Presa dăunează grav imaginii romilor

Mediatizarea masivă a unor evenimente din viaţa etniei romilor are ca şi consecinţă nu o mai bună cunoaştere a romilor, aşa cum am fi tentaţi să credem, ci, din contră, o deteriorare a percepţiei pe care majoritatea românilor o au despre această comunitate.
Aceasta este concluzia unui studiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), la începutul lunii septembrie, imediat după decesul lui Florin Cioabă, autoproclamatul “rege” al ţiganilor.

Conform studiului, decesul lui Florin Cioabă a fost eveniment cu o notorietate foarte mare, pe fondul masivei mediatizări de care a beneficiat. 96% dintre cei intervievaţi de IRES au auzit de moartea lui Cioabă, iar 39% dintre români au urmărit la televizor înmormântarea acestuia.

94% dintre români ştiu cine a fost Florin Cioabă, doar 84% dintre ei ştiu că acesta era aşa-yis rege al romilor: 7% dintre cei intervievaţi au menționat că Florin Cioabă a fost un cetățean de etnie romă, iar în procente mai mici, acesta a fost descris ca împărat al romilor (3%) sau ca bulibașă / șef al romilor (1%).

Conform IRES, oamenii au fost, în general, interesați de a afla aspecte din viața familiilor de conducători ai țiganilor, astfel că 76% dintre subiecții cercetării sociologice au spus că au urmărit la televizor asemenea transmisiuni, posturile cele mai vizionate în acest sens fiind ProTv (21%), Realitatea Tv și Antena 3 (câte 13% fiecare), România TV și Antena 1 (câte 11% fiecare) sau B1 Tv (8%). Aspecte generale despre subiectul morții lui Florin Cioabă au fost urmărite de către cei mai multe persoane chestionate tot la ProTv (19%), clasamentul fiind continuat de Antena 3 (15%), România Tv și Realitatea Tv (câte 13% fiecare) sau Antena 1 (10%); alte posturi TV au întrunit sub 10% mențiuni ale respondenților.

Înmormântarea lui Florin Cioabă a fost urmărită la televiror de 39% dintre respondenţi, pentru această transmisiune preferințele celor mai mulți dintre români s-au îndreptat spre ProTv (19%), România Tv (15%), Realitatea Tv (13%), Antena 3 și Antena 1 (12%, respectiv 11%) sau B1 Tv (10%).
În acelaşi timp, însă patru din cinci români consideră că evenimentele legate de decesul și înmormântarea regelui Cioabă au fost prezentate în mod “excesiv”, iar asta cred mai mult persoanele din mediul urban și a absolvenților de studii superioare.

Propunerea grupului de parlamentari condus de Mădălin Voicu, de a interzice prin lege folosirea titulaturilor de rege sau împărat de către conducătorii romilor, este întâmpinată cu susținere de către populație, 58% spunând că sunt de acord cu aceasta. Acordul este mai răspândit în proporție mai mare în rândul bărbaților (64%) și a locuitorilor din mediul urban (64%), însă este mai scăzut în rândul celor cu studii elementare (48%).

Maniera în care a fost mediatizată etnia romilor în ultimele săptămâni are un efect negativ asupra imaginii acestei etnii, consideră 60% dintre respondenți.
Această idee este mai pregnantă în rândul bărbaților (67%), a celor din mediul urban (63%), a persoanelor de peste cu vârsta 50 de ani (peste 64%) și în rândul celor cu studii superioare (69%). În schimb, locuitorii Moldovei consideră în proporție de 30% că imaginea creată este una pozitivă.

Mai mult de două treimi dintre respondenți (72%) sunt de acord cu afirmația potrivit căreia romii sunt săraci pentru că nu vor să muncească, iar 61% consideră că majoritatea romilor sunt delicvenți. Cu toate acestea, 87% dintre respondenți susțin că romii sunt cetățeni români cu drepturi egale cu cele ale întregii populații și doar 38% consideră că romii trebuie sprijiniți mai mult de statul român.

Dintre respondenți, 39% spun că au încredere în persoanele de etnie romă, în timp ce 57% spun că nu au încredere. Sentimentul de încredere este mai puternic în rândul bărbaților (44%) și în rândul persoanelor cu studii superioare (51%). Neîncrederea, în schimb, este mai acută în rândul următoarelor categorii: locuitorii Moldovei (71% neîncredere), vârstnici (64% neîncredere) și persoane cu studii elementare (70% neîncredere).

69% dintre respondenți răspund afirmativ când sunt întrebați dacă au printre cunoștințe persoane de etnie romă. Bărbații (75%), locuitorii Transilvaniei și Banatului (76%), tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani (84%) și persoanele cu studii superioare (80%) sunt categoriile care susțin în mai mare măsură că au printre cunoștințe persoane de etnie romă. Părerea despre cunoștințele de etnie romă tinde să fie pozitivă (un cumul de 44% au o părere bună sau foarte bună, spre deosebire de 19% care au o părere proastă sau foarte proastă). O treime dintre respondenți susțin că părerea oscilează de la individ la individ (32%), iar 3% spun se declară neutri, susținând că nu au nici o părere bună, nici o părere proastă. Analiza pe categorii de populație arată că există diferențe scăzute în ceea ce privește părerea în funcție de caracteristicile socio-demografice, însă se observă că proporția celor care au o părere foarte bună despre cunoștințele de etnie romă este mai ridicată în zona de sud a țării (19%) și în rândul tinerilor (19% dintre cei cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani), în timp ce în rândul persoanelor cu studii superioare se întâlnim cea mai ridicată proporție de păreri mixte: 40% spun că părerea lor este și bună, și proastă, în funcție de individ.

Când vine vorba despre posibilitatea renunțării la denumirea de „rom” și revenirea la cea de „țigan”, 64% dintre cei intervievați susțin această decizie. Pro-renunțare se declară în mai mare măsură bărbații (70%), persoanele din mediul urban (72%), persoanele trecute de 50 de ani (peste 73%) și absolvenții de studii superioare (73%).

5% dintre respondenți spun că au persoane de etnie romă în familie, iar procentul este mai ridicat în rândul celor cu studii elementare (8%) decât în rândul celor cu studii superioare (4%).

Aproape un sfert dintre respondenți susțin că au colegi de serviciu de etnie romă, însă șansele ca acest lucru să se întâmple este mai mare în cazul bărbaților (32%), a locuitorilor din mediul urban (28%) și este mai scăzut în rândul moldovenilor (15%) și în rândul celor cu studii elementare (18%).

Un total de 17% dintre persoanele intervievate declară că au prieteni de etnie romă cu care se vizitează reciproc, iar proporțiile sunt mai mari rândul persoanelor din mediul rural (20%), în rândul transilvănenilor și bănățenilor (21%), printre persoanele cu vârsta de până în 50 de ani (peste 21%) și în categoria celor cu studii elementare (20%).

38% dintre respondenți spun că romii sunt încă discriminați în România. Această părere este mai puternic răspândită în rândul femeilor (42%), a celor din mediul rural (43%), și printre adulții care au sub 36 de ani (66%).

Telenovela „Inimă de țigan” a fost urmărită de 43% dintre respondenți, însă proporția este mai ridicată în rândul femeilor (46%), a persoanelor din mediul rural (53%) și printre cei cu studii elementare (60%). Proporția celor care au urmărit telenovela este semnificativ mai scăzută în Transilvania și Banat (35%) și în rândul celor cu studii superioare (29%). Dintre cei care au urmărit telenovela, cei mai mulți au o părere bună despre aceasta, un cumul de 64% susținând că le-a plăcut mult sau foarte mult. Diferențele în funcție de categoriile de populație sunt foarte reduse, însă se observă un grad mai ridicat de apreciere în rândul femeilor și în rândul tinerilor cu vârste între 18 și 35 de ani.

Jumătate dintre cei care au răspuns întrebărilor spun le place muzica țigănească, iar proporția este mai ridicată în rândul bărbaților (54%) și a locuitorilor din Transilvania și Banat (53%), respectiv este mai scăzută în rândul absolvenților de studii superioare (41%).

Studiul a fost realizat în perioada 2-3 septembrie 2013, pe un eşantion de 1.424 de persoane, la nivel naţional. Marja de eroare este de 2, 6%.