Galerie foto | Încet, dar sigur, Clujul se curăță de gunoaie

Depozitul neconform de la Pata-Rât este de ani buni rușinea Clujului și a generat de-a lungul timpului scandaluri uriașe, iscate fie cu iz puturos de corupție, fie pur și simplu din nepăsare și nepricepere în domeniul depozitării gunoaielor. Vechea rampă, care a ajuns să depoziteze peste 2 milioane de metri cubi de deșeuri de 70 de ani încoace, pe o suprafață de circa 22 de hectare, va deveni, însă, istorie, și asta într-un viitor foarte apropiat. Peisajul dezolant și mirosul pestilențial de la marginea Clujului vor deveni o amintire, și asta pentru că sunt toate șansele ca în cîteva luni să fie finalizat Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor – SMID și închise toate rampele vechi, publice sau private, așa cum România s-a angajat încă de la semnarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Costurile aferente construirii noului centru ecologic și a închiderii tuturor vechilor rampe depășește 231 milioane euro.

Scurt istoric 

Groapa de gunoi de la Pata-Rât a fost transferată către Consiliul Județean pentru închidere și ecologizare pe fonduri europene. Contractul pentru închiderea depozitului neconform de aici, ca și pentru cele din Turda, Gherla și Huedin, s-a semnat în 2015, dar, în clasicul stil românesc, a durat 10 luni până când Ministerul Mediului a comunicat noile obligații de închidere a acestora. În fine, în 2017,  după finalizarea proiectării închiderii celor patru depozite, a fost semnat și contractul de execuție pentru lucrările aferente cantităților suplimentare de deșuri depuse, iar în luna martie a aceluiași an au demarat efectiv lucrările de închidere a acestora.

”Dacă ceva poate să meargă prost, va merge cu siguranță prost”, sau ”orice lucru care începe prost, se sfârșește și mai prost”,  astfel sună două dintre Legile lui Murphy de care n-a ținut nimeni cont la Cluj. În iulie 2017, lucrările de la Pata- Rât au fost afectate de o alunecare de deșeuri, care a cuprins un sfert din suprafața depozitului. Moșmondeala de care a dat dovadă Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, prezidat de prefectul județului, a făcut ca abia după 6 luni de circ și scandal să fie emis documentul care a dat posibilitatea Consiliului Județean să aplice proceduri mai scurte pentru demararea lucrărilor de închidere și consolidare a rampei în… regim de urgență.

Alunecarea de teren și lipsa de reacție a autorităților a dat peste cap planurile tuturor, constructor și beneficiar și, într-un final, s-a luat decizia de ramforsare a laturii afectate a depozitului cu  lucrări suplimentare de consolidare a depozitului. Concret, este vorba despre ridicarea unui zid înalt de 3,5 metri, pe o lungime de 700 de metri, care se sprijină la bază pe niște piloni de beton care ajung până la 10 m adâncime.

Nămolul, bată-l vina 

Desigur, dealul n-a luat-o la vale întâmplător, pentru că la Pata-Rât s-a depozitat fără discernământ și fără respectarea vreunei norme în domeniu. Cauza principală pentru care dealul de gunoi era să se prăvălească cu totul peste centura ocolitoare a Clujului este… nămolul. Constructorul și cei de la Consiliul județean dau din umeri și spun că nimeni n-avea de unde să știe ce se află în măruntaiele gropii de gunoi. Bine, poate doar operatorul de salubritate, dar acesta s-a făcut brusc mic și a spus și el că nu știe nimic.

Cert este că acest banal nămol, provenit de la stațiile de epurare, a fost aruncat de-a valma într-un singur loc, și nu ca untul pe pâine, așa cum spune legea. Ei bine, ghinionul, scurgerile de lichid provenite de la deșeuri, ploile torențiale din vara lui 2017, și lucrările ce tocmai începuseră, au zdruncinat stabilitatea muntelui de gunoi, iar nămolul s-a înmuiat și a ieșit pur și simplu pe sub acesta.

”Cel care a făcut studiul de fezabilitate poate trebuia să facă mai multe săpături și analize, cine a depus, de unde a adus gunoaiele, cît s-a adus, și atunci era inevitabil ca sutele de mii de metri cubi de nămol să nu-ți sară în ochi. A fost o componentă de deșeuri despre care nimeni nu știa că este acolo, n-au fost semnale despre existența lui. S-au depozitat aici și bune și rele, operatorul a tăcut mâlc, nu e problema mea oricum. Și toți și-au imaginat că dacă a venit constructorul, gata, de a doua zi nu se mai poluează nimic.”, ne-a declarat Mădălin Cucinschi, reprezentantul antreprenorului care închide depozitul de gunoi de la Pata Rât.

Soluția de închidere a rampei? Una foarte proastă!

Colac peste pupăză, nici modalitatea de închidere a rampei pare să nu fie cea mai potrivită.

”Oameni buni, această poluare nu va putea fi oprită niciodată sută la sută, ea va mai exista în subsol! Modalitatea pe care a ales-o România de a închide aceste rampe de gunoi este foarte proastă, după părerea mea ca om de mediu. Dacă vrei să fii prietenos cu mediul, toate gunoaiele ar fi trebuit mutate într-un loc unde dedesubt ai impermeabilizat deja. Noi facem o lucrare de închidere după un șablon, că e un normativ la mijloc, dar la Miercurea Ciuc, de exemplu, s-a putut face altfel, s-au mutat gunoaiele într-un loc impermeabilizat. Aici, noi acum o să închidem, se va pune iarbă, va fi tot verde, dar în subsol… Sunt peste 2 milioane de tone de deșeuri umede, o parte se vor transforma în gaz, o parte va deveni levigat. Nu se va termina niciodată cu poluarea și procedând astfel nu protejăm nici mediul. Repet, nu e vina Consiliului Județean, dar nici a noastră, e o metodă proastă de închidere care se folosește în 99 la sută din cazuri în România. Ar și costa foarte mult să fie mutate toate gunoaiele, dar în țările occidentale, în acest moment, se descoperă aceste depozite închise, se incinerează și se reface mediul. Probabil că și noi vom face la fel peste vreo 20 de ani.”, a mai spus Mădălin Cucinschi.

Levigat, osmoză și alți bani cheltuiți

Din cauza alunecării deșeurilor, cantitatea de levigat provenită de la groapa de gunoi a depășit brusc limitele admise prin Avizul de gospodărire a apelor. Ca urmare, autoritatea județeană a fost nevoită să instaleze o stație de epurare, cea mai performantă din țară, care funcționează prin procedură de osmoză, fapt care a pus capăt scandalului legat de poluarea uriașă a pârâului din apropiere și a terenurilor din vecinătate. Practic, stația de osmoză preia din mai 2018 levigatul și îl transformă în apă curată care curge în pârâul Zăpodie. Din procedeu mai rezultă nămol concentrat care este colectat, transportat și eliminat de către un prestator.

”Marele zid” de la Pata-Rât

În prezent, pe șantierul de la Pata-Rât se muncește pe rupte, și asta se vede deja cu ochiul liber.

Ca unul care nu ai de-a face zi de zi cu închiderea unor rampe de gunoi, te-ai aștepta ca lucrările să se facă pe îndelete, ardelenește, constructorul să-și ia banii, autoritățile să mai bifeze un obiectiv realizat și așa mai departe. Realitatea bate însă filmul, iar pe dealul de gunoi chiar se lucrează, și se lucrează cu spor. Parol.

Pe lângă excavatoarele și buldozerele care mișună neîncetat pe viitorul deal verde nou de la marginea Clujului, se lucrează intens la ceea ce se anunță poate cel mai spectaculos rezultat al închiderii rampei, anume la giganticul zid de beton de 3,5 m înălțime și lung de circa 700 de metri, al cărui singur scop îl reprezintă stabilizarea zonei afectate de alunecarea de teren. Aici, termenul limită pentru încheierea lucrărilor este luna septembrie a acestui an, însă constructorul dă ca sigură terminarea zidului în cel mult două-trei luni de acum înainte.

”Dealul verde” de la Pata-Rât

În paralel cu lucrările de la zidul de consolidare, în prezent se lucrează intens la impermeabilizarea zonei de est a corpului depozitului, respectiv la montarea puțurilor de drenare a biogazului. După amplasarea celor trei membrane geocompozite ce impermeabilizează depozitul față de apele provenite din precipitații, acestea sunt acoperite cu stratul de pământ cu o grosime de 85 de cm, respectiv cu cel de sol vegetal cu o grosime de 15 cm.

”Se aplică nu mai puțin de trei membrane. Prima, are rolul de direcționa gazul spre puțurile care vor fi construite, a doua este o membrană de geocompozit, care acționează ca o argilă practic și nu mai permite infiltrarea apei, iar a treia are rolul de a drena apa care se scurge prin pământul de deasupra în urma precipitațiilor. Apa va ajunge astfel la baza depozitului unde va exista o rigolă pentru ape pluviale care va colecta direct atât apele care se scurg, cât și acele infiltrații care ajung la membrana respectivă. Din cauză că s-a ridicat în mod nefericit aici această rampă, la baza unui deal, datorită structurii solului și în apropierea unei ape curgătoare, am luat hotărârea, care este acum în aprobare la Mediu și la Apele Române, ca după drenul de după zid, să facem și un al doilea dren de rezervă, astfel încât ca tot ce mai intră în pământ să fie captat și trimis la stația de tratare, să terminăm cu poluarea pârâului Zăpodie. La final, peste ultima membrană se mai aplică un strat de pământ, care apoi se înierbează, apoi tot ce vedeți aici se va confunda practic cu un deal veritabil, natural.”, spune Mădălin Cucinschi, reprezentantul antreprenorului.

Urmează finalizarea lucrărilor de închiderea a rampei, termenul limită fiind luna martie a anului viitor, dar se speră ca și acest termen să fie devansat cu câteva luni bune. Viitorul deal înverzit va fi monitorizat areal timp de 30 ani.

„Așa după cum realitatea din teren o dovedește, ne apropiem extrem de rapid de momentul rezolvării definitive a problemei deșeurilor în județul Cluj, atât în ceea ce privește închiderea depozitelor istorice neconforme cât și în ceea ce privește construirea CMID, acea „fabrică” ce va procesa și va neutraliza deșeurile clujenilor”, a declarat Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj.

Unde vor ajunge deșeurile clujenilor?

În prezent, toate deșeurile municipale se duc la rampa RADP iar cele județene, parțial, la rampa temporară a operatorului privat Strict Prest. După ce întregul Sistem de Management Integrat al Deșeurilor – SMID va intra în totalitate în funcțiune, toate deșeurile de pe raza județului vor fi depozitate la centrul ecologic cel nou.

Depozitul Cluj-Napoca din cadrul CMID este proiectat cu o capacitate totală de depozitare de circa 7.300.000 mc de deșeuri, din care prima celulă are o capacitate de 1.694.000 mc și o durată de viață de 5 ani. Depozitul ecologic de la Cluj-Napoca are o suprafata totala de aproximativ 26,85ha. Cantitatea estimată de deșeuri ce urmează a fi depozitată este în medie de circa 216.000 tone/an.

Tipurile de deșeuri care urmează a fi depozitate sunt următoarele: deșeuri reziduale menajere și asimilabile, deșeurile stradale, deșeuri din piete, provenite din refuzul stației de sortare și a stației de tratare mecanobiologică din CMID Cluj-Napoca, nămolurile rezultate de la stațiile de epurare orășenești din zonele de colectare, și alte deșeuri care se vor regăsi pe lista celor admise prin Autorizația integrată de mediu.

Proiectul CMID, se mișcă și el

Centrul de Management Integrat al Deșeurilor Cluj-Napoca va deservi zonele de colectare Cluj (Zona I), Huedin (Zona II), Mihai Viteazu (Zona III), și Gherla (Zona IV) și este alcătuit, din punct de vedere funcțional, din două zone distincte:

1. Zona tehnică compusă din:

– Staţia de Tratare Mecano-Biologică – pentru tratarea fracției umede, inclusiv deșeurile din piețe și grădini;

– Staţia de Sortare – pentru separarea fracției uscate în diferite materiale reciclabile (metale, sticlă, plastic și hârtie).

2. Zona de depozitare finală (Celula de depozitare – pentru eliminarea finală a deșeurilor) și Platforma administrativă.

Prețul total al contractului privind realizarea CMID este de peste 131 de milioane de lei fără TVA, în care sunt incluse și costurile privind lucrările suplimentare necesare pentru finalizarea consolidării versantului pe care este amplasată Celula de depozitare din cadrul Centrului, dar și a lucrărilor conexe aferente acesteia.

În prezent, progresul fizic raportat la nivelul întregului contract de lucrări este de aproximativ 42,30%, iar în ce privește întregul contract de lucrări suplimentare procentul ajunge la aproximativ 57%. Termenul estimat pentru finalizarea primei celule de depozitare este noiembrie 2019, iar termenul estimat pentru finalizarea Zonei tehnice este iulie 2020.

Depozitele neconforme de deșeuri de la Turda, Gherla și Huedin au fost închise și ecologizate

Consiliul Județean Cluj a anunțat încă de la sfârșitul anului trecut recepția lucrărilor de închidere și ecologizare a depozitelor urbane neconforme de deșeuri de la Turda, Gherla și Huedin. Valoarea totală a investițiilor pentru cele trei depozite este de peste 7,2 milioane de lei fără TVA. Finanțarea a fost asigurată din Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul de Coeziune prin Programul Operațional Sectorial Mediu 2007-2013 și Programul Operațional Infrastructura Mare 2014-2020. Toate aceste depozite vor fi predate autorităților locale în perioada imediat următoare.