Noul Cod Administrativ, sau 638 de articole care pot arunca țara în haos

Noul Cod administrativ a intrat în vigoare recent și ar trebui să contribuie, potrivit premierului Viorica Dăncilă, la modernizarea administrației publice. Cu toate acestea, așa cum ne-a obișnuit guvernarea PSD și în alte situații similare, actul normativ va suferi modificări ulterioare în Parlament, fapt recunoscut inclusiv de vicepremierul Daniel Suciu.

Primarul Clujului, Emil Boc, critică în termeni dur adoptarea unui act de o asemenea complexitate printr-o ordonanță de urgență și spune că acest lucru este inacceptabil și că astfel se aruncă țara într-o perioadă lungă de instabilitate.

Emil Boc: Vicii mari de neconstituționalitate

”Nu comentez modul în care a fost adoptat acest Cod administrativ, dar faptul că este o ordonanță sau o hotărâre de Guvern trebuie să o aplicăm o dată ce a intrat în vigoare. Că din punct de vedere constituțional am altă părere este altceva. Ca primar sunt obligat să respect toate legile în vigoare ale statului român.

Niciodată în România un document de o asemenea amploare, de o asemenea complexitate, nu a fost adoptat printr-o ordonanță de urgență care să intre în vigoare de pe o zi pe alta. Asta este inacceptabil. Printr-o ordonanță de urgență să induci o asemenea instabilitate pentru o lungă perioadă de timp este de neacceptat.

Sunt 638 de articole în noul Cod administrativ. Niciodată în istoria României nu s-a întâmplat așa ceva, să intre în vigoare fără ca opinia publică să fie pregătită. Cu siguranță acest cod va fi declarat în parte sau în totalitate neconstituțional, fie va fi modificat în bună parte sau parțial în Parlament. Cu siguranță, deci, forma aceasta nu va fi cea definitivă. De aceea, ce este în vigoare trebuie să aplicăm, dar vă spun, ca perspectivă și viziune politică, după ce legea va fi definitivă și va apărea în Monitorul Oficial ca lege discutăm toate aspectele legate de Codul administrativ.

Din punctul meu de vedere, acest act are câteva vicii mari de neconstituționalitate. În primul rând, Constituția României spune că nu poate fi reglementat prin ordonanță de urgență principiul instituțiilor fundamentale ale statului. Amintiți-vă că guvernul pe care eu îl conduceam a adoptat o ordonanță de urgență prin care instituiam funcția de vicepreședinte la CSAT, iar Curtea a considerat neconstituțională întreaga ordonanță susținând că s-a intervenit în domeniul instituțiilor fundamentale ale statului. Ori, uitați-vă în document, acest vorbește despre reglementarea primăriilor, a consiliilor locale, a consiliilor județene, Guvern, Președinție, toate instituții prevăzute în Constituție. Nu poți să vii să reglementezi prin OUG asemenea instituții. În al doilea rând, codul a fost declarat neconstituțional după ce a fost adoptat de Parlament. Pai, ce spune Constituția: Parlamentul, sau după caz, Guvernul codul cu dispozițiile Curții, în funcție de cine a emis actul normativ. Deci, dacă Parlamentul a adoptat actul normativ declarat neconstituțional pe procedura obiecției de neconstituționalitate înainte de intrarea în vigoare a noului cod, tot Parlamentul este obligat să-l pună în acord cu decizia Curții Constituționale, nu Guvernul. Odată începută procedura legislativă, n-o mai poți lua din Parlament și s-o transformi nici măcar în angajare de răspundere, darămite în ordonanță de urgență. Deci e al treilea viciu de neconstituționalitate.”, spune primarul Clujului, Emil Boc.

Limba maternă în administrație, deocamdată doar un moft

Una din principalele modificări aduse de noul Cod Administrativ se referă la utilizarea limbii minorităților în unitatile administrativ teritoriale și în cazul în care ponderea de reprezentare a acestora nu depășește 20 la sută, acest lucru rămânând la latitudinea autorităților locale.

O altă modificare importantă se referă la înlocuirea sintagmei “bilingv” cu “în limba română și în limba minorităților, în cazul în care în comunitate trăiesc mai multe etnii. Cu alte cuvinte, dacă există o localitate în care, potrivit recensământului trăiesc etnici romani, germani și maghiari și sunt întrunite condițiile legale astfel încât să poată fi utilizată limba minorităților pe afișarea plăcutelor de identificare a localității, numele acesteia va fi afișat în toate cele trei limbi.

Boc: ”Nu facem supoziții pe chestiuni temporare”

La Cluj, problema plăcuțelor bilingve sau trilingve nu este de azi de ieri. Minoritatea maghiară s-a zbătut de ani buni să convingă municipalitatea de instalarea acestora la intrările și ieșirile din localitate, ori pe arterele acesteia. Dacă pe vremea primarului Gheorghe Funar acest lucru părea imposibil, odată cu venirea administrației Boc lucrurile păreau să poată lua o altă turnură. N-a fost așa, primarul opunându-se ori de câte ori a avut ocazia la inițiativele comunității maghiare din oraș. Puțin probabil, deci, să se schimbe ceva acum, odată cu apariția noului Cod Administrativ care dă consiliilor locale posibilitatea de a trece peste limita de 20 la sută în ce privește amplasarea plăcuțelor cu pricina.

”Până când acest cod nu se va transforma în lege, noi nu vom face nimic! Da, acest cod este în vigoare, dar el trebuie să treacă prin Parlament. El poate fi atacat pe chestiuni neconstituționale, și înainte de a fi adoptat de Parlament, dar și după asta. După ce acest cod va avea o formă finală stăm și discutăm. Pe chestiuni temporare nu are sens să facem supoziții.”, a spus răspicat Emil Boc.

Vakar Istvan: Armenopolis sună mai bine decât Gherla

”Ca minoritar, văd o măsură bună în lărgirea dreptului de folosire a limbii materne în administrație. Aici am avut o experiență neplăcută în Câmpia Turzii, de exemplu, unde există maxim 8 la sută maghiari în populație, dar acolo, într-un mandat anterior, Consiliul local a decis să pună și în maghiară denumirile istorice ale localității. Au făcut-o, toată lumea a fost mulțumită, dar din lacunele vechii legi care nu prevedea ce se întâmplă în localitățile unde ponderea minorităților este sub 20 la sută, s-a trezit o persoană fizică care a dat în judecată Consiliul local, a câștigat și cei din Câmpia Turzii au fost nevoiți să dea jos toate plăcuțele bilingve existente. Altfel, noi avem foarte multe denumiri istorice care sună bine, sună bine turistic, sună bine din multe puncte de vedere. Gherla, de exemplu, ca denumire istorică se numește Armenopolis, una din perlele armenismului ardelean. Ei bine, această denumire frumoasă nu o folosim, și preferăm cuvântul de gherlă, care vine dintr-o formă a cuvântului temniță. Și sunt zeci de astfel de exemple. Consider că libertatea consiliilor locale, sau a forurilor locale, în a decide folosirea denumirilor vechi, a simbolurilor, nu poate fi decât un lucru pozitiv, după părerea mea.”, spune Vakar Istvan, vicepreședintele Consiliului Județean Cluj.

Csoma Botond: ”Diversitatea etnică este o valoare de care nu trebuie să ne temem”

”Nu știu ce va fi la Cluj, va trebui să avem o discuție cu toate partidele politice pe acest subiect. Nu pot anticipa încă o atitudine a primăriei vizavi de acest lucru, știm cu toții fricțiunile care au fost până acum pe această temă. Desigur, anumite lucruri necesită timp. Nu sunt naiv și știu că lucrurile nu se schimbă rapid în mentalul colectiv, dar vom genera o discuție pe tema folosirii limbii materne și în alte localități unde ponderea minorității este mai mică decât acel prag de 20 la sută.

Consider că diversitatea etnică este o valoare de care nu trebuie să ne temem, să ne temem de o limbă, de o cultură. Nu. Trebuie, în schimb, să avem o discuție calmă, lucidă, astfel încât reprezentarea minorității să fie asigurată și acolo unde nu se atinge acel procent de 20 la sută.”, ne-a declarat și președintele UDMR Cluj, Csoma Botond.

Mai puțină birocrație dar și pensii speciale

Potrivit inițiatorilor, noul Cod Administrativ elimină birocrația și aliniază legislația românească cu cea europeană. Astfel, unele competențe teritoriale, materiale și funcționale ce țin de serviciile publice de interes local vor fi transferate de la administrația centrală către cea locală.

De asemenea, au fost efectuate modificări pentru clarificarea procedurilor legate de trecerea unui bun din domeniul public al statului în cel al unităților administrativ teritoriale. De exemplu, până acum Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației publice era singurul care iniția acest act normativ, dar de acum acest proces va putea fi inițiat de fiecare minister care are in posesie bunul respectiv.

Nu în ultimul rând, Codul Administrativ elimină acordarea statutului special pentru anumită categorie de funcționari publici pentru a nu crea diferențe în sistemul public central, cum s-a întâmplat în cazul funcționarilor de la Ministerul Finanțelor Publice, dar prevede acordarea de pensii speciale aleșilor locali.

Primarul are și bucurii 

La Cluj, părerile sunt destul de împărțite.

”Sunt bucuros că pot și eu depune amendamente la proiectele de hotărâri, nu mai trebuie să mă rog astfel de colegii din Consiliul local. Un alt aspect pozitiv este că pot fi retrase proiectele de hotărâre chiar după începerea dezbaterii, nu ca și până acum când putea fi admis, respins sau amânat dar nu putea fi retras de către inițiator. Acum voi avea și această posibilitate și dacă în urma dezbaterilor rezultă că un proiect este insuficient dezbătut sau dacă mai are nevoie de clarificări suplimentare primarul îl poate retrage și readuce în altă ședință, așa cum poate să aducă amendamente chiar în timpul ședinței la acel proiect sau la alte proiecte aflate în dezbatere.”, afirmă primarul Emil Boc.

Secretarul județului: ”Funcționarul public va fi mai protejat”

”Principiile de descentralizare sunt într-adevăr reglementate în cod, dar la nivel de principii. Regulile de descentralizare stabilesc cum se face acest lucru și ce elemente vor fi cuprinse la momentul când se vor elabora acte normative de descentralizare, dar nimic mai mult. Deci, codul stabilește cadrul general de descentralizare, și pentru fiecare domeniu care se dorește a fi transferat la nivelul autorităților locale se vor crea ulterior actele normative necesare.

Oricum, e bine că sunt cuprinse mai multe acte normative într-unul singur, unele elemente sunt preluate strict din actele normative, altele sunt îmbunătățite, sunt reglementate activități, instituții, sunt competențe noi sau mai bine definite.

Se tratează în mod unitar consiliul județean și cel local, procedura de convocare este clar stabilită, 3 zile. La proprietatea publică și privată s-a modificat regula de aprobare a inventariului public, dacă până acum trebuia hotărâre de guvern, acum e nevoie doar de un aviz de principiu, e mult spus și acesta. Acum trebuie doar să trimit hotărârea de Consiliu județean însoțit de o serie de documente, de declarații pe propria răspundere cu privire la realitatea celor consemnate în HCJ, ministerul Administrației are un termen de 60 de zile în care să-mi facă observații dacă are etc, apoi se aprobă totul, actualizarea inventariurului din domeniul public, prin HCJ. Acesta este un aspect pozitiv, pentru că decizia aparține autorității locale, iar acest act administrativ emis de aceasta pot să îl folosesc în procedura de înscriere în sistemul de cadastru și publicitate imobiliară.

Este ca noutate și procedura de acceptare a donațiilor și legatelor în favoarea UAT-urilor, fapt care nu exista în Legea administrației care te ducea direct la Codul Civil, la fel și cu trecerea bunurilor în domeniul public. Și atunci, ce s-a preluat și detaliat în acest cod, prevederile din Legea proprietății publice acum sunt stabilite mai în detaliu, din domeniul public al statului, în domeniul unei unități administrativ-teritoriale, și de la nivelul local spre cel central, trecerea între unitățile administrativ-teritoriale etc. De asemenea, există un capitol distinct în ce privește concesionarea bunurilor proprietate publică și așa mai departe, după cum un element de noutate este și capitolul privind închirierea bunurilor care e ok ca și reglementare. Termenele nu le discut acum, pentru că o să vedem când trebuie să le punem în practică.

Apoi, avem reglementarea dreptului de proprietate privată a statului și a UAT-urilor, care nu era nici ea în Legea administrației, era doar o prevedere că se supune prevederilor de drept comun și în acest caz se aplicau prevederile din Codul Civil. Este supus și domeniul privat inventarierii anuale, la fel cu același gen de reglementare, și la fel și circulația juridică a bunurilor din domeniul privat la stat, UAT sau între UAT-uri, ceea ce este iar bine.

În ce privește statutul funcționarului public, unde s-au concentrat mai multe acte normative referitoare la consilerul de etică, la personalul contractual, care și el avea o lege specială. Un alt lucru foarte bun prevăzut în noul Cod Administrativ este faptul că se reglementează partea de răspundere a funcționarului public. Acum e definită clar răspunderea administrativă, administrativ-juridică, disciplinară, patrimonialădeci toate tipurile de răspundere la care este supus funcționarul public. Adică, cine greșește plătește. Dar ai și instrumente de a fi apărat, tu ca funcționar public. La articolul 427, intitulat Dreptul la protecția legii, există prevăzută posibilitatea ca aceștia să beneficieze în exercitarea atribuțiilor ce le revin, de servicii juridice din partea entității publice pentru asigurarea reprezentării și asistenței juridice în cazul în care împotriva acestora s-au făcut plângeri penale. Cu alte cuvinte, tu ca funcționar public ai dreptul să fii reprezentat în instanță, iar instituția e obligată să-ți pună la dispoziție aceste servicii, și nu mai pierzi timp și bani cu avocații. În continuare, codul spune că în situația în care funcționarul public pierde respectivul proces, toate cheltuielile făcute de instituție sunt suportate de către acesta. Dacă procesul este câștigat, toate cheltuielile sunt recuperate, evident, de la instituția adversă. E logic, firesc și normal până la urmă.”, spune Simona Gaci, secretarul județului Cluj.

Vakar Istvan: ”Părți bune, și mai puțin bune”

”Acest Cod Administrativ nou are și părți bune, dar și mai puțin bune. În ce privește alegerea președintelui de Consiliu Județean în mod uninominal am avut o experiență destul de negativă, am văzut că au fost asemenea persoane care au ajuns ulterior în locuri pe care nu le dorește nimeni. De aceea spun că președintele ales din cadrul consilierilor are totuși un pic de control al consilierilor, mai multe minți văd și și știu mai mult,e cum se spune. Dacă ești ales uninominal însă, pe mulți dintre ei puterea, și scuzați-mi expresia, îi tâmpește, îi schimbă, și nu mai ascultă nici de partid și nici de consilieri, și spun că sunt aleși de popor și fac ce doresc, și așa ajung mici dictatori, văd totul foarte subiectiv, ăsta e cuvântul.

Sunt și lucruri bune, cum spuneam, și mă refer la acea compensare a pensiilor. Toată lumea hulește acest lucru, dar nimeni nu face un calcul. Avem aici în județul Cluj un primar, de exemplu, cu 5 sau 6 mandate, a ieșit la pensie cu undeva sub 1.300 de lei, ceea ce nu e normal. Aceste pensii așa zis speciale nu sunt decât o măsură compensatorie a unor greșeli din trecut.

Aducerea administrației centrale cât mai aproape de autoritățile locale și gestionarea fondurilor un pic altfel este de asemenea un lucru bun.”, ne-a spus Vakar Istvan, vicepreședintele CJ Cluj.