Budapesta, Debrecen şi Timişoara ameninţă Clujul şi Regiunea Nord-Vest

Regiunea de dezvoltare Nord-Vest – care va deveni, cel mai probabil, şi regiune administrativă – are numeroase probleme, dar şi puncte tari, potrivit unei analize făcute de specialişti. Regiunea de Nord-Vest -din care fac parte judeţele Cluj, Satu Mare, Maramureş, Sălaj, Bihor şi Bistriţa Năsăud- este supusă şi unor ameninţări, iar acestea vin chiar de la o serie de zone din România, dar şi din Ungaria.

Punctele slabe – Ursus, Napolact, Nokia şi ING

Potrivit analizei realizate de Agenţia de Dezvoltare regională Nord-Vest în Planul de dezvoltare al regiunii pentru perioada 2014-2020, una dintre ameninţări o reprezintă faptul că o serie de poli urbani, printre care sunt nominalizaţi Budapesta, Debrecen şi Timişoara, „prezintă concurenţa oraşelor din regiune în atragerea de investiţii, turişti, locuitori”.

Alte ameninţări pentru Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest sunt creşterea preţurilor inputurilor, a combustibilului şi a forţei de muncă, concurenţa produselor agricole şi alimentare din import sau din alte regiuni, lipsa cadrului legislativ pentru protejarea peisajului rural tradiţional, vizibilitate redusă la nivel internaţional, instabilitate legislativă cu privire la sistemul de susţinere a energiei regenerabile, costurile ridicate pentru echipamentele de producere a energiei regenerabile, suport social redus cu privire la colectarea selectivă, presiunea antropică asupra ariilor protejate şi relocarea unor unităţi de producţie spre ţări unde forţa de muncă este mai ieftină.

O altă ameninţare pentru un domeniu în care Clujul ar trebui să exceleze este subfinanţarea cronică a sectorului cultural, dar şi emigrarea personalului sanitar cu pregătire medicală superioară şi a perso­nalului sanitar mediu „care poate pune în pericol performanţa întregului sistem sanitar”.

Tot la capitolul „ameninţări” sunt menţionate instabilitatea legislativă, politică şi instituţională, birocraţia/corupţia, recesiunea economică prelungită în UE şi accesarea greoaie a finanţărilor nerambursabile.

Conform unei analize swot, Regiunea Nord-Vest are foarte multe puncte slabe. În ceea ce priveşte economia este menţionat nivelul scăzut al PIB-ului pe cap de locuitor comparativ cu media UE şi numărul mic de firme în sectorul productiv, aici fiind inclusă şi dispariţia sau relocarea unor unităţi productive cum sunt Ursus, Napolact, Nokia, ING.

Un alt punct slab -şi o veche problemă a zonei- este exportul masiv de lemn (materie primă cu valoare adăugată mică), decalajul tehnologic mare în industrie faţă de ţările dezvoltate şi veniturile salariale scăzute, cu menţiunea că cele mai mari venituri sunt în Cluj, iar cele mai scăzute sunt în Maramureş şi Bihor.

Probleme sunt şi în agricultură: dificultăţi de comercializare a producţiei agricole, productivitate scăzută -în condiţiile în care procentul populaţiei ocupată în agricultură se menţine ridicat-, grad redus de asociere, scăderea efectivelor de bovine, porcine, cabaline, păsări, creşterea suprafeţelor necultivate.

De asemenea, regiunea prezintă o slabă dezvoltare a cercetării aplicate şi transfer tehnologic scăzut, număr mic de întreprinderi inovative şi nivel nesemnificativ al cheltuielilor de ino­vare.

Şi gradul de utilizare a calculatorului la locul de muncă este redus, situându-ne pe locul 6 la nivel naţional, şi pe locul 4 în ce priveşte gradul de utilizare a calculatorului în gospodării.

Alte puncte slabe ale regiunii sunt infrastructura de acces deficitară la obiectivele de patrimoniu, servicii slab dezvoltate în turism şi număr redus de turişti străini, număr redus de circuite turistice integrate (pachete) şi produse turistice puţine şi slab promovate, concentrarea excesivă a activităţii din domeniul industriilor creative in judeţul Cluj şi contribuţia nesemnificativă a celorlalte judeţe din regiune, reţeaua de cinematografe din oraşele mici şi mijlocii ale regiunii în stare avansată de degradare şi complet nefuncţională, indicele de vitalitate culturală a unor oraşe din regiune este sub media naţională, lipsa forţei de muncă calificate în domeniile cu potenţial de clusterizare.

Sătmărenii şi bihorenii mor mai repede

Avem probleme legate şi de scăderea populaţiei urbane, mai ales în oraşele mijlocii, şi de depopulare, în regiune existând 46 de comune sub 1.500 de locuitori.

Mai vreţi probleme? Mai avem foarte multe: acces insuficient la drumurile principale din multe aşezări mai mici, pondere redusă de conectare a gospodăriilor rurale la apă şi canalizare, nivel redus de educaţie în mediul rural, grad redus de diversificare economică în mediul rural, scăderea şi îmbătrânirea populaţiei, reducerea populaţiei de vârstă preşcolară şi şcolară, rata de abandon şcolar ridicată.

Avem şi numeroase probleme medicale. Poate din cauza lor, în Regiunea Nord-Vest durata medie de viaţă este sub media naţională, iar cea mai scăzută este în judeţele Satu Mare şi Bihor, mai mică în mediul rural faţă de mediul urban şi mai scăzută la bărbaţi decât la femei.

Şi morbiditatea generală este în creştere, în paralel cu creşterea migraţiei externe a personalului medical, scade numărul de paturi şi dispunem de aparatură învechită în spitale.

Cele şase judeţe nu stau bine nici la alte capitole. Migraţie externă ridicată a forţei de muncă înalt calificată şi pondere ridicată a populaţiei aflate în situaţie de sărăcie severă – 21, 4% faţă de 8, 1 la nivelul UE şi 31% media naţională.

Infrastructură nu, administraţie slăbuţă

Cel puţin în ceea ce priveşte infrastructura rutieră, marea problemă a Regiunii Nord-Vest constă în faptul că este izolată de coridoarele europene, dar şi faptul că are doar un chiştoc de autostradă, de 52 de kilometri, care începe de nicăieri şi se termină tot acolo. În plus, există o slabă dezvoltare a reţelelor feroviare (pondere mică a reţelelor electrificate) şi intermodale, o uzură a infrastructurii şi a materialului rulant. Încă: lipsa drumurilor rapide, slaba dezvoltare a serviciilor publice de transport interurban, slaba dezvoltare a transportului în comun, flote învechite şi neadaptate cerinţelor pentru transportul verde.

Apoi, pe mediu şi energie: spaţii verzi/locuitor sub media europeană, poluare prin depozitarea dejecţiilor în locuri neamenajate, consum ridicat de combustibili fosili determinat de traficul intens, capacitate modestă a administraţiilor publice de a genera venituri (marea majoritate a judeţelor se bazează pe subvenţii de la bugetul de stat), lipsa de viziune şi gândire în dezvoltarea regională (mai mult gândire localistă, lipsa culturii parteneriale), capacitate redusă de cofinanţare a proiectelori, iniţiative publice puţine pe sistemele de plăţi online.

Ceva tare

Pe lângă palincă -nenominalizată în analiză-, Regiunea de Nord-Vest mai are şi altceva tare. În analiza swot, la puncte tari figurează, printre altele, existenţa a patru universităţi de stat de cercetare avansată şi a șase entităţi acreditate pentru activităţi de inovare şi transfer tehnologic, număr ridicat de unităţi active în TIC şi creşterea cifrei de afaceri, existenţa brandurilor regionale recunoscute la nivel internaţional, aici fiind nominalizate Jolidon, Farmec şi Terapia. Şi pădurile, câte mai sunt, reprezintă un punct tare, dar şi agricultura, cu producţii medii anuale peste media naţională la căpşuni, piersici, nuci (pe primul loc în ţară, specific în judeţele Satu Mare şi Bihor), prune, mere (locul II pe ţară). Regiunea este competitivă şi în creşterea ovinelor şi a bovinelor (locul II pe ţară după număr de capete şi suprafaţa de păşune şi fâneţe).

În plus, avem: resurse turistice naturale şi antropice de mare valoare (ape termale şi minerale, peisaj natural variat, atractiv, nepoluat, patrimoniu cultural valoros), patrimoniu construit bogat (biserici de lemn, castre romane, castele, conace, cetăţi), cu autenticitate stilistică şi caracter de unicitate, număr ridicat (163) de localităţi cu potenţial turistic acreditat, potenţial ridicat pentru industriile creative (locul II la ni­vel naţional privind cifra de afaceri şi numărul salariaţilor în industrii creative şi din perspectiva distribuţiei şi consumului de film, locul 1 la număr de edituri acreditate CNCS şi publicistică academică, locul 1 la număr de biblioteci şi volume de carte pe cap de locuitor), evenimente culturale numeroase.

Ar mai fi de enumerat la puncte tari reţeaua dezvoltată de poli urbani (opt centre urbane polarizatoare, două zone metropolitane funcţionale şi mai multe formaţiuni de tip conurbaţie), creşterea numărului locuinţelor şi a suprafeţei locuibile pe locuitor, creşterea populaţiei în localităţile periurbane, pondere ridicată a populaţiei absolvente de liceu şi a studenţilor, buna accesibilitate pe calea aerului, localizare geografică favorabilă, transport cu tramvaiul în marile aglomerări urbane Cluj-Napoca şi Oradea, resurse însemnate de apă potabilă cantitativ şi calitativ superioară, potenţial însemnat de energie geotermală, venituri importante (Regiunea Nord-Vest este pe locul III între regiuni din punct de vedere al veniturilor în 2010), bună accesare a fondurilor europene (judeţul Sălaj pe locul II la nivel naţional la accesarea fondurilor structurale, iar judeţul Cluj pe poziţia VIII, municipiul Oradea pe poziţia II, iar Cluj-Napoca pe poziţia VII la nivel naţional în clasamentul accesării fondurilor structurale la nivelul municipiilor reşedinţă de judeţ), șapte primării din regiune (din totalul de 25 din ţară) au implementat plata cu cardul on line a taxelor şi impozitelor locale la nivelul anului 2011.

În 2050, aproape de reţeaua globală de transport

Potrivit Planului de dezvoltare va exista un aşa-numit program „Regiune funcţională”, prin care se doreşte crearea unor legături funcţionale în cadrul regiunii, care să asigure mobilitatea persoanelor şi a mărfurilor, dezvoltarea de centre logistice şi intermodale, dar şi facilitarea accesului la zone şi parcuri industriale, precum şi la zonele turistice: „Programul se va concentra pe reţeaua centrală şi globală de transport TEN-T, care asigură legătura cu alte regiuni din ţară şi din statele membre învecinate, înlăturând blocajele şi transformând-o într-o reţea mai inteligentă. Noua reţea TEN-T centrală şi globală va fi susţinută de o reţea cuprinzătoare de rute la nivel regional şi naţional care aduc trafic în reţeaua centrală. Scopul este ca treptat, până în 2050, cea mai mare parte a cetăţenilor şi a întreprinderilor din regiune să se afle la cel mult 30 de minute distanţă, ca timp de deplasare, de această reţea globală. În perioada de programare 2014-2020, dezvoltarea infrastructurii de transport de la nivel regional se va face plecând de la două priorităţi majore: conectarea regiunii la reţeaua TEN-T globală şi centrală, prin modernizarea şi reabilitarea reţelei de drumuri naţionale, judeţene şi comunale, precum şi a variantelor de ocolire aferente acestora, respectiv conectarea zonelor cu accesibilitate redusă din regiune, în vederea stimulării creşterii economice a acestora”.

Printre altele, este vizată continuarea autostrăzii Transilvania, modernizarea mai multor drumuri judeţene, drumuri de ocolire, modernizarea infrastructurii de transport feroviar, electrificarea şi modernizarea unor rute, înfiinţarea trenului metropolitan „Transilvania de Nord”, dezvoltarea, extinderea şi modernizarea Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca.

Şi potenţialul turistic urmează să fie ex­ploatat mai mult. Printre proiectele din acest domeniu figurează: Drumul sării – circuit care urmăreşte valorificarea potenţialului curativ şi turistic al salinelor (salina Ocna Dej); Drumul aurului – care presupune reintroducerea în circuitul turistic a minelor scoase din exploatare; Drumul lui Dragoş – circuit turistic care cuprinde o serie de monumente şi vestigii istorice; Circuitul bisericilor din lemn, Circuitul castrelor romane si Drumul Roman (Castrul Potaissa), Circuitul castelelor, cetăţilor şi conacelor din Transilvania de Nord.

[stextbox id=”custom” caption=”Iosif Pop, economist: Dezvoltarea regiunii trebuie gândită pe autosusţinere”]Sunt câţiva paşi care trebuie urmaţi cu rigoare în planul de dezvoltare a Regiunii de Nord-Vest. O strategie de dezvoltare pe termen lung trebuie făcută la nivelul regiunii şi corelată cu cea la nivel de regiune europeană şi cu cea la nivel de România. Pasul al doilea: ancorarea strategiei în cele două coordonate regionale şi de România trebuie să fie gândită pe o auto-susţinere în propria dezvoltare şi în propria administrare şi în investiţii aferente. Iar punerea în mişcare a pârghiilor financiare şi fiscale de la nivel de guvern şi regiune ar trebui să fie motorul care să schimbe sau să ducă lucrurile spre rezultatul din strategia gândită. Care ar fi câteva dintre atuuri: energia hidro, pădurile (dar cu prelucrarea superioară a lemnului şi cu exploatarea lui raţională), turismul şi mediul curat, resursele subsolului (care să fie ex­ploatate şi valorificate superior şi, dacă se poate prin forţă de muncă şi capital local). Aş mai adăuga inteligenţa oamenilor, cu rezultate excelente care pot fi continuate în IT, în cercetare, învăţământ, medicină, în domeniul financiar şi, poate, zona expoziţională, care să pună în valoare toate acestea, ar împlini pe termen de, să zicem, 50 de ani, un deziderat pe care regiunea şi l-ar putea asuma.[/stextbox]

„Regiunea, caracterizată printr-un grad de ruralitate mai mare  decât media naţională are o populaţie foarte dispersată, iar modelul de dezvoltare, precum şi ca­racteristicile geografice, de exemplu în zonele montane, contribuie la izolarea multor comunităţi. Accesibilitatea şi mobilitatea redusă se constituie într-unul dintre cele mai importante puncte slabe ale regiunii. Faţă de anul de referinţă 2005, situaţia din 2011 este potenţial generatoare de creştere a disparităţilor interregionale în contextul avansării lucrărilor pe coridoarele IV şi V comunităţile cele mai avantajate fiind cele situate mai aproape de coridorul V (care este aproape finalizat), respectiv din judeţele Bihor şi Satu-Mare, cei mai defavorizaţi fiind locuitorii şi investitorii din judeţele Maramureş şi Bistriţa-Năsăud, precum şi cei din zonele montane. Pe teritoriul regiunii Nord-Vest (Transilvania de Nord) nu trece nici unul din culoarele iniţiale paneuropene IV (Berlin – Praga – Budapesta – Arad – Constanţa – Istanbul), V (Veneţia – Trieste/Koper – Ljubljana – Maribor – Budapesta – Uzhhorod – Lviov – Kiev) şi IX (Helsinki – Vyborg – St. Petersburg – Pskov – Gomel – Kiev – Ljubashevka – Chişinău – Bucureşti – Dimitrovgrad – Alexandroupolis). (…) Investiţii importante în infrastructura feroviară, precum şi în cea inter-modală ar putea contribui semnificativ la coeziunea teritorială între partea de Est şi cea de Vest a regiunii. De asemenea, un rol important l-ar putea avea concentrarea investiţiilor alocate modernizării drumurilor naţionale şi judeţene pe rute care să faciliteze accesul facil al tuturor locuitorilor la reţelele (globale) Ten-T rutiere şi feroviare. Mobilitatea insuficientă este suplinită temporar prin patru aeroporturi (din care trei sunt în reţeaua globală TEN-T) care necesită investiţii semnificative pentru operare”. (Planul de Dezvoltare Regională Nord-Vest 2014-2020)