Cine mai dă doi bani pe cultură în era AI?

15 ianuarie este, din anul 2010, Ziua Culturii Naționale în România, instituită cu scopul de a promova cultura, arta și efortul academic.

Ziua de 15 ianuarie a fost aleasă ca Zi a Culturii Naționale, întrucât reprezintă data nașterii  lui Mihai Eminescu, poet, prozator, dramaturg și jurnalist, socotit de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.

Organizatorii celui mai important festival de carte din Transilvania – Festivalul International de Carte Transilvania (FICT) – au lansat, cu acest prilej, o temă de dezbatere interesantă, în contextul schimbărilor accelerate pe care domeniul artistic le-a cunoscut în ultmii ani: culrură versus inteligență artificială.

Prezentăm, mai jos, textul semnat de organizatorii FICT:

 

Tot mai multe „opere de artă” realizate cu AI au început să apară. Și atunci, în acest context al Zilei Naționale a Culturii, la 176 de ani de la nașterea marelui poet Mihai Eminescu, nu putem să nu ne întrebăm: ce se întâmplă cu cultura?

Primele forme de cultură apar încă din Paleolitic, când oamenii desenează pe pereții peșterilor (Lascaux, Altamira), poartă podoabe și își îngroapă morții în mod ritualic. Toate acestea arată că începeau să gândească simbolic și să caute sensuri dincolo de supraviețuire. Mai târziu, în Neolitic, oamenii încep să practice agricultura, să se stabilească într-un singur loc, să facă ceramică și să construiască așezări permanente. De aici se dezvoltă treptat comunități tot mai complexe, care vor duce, în timp, la apariția marilor civilizații precum Mesopotamia, Egiptul, India sau China, unde apar scrisul, orașele și primele forme de stat. Așadar, oamenii, încă de la începuturi, au creat cultura, sub diversele ei forme, o cultură care a evoluat, a căpătat diferite forme și a rămas în istorie.

Călătorim în timp și ajungem în prezent, când lucrurile stau complet diferit, iar AI a ajuns să fie ceva despre care se discută la ordinea zilei. În primăvara anului 2023, un fotograf a câștigat un premiu important în cadrul unui concurs de fotografie. Ulterior, acesta a refuzat premiul, mărturisind că fotografia a fost realizată cu ajutorul inteligenței artificiale, deschizând astfel o discuție despre ce poate fi considerat fotografie și ce nu.

La finele anului trecut, o melodie creată cu ajutorul inteligenței artificiale (nici prima, nici ultima) a devenit virală în Statele Unite și a pătruns în unele topuri muzicale. Piesa, intitulată „Walk My Walk”, este în stil country și este semnată de „Breaking Rust”, un proiect prezentat drept trupă sau artist, dar care nu pare să aibă nicio componentă umană în procesul de creație.

Acestea s-au întâmplat peste hotare, dar avem cazuri și la noi, chiar aici, în România. O melodie, creată 100% cu AI, a ajuns să fie una dintre cele mai ascultate piese din România. Artista este Lolita – dar Lolita nu există, nu în realitate. Este o artistă AI, iar melodia este „Pe peronul de la gară”, care are peste 600 de mii de vizualizări doar pe YouTube.

Este rău? Este bine?

Depinde din ce unghi privești.

Într-o vreme în care statisticile (despre care nu ne place să vorbim, dar care trebuie să fie reper) ne arată că stăm foarte prost la capitolul cultură, unde ne situăm când vine vorba de AI?

Când vorbim despre cultură, în ziua de astăzi, nu vorbim doar despre muzee și cărți, ci despre un mod de viață în care tehnologia, nostalgia și globalizarea se împletesc pentru a redefini tot ceea ce înseamnă orizonturile umane. Cultura trebuie privită astăzi într-un ansamblu de elemente ale trecutului, dar accesibile noilor generații.

Noi, organizatorii Festivalului Internațional de Carte Transilvania ne străduim din 2013 încoace să aducem oamenii, în special tinerii, mai aproape de carte. Atât prin organizarea festivalului propriu-zis și aducerea de scriitori internaționali la noi în țară, cât și prin numeroase activități punctuale. Și așa, pic cu pic, îi ajutăm pe oameni să descopere dragostea pentru lectură. În ultimii ani, ne-am concentrat tot mai mult pe crearea de conținut atractiv online (Instagram, TikTok), fiindcă aici îi găsim pe tineri.

Așadar, dacă AI poate ajunge la oameni, atunci să ne folosim de ea. Este o unealtă, așa că trebuie tratată ca atare. Dacă va fi tratată și văzută ca o amenințare, asta va fi.

Așadar, cine mai dă doi bani pe cultură în era AI?

Răspunsul este simplu: noi. Noi cei care am dat mai mult de doi bani și până acum, care i-am apropiat și pe alții de cultură, care am creat cadre de întâlnire a oamenilor curioși, care au dorit să vadă ce este această cultură despre care tot vorbim. Și putem folosi AI să ne ajute în lupta noastră, să avem grijă de cultură. Fiindcă așa avem grijă și de noi: de răbdare, de memorie, de demnitate.

Azi e Ziua Națională a Culturii. Ziua aceasta nu cere gesturi mari. Cere doar un minut de atenție pentru limba în care visăm, pentru poeții care ne-au învățat să ne purtăm dorul, pentru profesorii care ne-au deschis prima bibliotecă, pentru librarii și editorii care îndrăznesc să creadă în sens.

Lăsând la o parte orice discuții și dezbateri, vă invităm să alegeți azi o pagină și să o citiți încet, ca pe o rugăciune laică. În acel răgaz, Cultura Română se aude mai limpede. Iar noi, mai aproape unii de alții.

P.S. Unul dintre paragrafele acestui text a fost scris cu AI. Poți ghici care e?