când spectacolele sunt prezentate în săli de sport, spre exemplu, însă impactul pentru public nu mai este acelaşi când spaţiul în care artiştii evoluează este prea mare”, a mai spus Rassadin.

Ansamblul de Stat al Baletului pe Gheaţă din Sankt Petersburg mai are în repertoriu spectacolele „Cenuşăreasa” şi „Romeo şi Julieta”, care urmează să fie prezentate pe scena din Cluj în următorii doi ani.