FOTO Cine sunt cei 24 de luminători ai satului sătmărean

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare a premiat vineri 24 de sătmăreni cu titlul de luminător al satului, în cadrul celei de-a treia ediții a Galei “Luminătorii Satelor“. Cel mai tânăr premiat are vârsta de 18 ani, iar cel mai în vârstă 97 de ani. La ediția din acest an, Floare Hotca din Negrești Oaș, premiată de Consiliul Județean, a venit la eveniment însoțită de Floare Finta, negreșteanca premiată anul trecut cu titlul de tezaur uman viu.

 “Mătuşa Floare este singurul reprezentant al oşenilor şi singurul reprezentant al judeţului Satu Mare în selecta galerie a tezaurelor umane în viaţă. Suntem onoraţi că o avem printre noi şi că ne reprezintă cu atâta cinste, frumuseţe şi modestie dar și de faptul că o altă oșancă de-a noastră, Floare Hotca, a fost premiată în cadrul galei de azi”, a declarat primarul oraşului Negreşti-Oaş, Aurelia Fedorca.

La eveniment au fost premiaţi cetăţeni ai judeţului Satu Mare care şi-au adus contribuţia la dezvoltarea localităţilor din care provin prin diferite activităţi culturale. În cadrul programului artistic au evoluat Petrică Mureşan, Vlad Doroş, George Negrea şi Orchestra de Muzică Populară a Asociaţiei Culturale “Bartok Bela”.

Premianții sunt:

Dod Daniel a vazut lumina zilei într-o călduroasă zi a lunii mai a anului 1992. S-a născut într-o familie de codreni care au iubit tradiţiile şi datinile strămoşeşti. A urmat apoi studiile economice în cadrul Academiei Comerciale din judeţul Satu Mare. Se  remarciă prin implicărea în viaţa social-culturală a locului său natal – oraşul Ardud şi nu numai. De-a lungul timpului a făcut parte din comisia de organizare a unor evenimente culturale care s-au bucurat de un mare succes, printre care amintim: „O călătorie plină de mister şi legende”, „1 Decembrie – Măreaţă zi a românilor”, „Festivalul folcloric „Cetatea Codrului”, „Festivalul Ardudul Medieval”, „Dezvelirea bustului lui Bartolomeu Dragfi”, „Ziua Oraşului Ardud”, pe unele dintre ele chiar le-a moderat. În continuare este prezent în promovarea imaginii Cetăţii Oraşului Ardud, atât în mediul cultural cât şi în mediul online. Cea mai recentă campanie pe care o susţine este înfinţarea unui Muzeu al Ţăranului Român într-una din încăperile cetăţii. Anul acesta a luat premiul de Tânăr Artist Sătmărean – pentru contribuţia de excepţie adusă la înflorirea spiritualităţii sătmărene, acordat de Consiliul Judeţean Satu Mare şi Centru Judeţean pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale

Petrovici Ioan s-a născut în  Satu Mare, la 5 iulie 1950, profesorul personalitate binecunoscută a culturii sătmărene. Absolvent al Facultăţii de Muzică din Târgu Mureş şi al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj – Napoca. Desfăşoară o bogată activitate didactică şi pedagogică dar şi ca dirijor al mai multor formaţii corale: Corul bărbătesc de la IPSUIC, Corul de fete „Adagio” al Colegiului pedagogic din Satu Mare, Corul bisericesc de la Biserica Naşterea Maicii Domnului. Dirijează împreună cu profesoara Ileana Petrovici, soţia acestuia vreme de peste trei decenii Corul mixt „Medeşana” din Medieşu Aurit.  Aranjează şi amonizează mai multe lucrări corale pentru cor mixt şi pe voci egale. Este iniţiatorul şi Directorul Festivalului coral Internaţional „Samfest” de la Satu Mare, ajuns la cea de-a V ediţie. Colaborează şi pregăteşte concerte comune cu alte formaţii corale din judeţ şi străinătate şi Orchestra Filarmonicii „Dinu Lipatti” din Satu Mare. Membru fondator al Asociaţiei Române de Cant Coral împreună cu Corul „Medeşana” şi corul de fete „Adagio”, şi membru al Asociaţiei Internaţionale „Acoeur Joie”. E realizatorul monografiei a corului „Medeşana” la aniversarea a „75 de ani de cant coral în Medieşu Aurit” lucrare apărută în anul 2009, la editura „Citadela”, editor Aurel Pop . E mereu procupat de soarta mişcării corale din ţinutul Sătmarului şi doreşte editarea unor culegeri de muzică corală, cu tematică diversă, cât şi de iniţierea unor cursuri de dirijat coral pentru începători.

Hotca  Floare, porecla: Flore lu’ Gusti lu’ Nebobar, născută la  2 iulie 1940, în Negreşti  Oaş, Studii: –  nu are, casnică. Confecţionează costume populare miniaturale – păpuşi, podoabe (zgărzi, zgărdane şi fodre) şi obiecte miniaturale (clopuri şi straiţe) mâncare tradiţională (pâine, cozonaci, brânzoici etc. – participare la târguri) În ultimii aprox. 5 ani este o persoană din ce în ce mai activă în peisajul culturii tradiţionale din Oaş, fiind prezentă la o mulţime de activităţi care vizează conservarea şi promovarea patrimoniului local: şezători, emisiuni radio şi TV, filmări obiceiuri de Crăciun, de Paşte, informator în cercetările etno-folclorice întreprinse de Universitatea de Nord din Baia Mare, Facultatea de Etnologie etc. Colaborează excelent cu instituţii din Negreşti Oaş (Primăria şi Consiliul local Negreşti Oaş, Casa Orăşenească de Cultură Negreşti Oaş, Muzeul Ţării Oaşului), dar şi din judeţ (Muzeul Judeţean Satu Mare, C.J.C.P.C.T. Satu Mare,   etc.). Participă la Festivalurii naţionale şi internaţionale: Sâmbra oilor – anual, în luna mai; Târgul meşterilor populari – anual, în cadrul Zilelor oraşului Negreşti Oaş; Târg de artă meşteşugărească, Praga – 2009; Festivalul Prunelor, Medieşu Aurit – 2011; Festivalul Pălincii, Satu Mare – 2011; Târgul de turism Satu Mare – 2013; Târg de meşteşuguri şi gastronomie, Ucraina – 2013. A fost recompensată cu Diplomă de excelenţă, Negreşti Oaş –  2008, 2009, 2011.

Kozma Janos  s-a născut la Carei în data de 6 aprilie 1983. A urmat cursurile Şcolii Generale Nr. 1 din Carei, iar mai apoi ale Liceului Teoretic Carei. Încă din liceu se alătură Ansamblului de dans popular” Rekettye”. În anul 2000 , împreună cu ceilalţi membrii ai ansamblului fondează” Asociaţia Culturală Rekettye” la Carei, cu scopul de a lărgi activitatea culturală pe care a reprezentato până atunci. Obiectivul principal al asociaţiei este de a păstra şi promova dansul, muzica şi obiceiurile tradiţionale maghiare. În acest sens, în cadrul Asociaţiei Culturale Rekettye a organizat în mai multe rânduri evenimentul folcloric denumit “Întâlnirea Caselor de Dans” cu invitaţi şi participanţi din ţară şi din străinătate. În cadrul” Zilelor Municipiului Carei” este organizator al prezentărilor artistice de pe scena folk. În timpul facultăţii, s-a alăturat grupului de dans popular maghiar “Guzsalyas” unde la început evoluează ca dansator, iar din anul 2002 până în anul 2006 este instructor de dans pentru studenţii din Timişoara. La Timişoara, în perioada 2002-2006 organizează “Întâlnirea Caselor de Dans” cu invitaţi din ţară şi ansambluri de dans popular din judeţul Timiş. Din 2009, împreună cu Stier Zsuzsa activează ca instructor de dans popular în comuna Sanislău la două grupe de copii, elevi ai claselor 5-8, liceeni şi studenţi. Din anul 2011, la cererea profesorilor de la Şcoala Generală Foieni , ţine cursuri şi pentru elevii acestei şcoli tot cu două grupe: clasele 1-4, şi 5-8. Cu aceste grupe a participat la diferite festivităţi cum ar fi: Zilele Alese Ale Rusaliilor Roşii , la Satu Mare, zilele comunelor Sanislău , Petreşti, Urziceni, Ciumeşti precum şi la Zilele Partium şi la Întâlnirea Caselor de Dans organizat de Asociaţia Culturală Rekettye din Carei.

Nagy Zsuzsanna, sau după numele ei pus de bogdăndeni “Pistu Zsuzsa” este o femeie simplă din Bogdand , dar cea ce a realizat este poate mai mult, decât ar fi făcut un muzeolog . În decurs a zece ani, a reuşit să adune atâtea lucruri de valoare, încât acestea ar fi de ajuns pentru mai multe muzee ale satului. Iată un om care după o boală grea, finalizată printr-o operaţie şi o lungă convalescenţă, şi-a găsit sensul vieţi, acea mare dragoste faţă de lucrurile vechi. Dragostea ei faţă de meleagurile natale a făcut ca Zsuzsanna să îşi dorească ca acele rare piese muzeale pe cale de dispariţie să dăinuiească şi să fie salvate. Despre ele doamna Zsuzsanna vorbeşte cu atât drag ca şi cum acestea prin dânsa ar renaşte. Fiecare obiect îşi are povestea ei, şi de ele se leagă câte o amintire din trecut. Băncuţa cu mâner îi aminteşte de povestirile tatălui, fusul de vechile şezătoare, steagul sau palţăul purtat de staroste îi aminteşte de obiceiurile de la nunţile din satul natal. Doamna Zsuzsanna este foarte bucuroasă că aceste vechi piese artizanale încep să fie cunoscute şi în rândul tinerilor şi visează ca odată exponatele dânsei să devină cunoscute marelui public.

Kasa Zsolt – s-a născut la 11 noiembrie 1982 în comuna Acâş din judeţul Satu Mare. Studiază la Universitatea Sapientia din Miercurea Ciuc, unde din anul doi învaţă dans popular maghiar până la terminarea studiilor. În aceşti ani însuşeşte dansurile populare maghiare şi acumulează o gamă largă de elemente coregrafice. După terminarea studiilor se întoarce la Satu Mare unde este cooptat la “Casa de dans” organizat de Uniunea Tineretului Democrat Maghiar ca instructor de dans. Aici o cunoaşte pe Melinda cea care îi devine soţie.Împreună încep să iniţieze grupe de copii la început în Satu Mare, mai apoi la Ghirişa, Tăşnad, Ardud, Bercu iar din acest an şi la Dara. Este coorganizator al taberei de dans popular maghiar de la Hodod, unde pe lângă activităţile organizatorice, îşi perfecţionează şi cunoştinţele de dans, participând la cursurile de dans sub îndrumarea unor dansatori profesionişti. Participă la mai multe cursuri iniţiate pentru instructori de dans ce se ocupă de grupe de copii de grădiniţă şi clase primare. Este propus la gala ” Luminatorii Satelor” deoarece contribuie la promovarea şi conservarea dansului maghiar la scară largă în mai multe comune ale judeţului Satu Mare.

Pop Nicu născut în data 08 august 1984. Studii Şcoala generală Vama. In anul 2009 a debuat pe calea cantecului popular. In anul 2010 s-a inscris la Şcoala Populară  de Arta din Satu Mare.  E iniţiatorul unui spectacol  de muzică populară cu ocazia hramului biserici ortodoxe Mihail şi Gavril din comuna Vama care se numeste  « Cântec joc şi voie bună » . Anul acesta e  la ce-a de a lV editie, în urma cu un  an de zile a înfinţat un Ansamblu de dansuri codrenesti care se numeste « Vama Ardeleană » a Şcolii Gimnaziale din Vama. A participat la anumite spectacole: radio Cluj Huta Certeze care se numeste Sâmbra oilor, Anumite zile ale oraşelor, precum festivalul « Alinăte dor alină »  de la Cicârlău şi multe alte emisiuni de televiziune, apariţi în diferite articole din presa judeţeana şi interjudeţeană A inprimat doar 7 cântece pâna în momentul de faţa si  lucreză la cateva cantece pentru a putea avea un compact disc finalizat. Titlul albumului se va numi « Şezi mândră şi mai feteşte »  a reusit să înregistreze  4 pricesne  cantari religioase .Iar  in anul 2013 a inceput de a aduna lucruri vechi pentru a putea face un muzeu in localitatea Vama satul.

Conioşi-Mesteşanu Vasile – profesor ; s a născut la  18 iunie 1973 -, în  Satu  Mare  fiul lui Ioan şi Ileana. Copilăria şi-o petrece la Tarna Mare. Studii:  studii primare  şi  gimnaziale : Tarna Mare; studii liceale : 1987-1991 Liceul Industrial Nr 2 Satu Mare (actualul Grup Şcolar Forestier C.Brancuşi), profil silvicultură; studii superioare: 1993-1998, Facultatea de Litere, Universitatea Al.I.Cuza, Iaşi, profil română-franceză, cu lucrarea de licenţă despre particularităţile poeziei lui Marin Sorescu. Activitatea profesională: profesor titular de limba şi literatura română la Şcoala de Arte şi Meserii Tarna Mare Activitatea socio-profesională: Prof. grad II, inscris la gr. I (cu susţinerea lucrării „Nunta în Ugocea românească” în 2011); Postează pe didactic.ro diverse şi apreciate materiale de metodica predării limbii şi literaturii române ; publică poezie sub pseudonim (Mircea Florea) în reviste sătmărene: Echipa (1998), Citadela (2007); din 1995, redactor  alături de Molnar Doina şi Marcel Andercău al revistei Muguri  din Tarna Mare ; coautor alături de cei doi de mai sus al volumului Tarna Mare, istorie, legendă, adevăr (2009); coautor la monografia Tarna Mare – un sat din ţinutul Tisei Superioare alături de prof. Doina Molnar şi Mariana Popa Bota, lucrare coordonată de Ovidiu Dacian Molnar.

Pop Nicolae profesorul şi pictorul s-a născut la  18 aprilie 1938, în localitatea Cicârlău (azi în jud. Maramureş). Capilăria şi-a petrecut-o în localitatea natală. A urmat şcoala primară şi cea generală în localitatea de baştină. Studiile liceale le-a efectuat în perioada 1956-1961 la Liceul de Artă Plastică din Cluj-Napoca, în acelaşi oraş transilvan absolvind în 1966 cursurile Facultăţii de Artă Plastică, secţia pedagogică. În 1978 a absolvit şi cursurile Facultăţii de Istorie-Filozofie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. A obţinut gradul didactic I în 1984. Prin căsătoria cu profesoara Maria Pop (n. Vezentan), localnică, şi-a legat destinul de localitatea Apa, unde a predat istoria şi desenul generaţiilor de elevi, în intervalul 1966-2004. Membru fondator în 1998 al Revistei Fundaţiei Culturale “PRO UNIONE” din Baia Mare.  În 1974 a debutat în pictură la Expoziţia Judeţeană de Arte Plastice organizată la Satu Mare. De la debut, până în 2009 a avut peste 70 de participări la diferite expoziţii naţionale şi internaţionale. Din 2007 este membru titular al Uniunii Artiştilor Plastici din România, filiala Satu Mare. Activitatea ştiinţifică şi publicistică: A publicat zeci de articole în revistele: Citadela, Confluenţe, ,   Şcoala sătmăreană din Satu Mare; Memoria etnologică, Pro Unione, etc. din Baia Mare. Expune în galeriile de Artă din judeţele Satu Mare şi Maramureş în perioada 1966 – 2012. Pe plan naţionale expune în perioada 1961- 2012, în Bucureşti, Cluj, Oradea, etc. Pe plan international expune în perioada 1986 – 2012 în Ucraina, Ungaria, etc. Se bucură de aprecierea unor critici consemnate în presa locală şi naţională.

Matos Ioan, fiu al satului Măriuş, s-a născut la data de 5 aprilie 1944. Urmează şcoala primară în localitatea natală, iar gimnaziul la Valea Vinului. În anul 1966 aabsolvit Liceul din Şomcuta Mare. A urmat cursurile Facultăţii de Studii Economice a Universităţii , , Al. I. Cuza” din Iaşi, promoţia 1971. Din acest an se stabileşte la Satu Mare. A fost stagiar la S.M.A. Valea Vinului, apoi s-a angajat ca economist în cadrul Serviciului valorificări produse a Direcţiei Agricole Satu Mare. În anul 1975 s-a transferat la Avicola Satu Mare, unde a rămas până în 2000, anul pensionării sale. S-a implicat în întemeierea schitului de la Măriuş, fiind cel care a şi hotărât amplasamentul actualei mănăstiri , , Izvorul Tămăduirii”, dar şi în proiectul ce viza înfiinţarea Muzeului Ţării Codrului. Este vicepreşedinte al , , Asociaţiei Pensionarilor”, sucursala Satu Mare.

Petca Poptian Maria – solistă vocal liber profesionist se naşte în 2 ianuarie 1954 la Târşolţ, judeţul Satu Mare. Studii: Clasele primare le începe în comuna natală Târşolţ între anii 1960-1964, iar între 1965-1969 urmează cursurile Şcolii Generale clasele V-VIII în aceiaşi localitate. Îşi continuă liceul la Negreşti Oaş între anii 1969-1973, dupa care urmează cursuri de specialitate sub îndrumarea unor profesori de marcă ai domeniului muzical. Activitatea artistică: Între anii 1972-1980 membră al Ansamblului „Oaşul” din Negreşti Oaş ca solistă vocală, dansatoare şi membră a grupului de ţâpuritoare. Tot în aceiaşi perioadă (1973-1979) colaborează cu Ansamblul Centrului Judeţean de Conservare şi Promovare a Culturii Tradiţionale din Satu Mare. Între anii 1975-1985, colaboratoare a Ansamblului Profesionist „Ţara Oaşului” din Satu Mare, apoi din 1990 şi până în prezent e solistă vocal liber profesionist, colaboratoare la diferite manifestări din ţară şi străinătate, inclusiv la emisiuni de radio şi televiziune. În 2005 înfiinţează şi instruieşte grupul folcloric „Măgura” din comuna Târşolţ. În 2008 înfinţează Asociaţia Culturală „Rapsodia Oaşului” cu scopul promovării şi susţinerii tinerelor talente militează pentru păstrarea şi conservarea tradiţiilor din zona Oaşului. Activitatea discografică şi compoziţie: În 1979: înregistrări la Electrecord pe tematica „Nunta Oşenească”; apoi în 2001 vine cu volumul I (casetă şi CD) „Gura-me din ce-i făcută”; în 2004 apare volumul 2 (casetă şi CD) „Câtu-i Ţara Oaşului” după care în 2006 apare volumul 3 (casetă şi CD) „Cu oşanu nu te pune” iar în 2007 apare volumul 4 (casetă şi CD) „Unde tropote oşanu”. Maria Petca Poptean prin talentul său şi prin harnicia sa stă mereu în atenţia presei locale şi naţionale.  Criticii de specialitate îi aduc cuvinte de laudă pentru prestaţia sa originală pe scenele din ţară şi străinătate. Participări la concursuri şi turnee din ţară şi străinătate:

Hainal Ionică – instrumentist, născut la 22 august 1956, în localitatea Soconzăl. A îndrăgit de mic copil vioara, moştenindu-l pe tatăl său.  A participat de mic copil la manifestările oganizate în  comunitatea natală, alături de tatăl său şi alţi instrumentişti din zona Codrului. Şi-a început cariera artistică, că violonist în Ansamblul folcloric „Codruleţul” din Tăşnad, iar din 1982, şi până-n prezent este dirijorul orchestrei Ansamblului folcloric „Cununiţa” din Satu Mare, alături de care a fost mesagerul acestui colţ de ţară.  Atât în ţară cât şi în străinătate a  contribuit prin tralentul său la promovarea folclorului muzical din zona Codrului. Pe lângă toată activitatea sa desfăşurată de-a lungul carierei sale are merite deosebite în revigorarea obiceiului „Daţu la şură, care se defăşoară în fiecare an a doaua zi de Paşti. Talentul său a fost răplătit de-a lungul vremii cu numeroase premii atât pe plan naţional cât şi internaţional.

Ciupac Gheorghe –  născut la 8 noiembrie 1954, în localitatea Turţ.  Copilăria şi-a petrecut-o în satul natal, unde a participat la viaţa culturală a comunităţii, îndrăgind folclorul oşenesc. Din 1975, vendind ca dascăl  la şcoala din Turţ, şi până în zilele noastre a insuflat dragostea de cântec şi joc oşenesc , şi respectul pentru tradiţiile şi obiceiurile locului. A înfiinţat Ansamblul folcloric „Florile Turţului” cea mai reprezentativă formaţie folclorică din zona Turţului.

Oros Ana – născută la 27 mai 1956, în localitatea Cheja, judeţul Satu Mare. Copilăria şi-a petrecut-o în satul natal. Din anul 2004, defăşoară o bogată activitate de animator cultural la nivel de comunitate. A pus bazele Festivalului „Părului pădureţ”, aflat la cea de a Vi-a ediţie în acest an.

Ionici Vasile – născut la 29 aprilie 1934, în localitatea Cămârzana. Copilăria şi-a petrecut-o în satul natal. Termină în anul 1946, patru clase primare, după carrămâne în gospodăria părintească până în anul 1970, an în care începe cursurile Şcolii Populare de Arte din Satu Mare sub îndrumarea profesorului Ion Popdan. În anul 1971, obţine premiul I la Expoziţia republicană de artă plastică a artiştilor amatori. După o serie de expoziţii pe plan local şi naţional i-a parte personal la expoziţia artiştilor plastici Budapesta. În anul 1976 lucrările sale sunt expuse-n India şi Egipt. În anul 1977, participă cu lucrări la expoziţia „Artişti amatori din România ăntâmpină Centrenarul Independeţei de Stat, care are loc în SUA şi Canada. În acelaşi an participă la expoziţia internaţională cu tema „Intinerantă în ţările afro-asiatice”. Are lucrări în coleţii din ţară şi străinătate.

Varga Sàndor, s-a născut la Carei în 11 mai 1976. A urmat clasele primare la Şcoala Generală din berveni, iar apoi a urmat Liceul Teoretic din Carei, promoţia 1994. În anul 2000 îşi începe studiile la Universitatea Babeş- Bolyai, obţine licenţa în anul 2004, profil arta actorului. Debutează în teatru la Miercurea Ciuc. În anul 2006, înfiinţează un grup de teatru pentru elevii din cadrul Colegiului Màrton Áron din Miercurea Ciuc. În 2010, se stabileºte în localitatea Berveni, implicându-se  în activităţile culturale ale localităţii. Colaborează la presa locală de expresie maghiară Szatmari Magyar Hirlap, la secţiunea culturală. Din 2012, e avansat datorită activităţii sale în fucţia de redactor şef. În paralel  e membru al Trupei Harag György al Tearului de Nord Satu Mare.  În anul 2011 înfiinţează la Berveni o asociaţie având drept scop promovarea valorilor locale pe plan judeţean şi naţional. Participă la tărguri, expoziţii de fotografii şi alte manifestări. Din anul 2012 e consilierul Parohiei Reformate din Berveni.

Csaki  Francisc, născut la 19 noiembrie 1952, în localitatea Livada. Studii: – studii : I.P.3 Baia Mare, Facultatea de matematică-fizică,   1974, gradul didactic I. 1988,   gradul didactic II. 1983, – Certificat de absolvire a Cursului pentru formarea directorilor de unităţi şcolare din învăţământul preuniversitar, în cadrul componentei , , Management şi finanţare”, Certificat de participare, la Centrul de resurse CREST pe tema Elaborarea propunerilor de finanţare , 2003  Dezvoltarea profesională prin activităţi de mentorat. Publica o serie de lucrări  de profilîn revistele « Gazeta Matematică şi Matematikai Lapok (Matlap), mpreună cu d-l  Anzik Albert fostul director al şcolii, am editat în două limbi (română respective maghiară) , , Istoria Şcolii Generale din LIVADA” mpreună cu d-l Anzik Albert, am editat tot în două limbi , , Comuna devenită oraş LIVADA”. Se implică în organizarea unor manifestări cultural-sportive la nivel orăşenes

Chiş Monica-Liliana – născută la 5 iulie 1969, în Medieşu Aurit. După finalizarea studiilor superioare şi-a finalizat un master în domeniul Educatiei integrate pentru invatamantul primar si prescolar. În prezent e director  la Şcoala Gimnaziala , , George Coşbuc” Medieşu Aurit.Desfăşoară o activitate intensă atât în calitate de conducătoare a instituţiei şcolare cât şi la nivel de comunitatea din care sace parte. Întreprinde acţiuni de volontariat,   E un liant activ între şcoală şi părinţii elevilor. Încurajază elevii, de a participa la diferite concursuri pe domenii. Întreprinde şi organizează în unitate a unor cursuri de formare pentru cadre didactice. Are o bogată experienţă privind îmbunătăţirea relaţiilor de parteneriat şi colaborare cu diverse  unităţi de învăţământ din ţară şi străinătate.  În plan publicistic coordonează revista şcolii Gimnazium, publică articole îîîn revistele Confluenţe, Citadela , Iniţiative didactice, Şcoala sătmăreană, etc. participă la simpozioane organizate pe plan local şi naţional.

Rus Victoria –  Este o merituoasă păstrătoare a tradiţiei populare din Ţara Moţilor pe plaiurile sătmărene prin transmiterea pe cale orală a obiceiurilor şi tradiţiilor moţeşti.  Face parte din formaţia „Nepoţii Iancului” din Marna.

Vlad – Ioan Crasnai – născut în 14 octombrie 1995, la Satu Mare. Cursurile primare şi gimnaziale le-a urmat la Şcoala „Lucian Blaga” din Satu Mare. În prezent urmează cursurile Colegiului  Naţional „M. Eminescu” din Satu Mare în clasa a –XII- a. Îşi începe activitatea culturală cu profesorul Nicu Miclăuş la Palatul Copiilor din Satu Mare în cadrul Ansamblului „Codrişorul”. Absolvant al   Şcolii Populare de Arte „Liviu Borlan” din Baia Mare, clasa canto popular. În  anul 2011 îşi începe activitatea în domeniul jurnalistic la ziarul „Olimpia”. E realizatorul emisiunii TV „Bună seara oameni buni”  de la postul local de televiziune TV1 Satu Mare. În anul 2012 realizează festivalul de folclor „Io-s ficior din Medişa” ajuns la cea de a doua ediţie. Împreună cu Felician Pop şi Robert Laszlo realizează filmul documentar despre satul Medişa „Să-ţi strigi numele într-o fântână adâncă”. Pentru realizările sale este recompensat cu Diplomă de excelenţă  acordată cu ocazia  Festivalului „Io-s fecior din Medişa”; Diplomă de excelenţă la Festivalul Primăvara Artelor  „PrimArt”; Diplomă de excelenţă la Gala „Pledoarie pentru excelenţă” organizat de Inspectoratul Şcolar Satu Mare.

Ioan Cionca Todinca, născut la 5 ianuarie 1942 în localitatea Valea Seacă, com. Tarna Mare. Studii 7 clase în localitatea natală.  Din 1972 lucrează la mina Turţ – Socea ca minier până la pensionare. Scrie poezie şi însemnări monografice. Debutează editorial cu un volum de poezie religioasă în anul 2008. A mai tipărit în fiecare an câte un volum de poezie.  Pentru activitatea sa pe tărâm literar a fost premiat  de către autorităţile  locale şi judeţene.