Suicidul în rândul tinerilor, problemă serioasă de sănătate mintală

La fiecare 3 ore o persoană moare prin suicid în România, spun statisticile realizate în urmă cu patru ani.

Aceleaşi statistici au situat sinuciderile pe locul trei în ierarhia circumstanţelor de deces de cauză violentă în România.

În total, în România, în anul 2008, s-au raportat 2.802 sinucideri dintre care 80% sunt bărbaţi şi 20% reprezintă femei, potrivit compediului de suicidologie semnat de dr. Doina Cosman, şeful Clinicii de Psihiatrie III din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj.

De asemenea, s-a constatat că frecvenţa suicidului este mai mare la celibatari decât la căsătoriţi, la văduvi faţă de cei căsătoriţi, la persoanele căsătorite fără copii faţă de cei care au copii. Într-o serie cuprinzând rata sinuciderii în 34 de ţări din Europa, România ocupa locul 24 cu valori cuprinse între 12, 7 în anul 1993 şi 13, 3 în anul 2003 la 100.000 de locuitori.

România are probleme în ceea ce priveşte tratarea bolilor psihice. Acest lucru a fost recunoscut de către psihologul Daniel David în cadrul conferinţei dedicate Zilei Mondiale de Prevenţie a Suicidului care a avut loc ieri la Casa de Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca: “În domeniul sănătăţii mintale avem o mare problemă, aproape 50% din populaţia care ar fi diagnosticabilă cu o tulburare psihică nu ajunge la servicii de specialitate, cauza principală fiind faptul că nu sunt identificate tulburările psihice atunci când şi cum trebuie. Apoi din cei 50% care ajung să fie diagnosticaţi nu au acces la tratamente validate ştiinţific mai ales dacă privim prin prisma domeniului psihologic şi psihoterapeutic. Iar chiar şi atunci când avem specialişti care acţionează în cadrul protocoalor validate ştiinţific se întâmplă un lucru foarte grav, mulţi dintre aceştia sunt foarte slab pregătiţi”.

Comportamentul suicidar în rândul tinerilor a devenit, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii o problemă serioasă de sănătate mintală.

Sinuciderea la adolescenţi şi tineri ocupă locul doi sau trei în rândul cauzelor de deces la această grupă de vârstă.

În aceste condiţii, alte state europene investesc milioane de euro pentru sănătatea mintală. “În urmă cu câţiva ani, Marea Britanie a demarat un program de pregătire a specialiştilor psihologi şi psihiatrii în care a investit milioane de lire. Britanicii au constatat că terapiile cognitiv-comportamentale reprezintă prima linie de intervenţie pentru cele mai multe tulburări psihice. În consecinţă au început să-şi pregătească oamenii, să organizeze traininguri”, a adăugat prof. dr. Daniel David din cadrul Departamentul de Psihoterapie și Psihologie Clinică, UBB Cluj.

În cadrul conferinţei organizate de către Alianţa Anti-Suicid Cluj-Napoca, Alianţa Română de Prevenţie a Suicidului, Asociaţia de Suicidologie, Organizaţia “Cry for Help”, Miercurea-Ciuc, Liga Română de Sănătate Mintală, Societatea Română de Alzheimer s-au dezbătut teme importante precum: comportamentul suicidar şi tratamente, rolul psihiatrului şi al psihologului în prevenţia suicidului, prevenţia riscului suicidar la adolescenţi etc. La eveniment a participat prof. dr. Jean-Pierre Kahn, CHU Nancy, Franţa.

De asemenea, cu ocazia Zilei Mondiale de Prevenție asupra Suicidului, la Cluj s-a lansat în premieră națională Telefonulul Verde Antisuicid (0 800 801 200) care va putea fi apelat gratuit din orice rețea.

“Suicidul poate să apară în situaţia în care individul este lipsit de speranţă, nu se mai aşteptă la nimic. O a doua situaţie este legată de multe dorinţe şi aşteptări pe care le are individul, deci lispa de speranţă este legată de faptul că dorinţele lui nu vor fi satisfăcute. Suicidul este mult mai probabil să apară în acele grupuri în care lipsa de speranţă este asociată cu o serie de dorinţe pe care individul le are. Nu orice lipsă de speranţă este un risc pentru suicid, ci numai acea asociată cu o gândire rigidă, perfecţionistă. Dacă nu ai componenta rigidă probabilitatea să apelezi ca ultimă soluţie la suicid este mult mai mică ”, psiholog Daniel David