Autostrada București-Alexandria, prioritară. Niciun eurosfanț pentru Transilvania de Nord

Așa ar trebui să arate harta autostrăzilor din România în 2018

Premierul Victor Ponta a prezentat în Parlament, strategia naţională pentru construcţia de autostrăzi până în 2018. „Unim practic toate regiunile istorice şi asigurăm ieşirile la graniţele spre Ungaria, Bulgaria şi Republica Moldova”, a declarat Ponta.

Potrivit planurilor prezentate de premier, din fondurile europene neambursabile se vor face tronsoane de autostradă în zone precum Craiova – Calafat sau Bucureşti – Alexandria. Aceasta în detrimentul coridorului prioritar Sibiu – Piteşti, care ar lega Capitala şi oraşul-port Constanţa de autostrăzile din UE.

Premierul Ponta a precizat în faţa grupurilor reunite din Parlament, că strategia de construcţie a autostrăzilor are anul 2018 ca orizont posibil de realizare, când se vor împlini „100 de ani de când România a fost unită, dar nu e unită ca infrastructură”. Ponta a amintit că în prezent România are 500 de kilometri de autostradă, din care 230 de kilometri au fost inauguraţi în anii 2012 si 2013.

Patru surse de finanţare pentru autostrăzi

Guvernul se bazează în planurile pentru următorii patru ani în privinţa infrastructurii rutiere pe următoarele surse de finanţare:

– Fondurile de coeziune  – miliarde de euro, ce asigură până la 95% din banii necesari pentru o investiţie şi care vizează şoselele din reţeaua TEN-T Core.

– Fondurile de dezvoltare regională – 1, 8 miliarde de euro, care pot fi folosite pentru şoselele ce nu se află pe harta centrală a proiectelor rutiere, ci pe cea de importanţă secundară, mai exact reţeaua TEN-T Comprehensive.

– Proiectele în concesiune sau în regim de Parteneriat Public – Privat (PPP)

– Fondurile de la bugetul de stat din fondul creat în urma indexării accizei la combustibil – circa 750 milioane de euro

harta autostrazi 1

Turda, nod de rețea pentru Cluj și Târgu-Mureș

Ponta a enumerat şi autostrăzile ce urmează a fi inaugurate, dar şi tronsoanele care au fost scoase deja sau urmează să fie scoase la licitaţie. „Timişoara – Lugoj – Deva – Sibiu este în lucru şi la finele acestui an se dau în folosinţă încă 4 tronsoane, adică 105 km de autostradă. S-a finalizat licitaţia Sebeş- Turda şi putem licita din bugetul 2007 – 2013 şi tronsonul Turda – Tg. Mureş”, a precizat Ponta.

Sebeș-Turda va fi tronsonul care va asigura Clujului conexiunea cu rețeaua europeană de autostrăzi. Turda – Târgu-Mureș este tronsonul care va uni orașul mureșean de aceeași rețea.

Surprinzător, ruta Sibiu – Piteşti, deşi este de ani buni un proiect prioritar european, nu este inclusă în viziunea guvernului pentru următorii ani. Aceasta deşi realizarea tronsonului Sibiu – Piteşti asigură trecerea munţilor pe autostradă şi închiderea coridorului de la Constanţa până la Nădlac. Până în 2018 se va face doar tronsonul dintre Piteşti – Râmnicu Vâlcea. În planurile originale şi în studiul de fezabilitate însă autostrada Sibiu – Piteşti nu trece prin Râmnicu Vâlcea, ci prin Curtea de Argeş.

Autostrada din Bucureşti- Alexandria, prioritară

Potrivit strategiei pe următorii patru ani se va lucra la mai multe tronsoane disparate de autostradă, printre priorităţi numărându-se şi o autostradă de la Bucureşti la Alexandria.

Tronsoanele finanţate prin Fondurile de Coeziune şi Connecting Europe sunt plasate în Moldova, Oltenia şi Muntenia: Iaşi – Roman – Tg Neamţ, Piteşti – Râmnicu Vâlcea, Roman – Bacău, Ploieşti – Bucureşti – Buzău, Bucureşti – Alexandria şi Craiova – Calafat.

În schimb, tronsoanele Sibiu – Braşov şi Brașov – Bacău ar urma să fie realizate din banii europeni pentru dezvoltare regională.

Transilvania de nord defavorizată

Proiectele de concesiune sau în Parteneriate publice-private sunt indicate pentru următoarele tronsoane: Comarnic – Braşov, Centura Sud a Bucureştiului, Piteşti – Craiova şi Gilău-Suplacu de Barcău. „Pentru Suplacu de Barcău – Gilău  avem deja o ofertă pentru PPP. Din bugetul de stat pe 2014 am propus construcţia segmentului Borş – Suplacu de Barcău (tronson realizat în proporţie de 50% de compania Bechtel până când a fost reziliat contractul – n.r.) şi finanţarea şi unirea prin autostradă a unui pol important: Galaţi – Brăila” a mai spus premierul. Practic singurul proiect nou în Transilvania de Nord anunţat pentru următorii patru ani este cel legat de finalizarea porţiunii către graniţă a autostrăzii Transilvania. Mai exact tronsonul Gilău-Suplacu de Barcău-Borş. Prima parte a acestuia va fi realizată în PPP, iar a doua parte va fi finalizată de la bugetul de stat.

Mai departe, în proiecția până în 2022, mai figurează o singură autostradă în Transilvania de Nord, de la Suplacu de Barcău la Satu Mare.

Distribuie:

Nu există Comentarii

  1. Cristian Ioan says:

    Vedeti, asta este diferenta intre un om obisnuit, care este bun sa munceasca si sa plateasca impozite, si geniile pe care le-am ales in fruntea tarii!
    Eu sunt sudist, recunosc ca am interes ca prioritare sa fie soselele ce leaga Orasul lui Bucur de diferite puncte cardinale, insa in ruptul capului nu pricep de ce trebuie AUTOSTRADA catre Alexandria!
    Sa zicem ca traficul naval ar deveni brusc extrem de important, si ar trebui legata Capitala de unul din porturile ;a Dunare, dar cu Alexandria?!
    Tocmai de aceea eu sunt bun sa mucesc la fabrica, iar politicienii pe care i-am votat, sunt buni sa voteze legi si aloce bani pentru autoistrada de Alexandria!

    • Cllaudiu says:

      Ce esti ma tu? Esti ,,sudist” ?!!! Bine ca nu esti nordist. Sau probabil esti altceva… Pai ce ma tu te crezi la razboiul civil din America dintre Nord si Sud ?! Ce treaba ai ma tu cu Alexandria?! Chiar nu vezi pe harta ca e un inceput, urmand ca ulterior sa lege Craiova de Alexandria? Sau tu ,,sudistule” oi vrea ca numai prin Nord sa fie autostrazi?! Vai de capul tau bai, ai pus botul ca fraierul la expresiile si prostia alora din Transilvania. Ca de, gasesc si ei uneori un ,,sudist” asa ca tine sa-i creada si sa le mai sufle si-n coarnele alea de ,,bou de mere”-expresie ardeleneasca!

      • Adi says:

        Cllaudiu, iti faci orasul de rusine, atat prin prostie cat si prin impertinenta. Orice om intreg la cap isi da seama ca legatura Craiovei poate fi facuta mai usor cu Pitestiul (asa cum este si firesc), iar tronsonul Bucuresti – Alexandria nu este fezabil din absolut nici un punct de vedere, fiind doar ambitia si grandomania unui nemernic ajuns in functia de vicepremier.

  2. ion says:

    Cu astfel de specialisti se vrea implementarea programului de autostrazi?
    A. Date Generale
    BENEFICIAR: C.N.A.D.N.R- D.R.D.P.Cluj
    PROIECTANT: SC DP CONSULT SA
    SC ROAD CONSULTING & DESIGN SRL
    CONSULTANT: SEARCH CORPORATION PRIMA CONS GROUP

    Valoarea totala a investitiei conform indicatori aprobati prin HG 506/19.04.2006 cu valoarea de 363.545.216 lei a fost modificata cu HG nr. 733/24.06.2009 la valoarea de 658.282.350 lei – datorita faptului ca beneficiarul a modificat traseul
    DECONTAT CUMULAT la 15.11.2013: 592.514.503,38 lei
    VALOAREA ESTIMATA A FINALIZARII: 613.487.662lei
    Persoane direct implicate in implementarea proiectului
    1. Ing. Mircea Pop – actionar al societatii S.C. D.P. CONSULT S.A. CLUJ – NAPOCA – Proiectantul lucrarii – numit in iunie 2012 Director General Adjunct CNADNR – din septembrie 2012 Director General CNADNR cu preluare de atributii pana in septembrie 2013
    2. Ing. Ioan PANTELIMON – Director DRDP Cluj :APRILIE 2005 – MAI 2007, IANUARIE 2009 – IUNIE 2012 – de profesia inginer mecanic
    3. Ing. Eugen CECAN – Director DRDP Cluj : MAI 2007 – IANUARIE 2009, IUNIE 2012 – PREZENT – de profesie inginer mecanic
    4. Ing. Teodor Gorcea – Director Adjunct DRDP Cluj – de profesie inginer constructii cai ferate, drumurisi poduri
    5. Ing. Violeta Alexa – Sef Serviciu DRDP Cluj – de profesie inginer constructii civile
    6. Ing. Ambrozie Fodor – Sef Serviciu DRDP Cluj – de profesie ofiter
    7. Ing. Florin Alexa – fost Sef Serviciu DRDP Cluj – de profesie inginer constructii civile, singurul care a fost schimbat din functie

    TABEL COMPARATIV – Cu indicatorii tehnico-economici ai investitiei

    Indicatori Actualizat 2009 Initial-2006
    Valoarea lucrarilor C+M 139.066.511 Euro 77.682.250 Euro
    Cost pe kilometru (fata de C+M) 5.877.705,41 Euro 3.157.815 Euro
    Cost pe kilometru (fata de valoarea lucrarilor) 5.193.861,37 Euro 2.533.745 Euro
    Lungimea drumului 23,66 km 24,60 km
    Balast 271.614 mc 105.800 mc
    Balast stabilizat 35.326 mc 54.800 mc
    Mixtura asfaltica 102.281 t 95.100 t
    Drumuri laterale 45 buc 45 buc
    Santuri si rigole 41.756 40.500
    Podete 72 72
    Poduri 3 4
    Viaducte 3 4
    Intersectii denivelate 3 2
    Intersectii cu sens giratoriu 3 2

    Concluzie: DUPA cum se observa comparand avizul din iulie 2010 si cel din ianuarie 2011 beneficiarul a acceptat ca antreprenorul initial JOINT VENTURE IMPRESA PIZZAROTTI – TIRRENA SCAVI ( care se pare ca a avut ingineri foarte buni care au fost constienti ca daca mai raman pe contract vor avea probleme deoarece solutii proiectate nu vor rezolva alunecarile de teren) sa se retraga de pe contract si sa renunte la lucrari in valoare de 13.041.191,99 lei si a acceptat prin incredintare directa ca CONSORTIUL NEMZETKOZI VEGYPSZER ZRT – SC DIFERIT SRL la o valoare de 73,704,853.65, mult mai mare decat valoarea lucrarilor la care s-a renuntat, binenteles ca si proiectantul a incasat o suma mare pentru aceste schimbari de solutie care au fost benefice pentru antreprenor – Contract 5001 / 16.03.2009 – Actualizare SF 2009, Intocmirea documentatii pentru avize si acorduri si obtinerea acestora in numele beneficiarului si Asistenta tehnica pentru obiectivul de investitii VARIANTA OCOLITOARE CLUJ EST – S.C. D.P. CONSULT S.A. CLUJ – NAPOCA – valoare de contract 557.814 lei – fără TVA. Cu toate ca beneficiarul lucrari a platit o suma mare pentru servicii de proiectare – s-a decontat suma totala de 9.378.110 pentru servicii de proiectare – solutiile nu au corespuns fiind necesare foarte multe avizarii ulteriore, mai precis un numar de 6 reavizari.

    Acest lucru este sustinut si de urmatoarele Acte aditionale incheiate de catre beneficiar:

    Act Aditional 3/16.10.2009 la Contractul 3012 – 09/04 /2006 – JOINT VENTURE PIZZAROTTI TIRRENA – SCAVI – Executie lucrari si proiectare DRUM DE VARIANTA OCOLITOARE CLUJ EST – SECTOR 1 KM 0+000 – 9+600 – prin care se renunta la lucrucrarile de pe tronsonul dintre km 4+475- 6+982 in valoare de 13.041.191,99 lei
    Contract – 3.001 / 17.02.2010 – Executie lucrari tronson 4+475-6+982 ASOCIATIA : NEMZETKÖZI VEGYÉPSZER Zártkörűen Működő Részvénytársaság, UNGARIA – S.C.DIFERIT S.R.L.CLUJ-NAPOCA – Negociere cu publicarea prealabila a unui anunt de participare accelerata – art.110 alin.(1) lit.b. din O.U.G. nr. 34/2006 actualizata Ordinul nr.51/13.03.2009 ANRMAP coroborat cu art.113 alin.(1) si alin.(2) din O.U.G. nr. 34/2006 – Valoarea contractului la data adjudecării – fără TVA – 73,704,853.65 Lei

    Octombrie 2011 – S-au avizat lucrari suplimentare de 3.664.828,46 lei3) pentru amenajarea unui drum tehnologic in vederea darii in circulatie a variantei, aceste lucrari suplimentare au fost generate datorita faptului ca beneficiarul a aceptat ca antreprenorul initial sa renunte la lucrari si a incredintat aceste lucrari altui antreprenor la o valoare mult mai mare

    Concluzii
    Modul cum a fost implementat acest proiect rezulta din urmatoarea declaratie a fostului ministru a transporturilor Ovidiu Ioan Silaghi in urma vizitei pe santier din luna mai 2012: “30% din lucrări au fost comisioane, iar 70% incompetenţă”
    Controlul, desfășurat în perioada 22 – 24.05.2012, a avut ca obiectiv verificare derulării contractelor încheiate de Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Cluj, pentru realizarea obiectivului de investiţii „Varianta de ocolire Cluj – Est”. În urma verificărilor efectuate s-au constatat grave probleme manageriale, constând în luarea unor decizii controversate referitoare la derularea investiției menționate.
    Astfel conducerea DRDP Cluj:
    – a decis modificarea traseului variantei de ocolire Cluj – Est, fără a avea la bază o fundamentare corespunzătoare, în condițiile în care proiectul tehnic și indicatorii tehnico-economici erau deja aprobați prin HG nr.506/19.04.2006;
    – a acceptat ca unul din cei doi antreprenori ai lucrărilor să renunțe la executarea lucrărilor aferente unui sector de drum, care avea probleme geologice;
    – a organizat o procedură de atribuire neconformă, cu rezultate negative privind durata de execuție a lucrărilor. Organizarea procedurii a fost contestată la CNSC, iar acesta a dat câștig de cauză contestatarului.
    – a urmărit în mod defectuos derularea contractelor încheiate pentru realizarea investiției, ceea ce a condus la depăsirea repetată a termenelor de execuție.
    Urmare a deciziilor manageriale defectuoase, valoarea lucrărilor aferente investiției, respectiv de 77.682.250 euro, s-a majorat ajungând la valoarea de 142.991.786 euro. Aceleași decizii defectuoase au avut implicații negative majore asupra termenului de execuție al lucrărilor. Acesta era prevăzut inițial la 24 luni (începând cu octombrie 2006) însă nici până la data controlului – mai 2012, lucrările nu erau complet finalizate.
    Controlul a fost însă doar praf în ochi, pentru că nu au fost luate măsuri care să conducă la finalizarea lucrărilor cu încadrarea în costurile contractate sau cel puţin reducerea costurilor şi finalizarea lucrărilor. Controlul a fost doar un mijloc pentru ca fostul director al DRDP Cluj, Ioan Pantelimon să fie schimbat cu Eugen Cecan. A plecat PDL, a venit PNL, deşi puzderia de acte adiţionale care au declanşat escaladarea preţurilor poartă şi semnătura lui Cecan. Oricum, cei doi sunt obişnuiţi cu schimbările. În 2007, după ce PDL a iesit de la guvernare, Cecan i-a luat loc lui Pantelimon la şefia DRDP.
    Mai mult, Mircea Pop, acţionarul societăţii DP Consult Cluj, proiectantul lucrării a fost numit imediat după Raportul Corpului de Control Director General Adjunct CNADNR (în subordinea căreia se află DRDP Cluj), iar din septembrie 2012 pana in septembrie 2013 a ocupat functia de Director General CNADNR cu preluare de atribuţii.
    De asemenea, în urma Controlului s-au menţinut pe posturi persoanelor din cadrul DRDP Cluj direct implicate in implementarea proiectului: Ing. Teodor Gorcea – Director Adjunct DRDP Cluj, Ing. Violeta Alexa – Şef Serviciu DRDP Cluj, Ing. Ambrozie Fodor – Şef Serviciu DRDP Cluj, persoane care continuă să facă ceea ce au făcut şi până atunci, adică au propus către CNADNR Bucureşti modificări de soluţii care au condus mai departe la escaladarea preţului lucrărilor.(A SE VEDEA avizarile CTE DRDP Cluj din perioada mai 2012 – septembrie 2013)
    Este inexplicabil cum si la aceasta data persoanele sunt mentinute in functie de catre CNADNR Bucuresti(Ing. Eugen CECAN – Director DRDP Cluj : MAI 2007 – IANUARIE 2009, IUNIE 2012 – PREZENT – de profesie inginer mecanic; Ing. Teodor Gorcea – Director Adjunct DRDP Cluj – de profesie inginer constructii cai ferate, drumurisi poduri; Ing. Violeta Alexa – Sef Serviciu DRDP Cluj – de profesie inginer constructii civile; Ing. Ambrozie Fodor – Sef Serviciu DRDP Cluj – de profesie ofiter)

Postaţi un comentariu