Campanie: Trăieşte Clujul!

Investiţia anunţată de  firma EVA, din grupul Tesla, un start-up care construieşte drone şi elicoptere de ultimă generaţie, prefigurează dezvoltarea Clujului la intrarea în al patrulea deceniu de capitalism postcomunism. În ultimii ani oraşul şi-a consolidat titlul de pol al concentrării şi inovării în IT; acum îşi face cunoscută ambiţia de a rămâne primul din ţară, ba chiar din regiunea sa transnaţională, conectat la tehnologiile din proximitatea SF.

Impactul realizării la Cluj a fabricii Electronic Visionary Aircraft, dacă ea se va finaliza, deocamdată nu e nimic concret, poate genera un impuls pentru dezvoltarea încă a unei industrii de înaltă tehnologie, asemănător cu ce s-a petrecut după venirea americanilor de la Emerson în domeniul IT.  Intrarea Tesla în portofoliul de investitori consolidează viziunea optimistă a oficialităţilor privind Clujul: un oraş aflat în avangarda viitorului.

Neîndoielnic, cei 30 de ani de economie liberă au transformat radical oraşul. Să ne amintim că în comunism Clujul era printre cele mai obidite oraşe din ţară în privinţa condiţiilor de trai. Oraşul nu reuşea să se adapteze practicilor de speculă şi piaţă neagră care făceau mai suportabil traiul în comunism. Ieşit din întunericul comunist, Clujul este astăzi, în opinia multora, campionul tranziţiei româneşti, oraşul cu cel mai atractiv mod de viaţă. Potrivit unui sondaj IRES din 2018, cei mai mulţi dintre românii care doreau să se stabilească în alt oraş alegeau să o facă în Cluj.

Progresul material al oraşului înregistrat în aceşti 30 de ani este remarcabil. De asemenea, foarte important este avansul mentalităţilor care a generat în Cluj o diversitate culturală apropiată de cea din metropolele europene. Prosperitatea a facilitat optimismul clujean, dar a şi  distras atenţia de la nereuşite şi pierderi.  Progresul s-a produs laolaltă cu dezamăgiri, nu vorbim nici pe departe despre un succes deplin. Politeţea, altădată o amprentă a Clujului, este în declin. A crescut inegalitatea dintre bogaţi şi săraci, până la segregarea unora dintre cei din urmă în ghetoul de la Pata Rât. Condiţiile materiale au devenit din ce în ce mai bune, în schimb au adus prejudicii mediului, poluare, trafic, degradare a confortului locativ în noile cartiere dormitor, costuri ale vieţii prea ridicate pentru cei cu venituri mici.  Povestea de succes a Clujului are şi feţele ei întunecate.

În încercarea de a lămuri cum s-a creat şi în ce constă magnetismul Clujului, dar şi fragilitatea acelui tip de optimism care îi abandonează pe cei rămaşi în urmă, Transilvania Reporter derulează în acest an o radiografiere a calităţii vieţii din oraş. Am denumit campania „Trăieşte Clujul!”, în ideea că ceea ce ne uneşte este faptul de a trăi în Cluj, deşi caracteristicile de trai în oraş sunt foarte diferite. Vom vedea istoria oraşului la nivel de cartiere, din perspectiva datelor şi cifrelor, dar mai ales din cea a cetăţenilor şi a liderilor comunităţii. Clujul este o  emblemă a succesului în imaginarul românilor. Separat de terminologie, povestea multivalentă a acestui succes merită o evaluare şi o cunoaştere mai aprofundată, cu privirea aţintită spre modurile  cum poate fi ea îmbunătăţită şi continuată.