Disperare în trafic, disperare și la primărie. Dan Tarcea: ”Nu avem soluții magice, lăsați mașinile acasă!”

Șoferi, traficul din Cluj nu are șanse să scadă în viitorul apropiat, dimpotrivă, va crește și mai mult. Vom fi sufocați de mașini în continuare, ne vom vărsa nervii în coloană și de acum înainte, asta cel puțin până la darea în folosință a centurii metropolitane, și, cândva, a trenului metropolitan și a metroului. Municipalitatea recunoaște că tot ce se poate face acum în privința traficului insuportabil din unele zile reprezintă doar ”pansamente” și face apel către șoferi sămai lase acasă mașinile personale și să folosească tot mai des transportul alternativ.

Potrivit ultimelor date, în Cluj există în prezent 210.000 de mașini, iar numărul acestora va ajunge în câțiva ani la 300.000, față de numai 56.000 câte erau în anul 2000. De asemenea, potrivit viceprimarului Clujului, Dan Tarcea, în perioada 2013-2017, traficul a crescut cu 40%, iar între 2017 – 2018, traficul a crescut deja cu 10%.

–  Reporter: Toamnă nebun de frumoasă la Cluj, domnule viceprimar, dar cu timp irosit și nervi vărsați în trafic…

– Dan Tarcea, viceprimarul municipiului Cluj-Napoca: Zilele cu trafic uriaș și unele blocaje care se produc țin și de comportamentul oamenilor mai ales în zilele în care plouă. Toată lumea iese în oraș cu mașina, puțini dintre șoferi mai folosesc mijloacele de transport în comun. În general, în zilele în care nu ploua traficul este destul de în regulă.

Trebuie să avem în vedere și dimensiunea pe care o are Clujul, faptul că e un oraș între dealuri, toată circulația se face pe axa est-vest, lucru la care se adaugă un foarte mare trafic de tranzit. Numărul de mașini a crescut extrem de mult în ultimul timp. Dacă în anul 2000 existau 56.000 de mașini, acum numărul acestora a trecut de 200.000. În momentul în care a început școala, și mai ales de la 1 octombrie când a început și anul universitar, foarte mulți părinți și-au dus copiii la școală….

Sigur, se va regla și acest trafic pentru că o să vadă și cei care vin în anul I la facultate că pot folosi cu încredere transportul în comun. Avem mijloace de transport moderne, pot să meargă dintr-o parte într-alta a orașului mai repede decât cu mașina și încet o să-și facă un obicei din a-și lăsa mașina acasă.

Un alt aspect negativ este acela că mulți care vin din afara Clujului importă obiceiurile pe care le au la ei în oraș. Sunt câteva puncte în oraș, strada Ion Creangă de exemplu, acolo unde e Spitalul de Oncologie, unde dacă se blochează strada, se blochează tot ce înseamnă circulație spre cartierele Zorilor și Mănăștur. Unda de blocaj ajunge pe Clinicilor și tot așa, ca un tăvălug. Gândiți-vă că acolo e extrem de complicat să ridici mașinile celor care au o foarte gravă problemă de sănătate. Am înțeles, șoferii spun că și-au lăsat două minute mașina în fața Instittutului Oncologic, dar acestea sunt suficiente încât să se producă un blocaj în toată zona.

– Nu putem pune exclusiv în cârca oamenilor totuși traficul din oraș…

– Clar că numărul mașinilor este în creștere la Cluj. Noi, românii am înțeles că asta înseamnă o bună-stare, să ai mai multe mașini. Nu încerc să găsesc vinovați, ci doresc să explic de unde această aglomerație în trafic, ca noi să putem lua măsurile pentru a încerca ameliorarea situației. Acesta este un proces extrem de complex. În țările mult mai avansate decât România, acest proces de schimbare a mentalității oamenilor a început acum 20-30 de ani, sau poate chiar mai devreme dacă discutăm despre Copenhaga, de exemplu. E un oraș istoric, și acolo au început să pună restricții, au îndreptat oamenii spre mijloacele de transport alternative, spre biciclete, spre transportul în comun, chiar mersul pe jos. Au încercat autoritățile să le creeze oamenilor tot felul de facilități, astfel încât să elimine traficul inutil din oraș, dar cum spuneam, până i-au convins pe aceștia să-și lase mașina acasă, sau să folosească transportul în comun, le-au trebuit pe puțin 25 de ani.

Noi, aici în România, am dat dovadă că am mai recuperat niște decalaje față de tările vestice. Am sărit și am ars niște etape, dar cred că asta este direcția spre care trebuie să mergem și sunt convins că ne putem adapta mult mai ușor la condițiile care sunt astăzi în Uniunea Europeană și faptul că reușim să ajungem în alte țări, să vedem cum fac alții în materie de circulație ne fac să ne dorim să implementăm și noi aici acasă modelele de succes pe care le-am văzut la alții. Deci, este foarte clar că pentru a asigura o mobilitate mult mai bună avem nevoie de încurajarea folosirii mijloacelor de transport în comun.

Într-adevăr, putem spune că acesta este orașul, nu putem lărgi străzile atât cât am avea nevoie, nu putem construi drumuri suspendate peste cartiere, nu putem dărâma clădirile, astfel încât ne mai rămân puține soluții la îndemână: folosirea mijloacelor de transport în comun, în primul rând, și eliminarea traficului inutil.

Foarte mult trafic este generat din cauza unui cumul de situații legate de ducerea copiilor la școală, de deplasarea la locul de muncă în capătul celălalt al orașului, la puținele bazele sportive din oraș etc. Toate acestea încercăm să le corectăm prin  a crește numărul acestora, prin a face mai multe creșe, prin a asigura mai multe autobuze școlare pentru cei mici, astfel încât oamenii să nu mai fie nevoiți să folosească mașina proprie ori de cîte ori trebuie să iasă din case, mai ales în orele de vârf.

Comoditate cât cuprinde și o sută de milioane de euro investiți în transportul în comun

– Cu toate acestea, traficul a cam rămas la fel, benzile dedicate din prezent neavând un efect major asupra aglomerației din trafic…

–  Trebuie să lucrăm puțin la mentalitate, cum spuneam. Mulți șoferi se plând că nu găsesc destule locuri de parcare în oraș. Ori, în condițiile în care la Sala Polivalentă și la stadion avem 800 de locuri de parcare și gradul de ocupare al acestora este de doar 50-60 la sută în orice perioadă a zilei, asta mie-mi spune multe. E vorba de 10-15 minute de mers de jos de aici până în orice loc din centrul orașului. Cu toate acestea, vedeți că se stă la cozi în centru la parcări atât în Piața Unirii, cât și la Primărie. parcările din centru sunt deja scumpe, 7,5 lei pe oră, pe când la Polivalentă și stadion vorbim de 1 leu/h, adică discutăm de un abonament lunar de 50 de lei.

Apoi, investim foarte mulți bani în transportul în comun. vorbim de peste 100 de milioane de euro. Anul trecut am cumpărat 75 de autobuze Mercedes, 41 de autobuze electrice. Anul acesta vor ajunge la Cluj 50 de troleibuze noi, pentru anul viitor avem semnate contracte pentru  22 de tramvaie, vorbim de bani mulți puși la dispoziția clujenilor.

Am auzit, de asemenea din mai multe surse că nu s-a făcut mai nimic în ceea ce privește infrastructura. Aici am doar două exemple și să vă imaginați ce s-ar întâmpla să nu avem autostrada Transilvania, care n-a început de la Oradea sau de la Borș, ci de la Gilău, și a devenit o adevărată centură a Clujului, să nu fi avut centura de la Vâlcele la Apahida. Avem, practic, două centuri extrem de mari care au scos traficul greu din oraș. Amintiți-vă că acum 10 ani aveam TIR-uri pe Calea Florești și pe Frunzișului…

”Vrem să descurajăm folosirea mașinilor personale, dar nu cu pansamente”

– Nu avem soluții magice, iar proiectele noastre sunt împărțite în trei categorii: pe termen scurt, mediu și lung.

Dacă ne referim la cele imediate, da, mai facem un sens giratoriu, un sens unic, încercăm să facilităm virajul la dreapta sau pe stânga pe diferite artere, să mai lărgim un pic strada, cum se întâmplă pe Bună Ziua. Acestea sunt însă doar niște pansamente care rezolvă doar temporar situația, nu și pe fond. Aceasta nu este să încurajăm folosirea mașinii, pentru că vă garantăm că dacă am avea 10 benzi de circulație pe o stradă, să fiți sigur că toate vor fi ocupate, dacă mai suplimentăm parkingurile cu încă 500 de locuri de parcare, vor fi pline și acestea. De aceea, ca și strategie este încercarea de a descuraja clujenii să folosească mașinile personale.

Prioritizarea mijloacelor de transport în comun este una din modalitățile de a elimina o parte din aglomerație și o parte din poluare. Am început încă din 2016 cu prima bandă dedicată transportului în comun, cea din Piața Cipariu. Apoi am mers cu ea până la Mitropolie, și tot așa. Am extins această bandă și acum putem spune că avem o întreagă bandă dedicată începând de la Iulius Mall care ajunge până în zona centrală, e apoi cea care începe de la Biserica Sf.Petru, mergem încet spre Mănăștur cu ea, dar nu se poate face nimic de pe o zi pe alta.

Ne dorim să facem și pe Calea Florești o bandă dedicată. În acest moment am reușit să finalizăm asfaltarea aici. În prima fază vom face parcările mașinilor paralele cu bordura, și nu oblice ca până acum. Ne dorim ca banda dedicată să înceapă de la ieșirea din Florești și să meargă până în zona centrală a orașului și mai departe până în cartierul Mărăști. Este destul de complexă această construcție pentru că depindem de câteva etape. Estimez că undeva în luna noiembrie am putea să implementăm banda dedicată pe un prim tronson, de la intrarea în Cluj până la strada Taberei. Se fac studii de trafic, de circulație, se fac simulări, astfel încât să nu perturbăm circulația generală, încercăm să găsim un echilibru. Este un proces de durată, pentru că sunt elemente noi, trebuie să ne mulțumim cu ce avem, cu Calea Mănăștur la patru benzi, cu cel de pe Memorandumului la fel, cu strada Napoca la două benzi și jumătate.

”Ne dorim un alt guvern care să dea drumul proiectelor”

– Pe termen mediu, discutăm despre centura metropolitană, care face legătura între Autostrada Transilvania și centura Vâlcele-Apahida, care va elimina o parte din traficul de tranzit. Nu am cifre referitor la acesta, dar pot să vă spun că cel mai aglomerat tronson de drum din România este cel cuprins între Florești și Cluj. Este vorba despre peste 75.000 de mașini pe zi, cu vârfuri de 80.000, care tranzitează această zonă. Asta înseamnă un trafic extrem de consistent, iar centura metropolitană va rezolva acest aspect.

Din păcate, guvernanții de până acum nu au fost interesați de această centură introdusă în Masterplanul de Transport încă din 2015 și asta înseamnă că proiectul beneficiează de finanțare europeană. De atunci și până în prezent nu s-a întâmplat nimic în acest sens. Guvernul ar fi trebuit să dea bani pentru studiul de fezabilitate al centurii. N-am avut de ales și am ales să ne asociem cu alte primării, din Florești, Gilău și Apahida, și am dat noi bani pentru acest lucru. Astăzi suntem în faza de elaborare a studiului de fezabilitate, suntem pregătiți cu variantele depuse deja la Compania de investiții rutiere, dar și acestea stau acolo de vreo trei luni și nu se întâmplă nimic cu ele. De aceea, sper să vină un guvern mai competent, care să dea drumul la proiecte, pentru că dacă nu accesăm banii europeni până în 2023, îi pierdem. Și nu pierdem doar noi Clujul, ci și România. Doar din impozite și TVA revin sub o formă sau alta statului minim 40 de milioane înapoi.

Mergând mai departe, la proiectele pe termen lung, trebuie să pregătim metroul și trenul metropolitan. Suntem în faza de elaborare a studiului de fezabilitate, avem cinci firme participante la licitație. E un proiect extrem de mare, cu o durată de desfășurare pe 24 de luni pentru tren și 27 pentru metrou. Aceste proiecte merg în paralel și pe măsură ce vom reuși să le implementăm, cred că vom reuși să scăpăm de o parte din trafic și vom decongestiona circulația.

Aceste proiecte au o valoare de peste un miliard de euro, nu le vom putea face din bugetele locale. Ori dacă noi nu vom fi pregătiți să punem pe masă un proiect pentru cei care vor veni peste 10 ani la conducerea acestui oraș, nu-l vor putea implementa nici peste alți 10 ani.