Ţepe de milioane de euro şi oameni pe străzi

Cum se trage cu tunul imobiliar în Ardeal

 

Sute de oameni din Ardeal şi-au dat banii strânşi cu greutate pentru câte un apartament în blocurile aşa-zişilor dezvoltatori. La Cluj sau Zalău, contractele oamenilor cu firmele fantomă au rămas simple foi de hârtie, iar speranţele lor, nişte iluzii. Artizanii afacerilor au şters-o în străinătate sau şi-au ascuns firmele, pentru ei au existat portiţe de scăpare. Doar pentru victimele lor, nu. Cei care făcuseră împrumuturi în bănci ca să plătescă avansul la apartament, muncesc să plătescă rate de ani de zile. Pentru ei n-a fost scăpare. Acum umplă avocaţii lor să găsescă un fir cu care să ajungă la ţepari, dar timpul lucrează în defavoarea oamenilor păcăliţi. Ei plătesc rate şi dobânzi în continuare.  În Zalău, de mai multe familii au rămas cu banii daţi şi fără apartamentele plătite, după ce o instituţie bancară care îl creditase pe antreprenorul blocurilor şi-a recuperat creditul restant vânzând imobililele respective. La această ruletă rusescă, cetăţeanul simplu a pierdut de fiecare dat

Cluj

 

Afacere de 70 de milioane de euro, ţeapă imobiliară!

 

Zecile de clujeni păgubiţi cu milioane de euro de către iniţiatorii proiectului imobiliar Tower din cartierul Mănăştur au bătut în zadar până acum la poarta diverselor parchete pentru a fi trase la răspundere persoanele vinovate. A fost nevoie de intervenţia Administraţiei Financiare a Judeţului Cluj, pentru ca judecătorii să le ceară procurorilor de pe lângă Tribunalul Cluj să redeschidă dosarul pentru evaziune fiscală pe numele deja celebrului artizan al afacerii, Chezan Mihai Dumitru. Chiar şi în aceste condiţii declanşarea urmăririi penale se lasă aşteptată.

 

 

Proiectul imobiliar „Tower Park” (redenumit „Cluj nou”) a însemnat pentru aproximativ 60 de persoane fizice pierderea, în fiecare caz a mai multor zeci şi sute de mii de euro plătiţi în avans pentru apartamente în trei blocuri care nu s-au mai finalizat în cartierul Mănăştur, în apropierea Căii Floreşti. Avocatul Ramona Chiş Marian, care-i reprezintă pe o parte din cumpărători, susţine că aceştia au plătit în avans, în total aproximativ 6 milioane de euro. Între timp, firma care trebuia să ridice imobilele respective a ajuns în procedură de faliment, nu înainte de a a transfera proiectul imobiliar către altă firmă, care la rândul ei a ajuns la mâna firmelor de insolvenţă. La masa celor care au de recuperat bani nu sunt doar persoane fizice ci şi bănci cum este cazul Banc Post care încearcă să recupereze sume de milioane de euro împrumutate artizanului întregii afaceri, cetăţeanul american de origine română, Mihai Dumitru Chezan. Faţă de acesta, banca respectivă a depus plângere penală la DNA, lucru făcut şi de către o parte din persoanele fizice rămase cu banii daţi şi fără apartamentul visat şi care se consideră victimele unei înşelăciuni. Reprezentanţii cumpărătorilor susţin că la toate întâlnirile cu procurorii DNA Cluj, din vara lui 2011 încoace li s-ar fi precizat că se fac cercetări preliminare şi că Mihai Chezan nu este de găsit. Este şi cazul preşedintelui Asociaţiei Viitorilor Proprietari Tower, Veronica Cohuţ care susţine că nu mai are speranţe în procurori DNA câtă vreme ea a reuşit în toamna anului trecut să afle de prezenţa la Cluj a lui Chezan, iar procurorul de caz i-ar fi spus că e de negăsit. În data de 8 martie 2012, dosarul de la DNA Cluj era în faza actelor premergătoare urmăririi penale faţă de Chezan şi alte persoane aşa cum apărea în răspunsul dat de către Cătălin Predoiu, Ministrul Justiţiei de la acea vreme. În prezent acelaşi Chezan nu este nici învinuit, nici inculpat cu privire la afacerea Tower, potrivit unei adrese a DNA către Transilvania Reporter.

 

 

Fiscul intră pe fir

 

Administratia Finantelor Publice Cluj Napoca avea în 2009 de recuperat suma de 840.000 de lei, aşa numite creanţe bugetare sub formă de impozit pe profit şi pe dividende, pe care firma de construcţii a proiectului imobiliar (controlată tot de către Chezan), nu le-ar mai achitat încă din 2008. Fiscul a cerut şi intrarea în insolvenţă a firmei care era beneficiara blocurilor, Tower SRL a aceluiaşi Chezan. În luna ianuarie 2013 Fiscul clujean a constatat că omul de afaceri a scăpat de urmărirea penală pentru evaziune fiscală pentru care îi făcuse plângere către Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj. A contestat în instanţă acest fapt şi, trei luni mai târziu, a obţinut retrimiterea dosarului la Parchet. Conducerea Direcţiei Generale de Finanţe a Judeţului Cluj se fereşte să dea detalii legate de mersul cercetărilor şi invocă secretul fiscal. Cât priveşte vreun dosar penal pentru evaziune fiscală pe numele lui Mihai Chezan, procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca şi cei ai Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj susţin că nu au aşa ceva în registrele proprii.

Ar exista în schimb, la Parchetul Tribunalului Cluj cercetări pentru înşelăciune, ce s-ar fi declanşat la adresa lui Chezan în urma unei plângeri făcute, cel mai probabil, de către unul din locatarii de pe hârtie ai enigmaticilor zgârie-nori din Mănăştur. Cel mai probabil acest dosar este unul din cele provenite de la Inspectoratul Judeţean de Poliţie Cluj, despre care conducerea acestei instituţii a dat informaţii în presa locală în urmă cu doi ani. În prezent, reprezentanţii Poliţiei refuză să dezvăluie vreo infrmaţie legată de Mihail Chezan sau despre celelalte trei dosare pe numele lui menţionate în urmă cu doi ani.

 

În aşteptarea investitorilor

 

Veronica Cohuţ, ca mulţi alţii, s-a împrumutat de la bancă pentru a da avansul pentru un apartament în unul din primii zgârie-nori ai oraşului, aşa cum apăruse în presa vremii. A girat cu propriul apartament, l-a pus co-plătitor pe fiul său şi a rămas să plătească ratele pentru cei 46.000 de euro împrumutaţi şi plătiţi către firma lui Chezan. Veronica Cohuţ, la fel ca şi avocatul Ramona Chiş Marian, crede că se mai poate resuscita proiectul dacă lichidatorii vor vinde către un investitor serios. Aavocatul susţine că, iniţial, proiectul imobiliar era evaluat la 70 de milioane de euro, iar acum o expertiză comandată de către Tribunalul Comercial Cluj ar fi arătat că tot ceea ce s-a edificat nu valorează mai mult de 3 milioane de euro. Cu alte cuvinte o afacere cu potenţial.

 

Răsturnare de situaţie

 

Puţini investitori sunt însă dispuşi să investească într-un proiect încorsetat în procese la diverse instanţe clujene. Avocatul Ramona Chiş Marian susţine că lucrurile s-au complicat şi mai mult după ce Tribunalul Comercial Cluj a decis să anuleze transferul prin concesionare a proiectului imobiliar „Tower Park” făcut în 2008 de către Chezan către o altă firmă. Cu aceeaşi sentinţă s-a anulat şi asocierea dintre omul de afaceri şi Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară căreia, în schimbul terenului primit pentru blocurile de apartamente trebuia să îi construiască un hotel. Pentru acestă sentinţă, firma care a preluat proiectul imobiliar în 2008 a făcut deja recurs. Acelaşi lucru l-au făcut şi cumpărătorii persoane fizice care au constatat că, prin anularea concesiunii, au rămas să îşi recupereze banii de la o firmă care nu mai are drept asupra proiectului imobiliar.

 

Episodul Băsescu

 

Membrii asociaţiei persoanelor care au plătit avansuri pentru apartamentele din blocurile Tower din cartierul Mănăştur au apelat inclusiv la preşedintele Traian Băsescu pentru ajutor. În replică, Administraţia prezidenţială a cerut la vremea respectivă Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară să clarifice situaţia terenului.

Zalău

Familii lăsate pe drumuri de un ţepar imobiliar

Mai multe familii din Zalău au rămas cu banii daţi şi fără apartamentele plătite, după ce o instituţie bancară care îl creditase pe antreprenorul care le construise şi-a recuperat creditul restant vânzând imobililele respective.

Drama familiilor respective a început în 2007, atunci când Citadela Technohouse a început să cumpere în Zalău mai multe şarpante de blocuri şi să construiască, la mansarde, apartamente. Atraşi de preţurile ceva mai mici dar şi de ideea de a avea un apartament nou, zeci de zălăuani au devenit clienţii firmei, sau, în câteva cazuri, ai administratorului, Futo Francisc, care a vândut câteva apartamente şi ca şi persoană fizică. Pentru că majoritatea clienţilor şi-au cumpărat apartamentele prin credite bancare, banii nu le-au ajuns şi pentru legalizarea tranzacţiei, aşa că familiile respective au rămas, temporar, cu un contract de vânzare – cumpărare „de mână”, apartamentele figurând în Cartea Funciară tot pe numele antreprenorului.

Problema a fost că,   în 2007, firma a luat un credit de la o sucursală bancară din oraş, iar din 2009 a început să nu mai plătească ratele la credit. Din acel moment, banca a deschis procesul de insolvenţă şi a iniţiat procedurile de executare silită a societăţii, cu scopul de a-şi recupera banii împrumutaţi. Cum apartamentele respective figurau în Cartea Funciară pe numele lui Futo Francisc, banca a iniţiat procedura de executare silită a familiilor care locuiau acolo, fără să ţină cont de faptul că acestea îşi onoraseră obligaţiile de plată faţă de antreprenor. Cu toate că familiile respective au contestat în instanţă procedura executării silite, magistraţii au dat, în final, câştig de cauză băncii, care a scos apartamentele la licitaţie. Cel puţin şase familii din Zalău au rămas, astfel, fără apartamente dar cu credite de plătit la bancă pentru acestea.

Avocatul Tudor Crihan, care a reprezentat una dintre aceste familii în instanţă, declară, resemnat, că nu mai este nimic de făcut. „Tot ce se poate face este să-i dăm în judecată pe soţii Futo, despre care nimeni nu ştie pe unde s-au ascuns. N-ar fi o problemă, pentru că în maximum două luni am câştiga procesul, dar clienţii mei nu s-ar alege decât cu o hârtie. Pentru că soţii Futo nu mai au niciun bun pe numele lor care să poată fi executat silit. În plus, cheltuielile de judecată ar fi foarte mari. Numai taxa de timbru ar fi de câteva zeci de mii de lei”, explică el.

Lichidatorul judiciar al societăţii Citadela Technohouse, Ioan Cosma, spune că astfel de drame s-au întâmplat doar în cazul celor care au cumpărat apartamentele de la persoana fizică Futo Francisc. „Pentru cei care plătiseră pentru şarpante la firmă am reuşit să finalizăm lucrările astfel încât să nu fie evacuat nimeni”, precizează lichidatorul.

[stextbox id=”alert” caption=” Patron de shop, țepar în imobiliare”]

 

Bucureșteanul Sandu Matei este administratorul firmei Nobilis România SRL. Fost patron de magazine „duty-free” din Petea și apoi Halmeu, din 2007 s-a reorientat spre  afaceri imobiliare, promițând case la prețul de 42.740 euro, cu terenul aferent, în comuna Lazuri. Printre cei păgubiți se numără polițiști, oameni de afaceri și funcționari.

Sandu Matei se angaja să predea casele la cheie, cu apă, curent electric și centrală termică pe combustibil lichid, în termen de 90 de zile. Prețul unei case a fost fixat la 42.740 de euro. După un an, Sandu Matei a dispărut, deși încasase aproape integral banii pe case, lăsând în urmă doar fundațiile.

Sediul firmei a fost declarat în fals, astfel că păgubiții nu au avut nici măcar pe cine să ia la rost.  Reclamat la Poliție, Sandu Matei a scăpat fără dosar penal, polițiștii considerînd că este vorba doar de un litigiu comercial. O parte din cei țepuiți au reușit să încheie cu Sandu Matei un act prin care acesta se obliga să le restituie banii plus penalități de întârziere, dar firma nu mai avea niciun activ, toate bunurile fiind ipotecate.

Sandu Mate i- a țepuit nu doar pe cei cărora le-a promis case, ci și firmele de la care a luat materiale. El nu a mai restituit niciun credit de 238.000 de lei, contractat la Banca Intesa SanPaolo în urmă cu patru ani. Banii nu au fost recuperați nici în ziua de azi, în ciuda unor hotărâri definitive ale instanțelor sătmărene, dar car enu pot fi puse în aplicare din cauză că firma lui Sandu Matei este în insolvență, iar el e dispărut.

[/stextbox]

Text: Olimpia Man, Cristi Todea, Ciprian Fabian