Judecătorul clujean Dana Gîrbovan: Numărul mare de dosare penale cu magistraţi – o problemă sistemică deosebit de gravă

Preşedintele UNJR, Dana Gîrbovan, susţine că numărul mare de dosare penale cu magistraţi indică o problemă sistemică deosebit de gravă, precizând că Inspecţia Judiciară ar trebui să verifice câte din autorisesizările DNA în aceste cauze s-au finalizat cu condamnări.

“Numărul mare de dosare penale cu magistrați indică o problemă sistemică deosebit de gravă, ce a fost în mod nepermis ignorată sau minimalizată atât de Procurorul General, cât și de foști sau actuali membri CSM. Problema dosarelor cu magistrați a fost – voit sau nu – ignorată vreme de mulți ani. Dacă nu erau discuțiile publice legate de înființarea noii Secții de investigare a infracțiunilor din justiție, este puțîn probabil că aceste date halucinante, privind mii de dosare cu magistrați în ultimii 3 ani, să ne fi fost cunoscute azi. Pe dată de 9 noiembrie 2017, vorbindu-se, în contextul modificărilor la legile justiției, despre înființarea unei “Direcții de investigare a infracțiunilor săvârșite de magistrați”, întrebat fiind despre subiect, Procurorul General, dl. Augustin Lazăr, a spus: “Ei bine, așa ceva este absolut suprarealist, în condițiile în care există o criminalitate nesemnificativă, adică există un număr de fapte total nesemnificativ pentru acest corp socio-profesional”. Domnia să precizase că în 2017 “doar opt magistrați au fost inculpați, iar în anii precedenți numărul lor nu a trecut de 16″”, a scris Dana Gîrbovan, pe Facebook.

Preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR) transmite că şi alţi “purtători de mesaje” au încercat să minimalizeze problema presiunii puse de procurori pe judecători prin dosare penale ţinute deschise chiar şi cu anii.

3.420 de magistrați sub lupa DNA în ultimii 4 ani

“Pe dată de 30 iulie 2018 Inspecția Judiciară a anunțat că va începe efectuarea unui control tematic la DNA, pentru perioada 1 ianuarie 2014 – 30 iulie 2018, “privind respectarea principiilor generale care guvernează activitatea Autorității Judecătorești în cauzele de competență Direcției Naționale Anticorupție vizând magistrați sau în legătură cu acestea”. Pe dată de 24 august 2018 Inspecția Judiciară a comunicat o prima statistică, din care rezultă, în urmă verificării mai sus amintite, că: “- în perioada 1 ianuarie 2014 – 30 iulie 2018, Direcţia Naţională Anticorupţie a soluţionat 1965 de cauze privind 3420 de magistraţi (2193 judecători şi 1227 procurori); – la 30 iulie 2018, se aflau în curs de soluţionare la Direcţia Naţională Anticorupţie 415 cauze vizând în total 474 de judecători şi 346 de procurori.” Pe dată de 26 august 2018, Procurorul General, într-un interviu pentru RFI, s-a repezit să ne liniștească, susțînând ironic că problema ar fi doar “o manipulare pentru persoane care sunt de condiție intelectuală foarte modestă, presupun”, arată Dana Gîrbovan.

Preşedintele UNJR spune că a evitat după ce Inspecţia Judiciară a publicat informaţiile să facă aprecieri pe acest subiect, însă datele relevate “privind mii de dosare cu magistraţi deschise şi aflate în lucru în perioada 2016 – mijlocul lui 2018, relevă însă, prin ele însele, o realitate de o gravitate cu adevărat îngrijorătoare”.

“În 2016, Ministerul Public, conform propriului raport de activitate, avea de soluționat 1.776.215 dosare, din care, conform datelor furnizate de către preșă, 4.579 de dosare erau cu magistrați (cifra include și dosarele de la DNA). Această înseamnă că dosarele cu magistrați reprezintau un procent de 0,26% din totatul dosarelor de soluționat de către Ministerul Public. DNA, în schimb, în 2016 a avut în lucru 12.353 dosare din care 1.041 erau de dosare cu magistrați, ceea ce reprezintă un procent de 8,43%. Procentul de dosare cu magistrați este, totuși, extrem, extrem de mare. În 2017, Ministerul Public avea de soluționat un număr total de 1.752.067 dosare, din care 4.034 dosare erau cu magistrați, ceea ce înseamnă că dosarele cu magistrați reprezentau 0,23%. DNA, în schimb, în 2017 a avut în lucru 11.234 dosare din care 866 erau dosare cu magistrați, ceea ce reprezintă un procent de 7,71%. Procentul e tot mare. Destule voci, inclusiv Procurorul General, justifică numărul mare de dosare cu magistrați pe motiv că cei nemulțumiți de soluțiile din dosare fac plângeri penale împotriva judecătorilor sau procurorilor, argument în parte adevărat. Rămâne însă Inspecției Judiciare să verifice și să stabilească de ce în cazul dosarelor DNA durata soluționării unor astfel de plângeri este cu mult mai mare decât în cazul celorlalte parchete”, susţine Gîrbovan.

Numărilor sesizărilor din oficiu este ”cel mai îngrijorător”

Şefa UNJR avertizează că aspectul cel mai îngrijorător este numărul de sesizări din oficiu ale DNA făcute în dosarele cu magistraţi.

“Astfel, în 2016, conform raportului de activitate al DNA, au fost 742 de sesizări din oficiu. Dintre acestea, conform datelor furnizate de preșă, 84 au fost sesizări din oficiu privind magistrați judecători sau procurori. Această înseamnă un procent de 11,32%. În 2017, din totalul de 612 sesizări din oficiu la DNA, 70 de sesizări au privit dosare cu magistrați, ceea ce înseamnă un procent de 11,44%. Procentul de peste 11% de sesizări din oficiu este unul foarte mare, ce depășește zona problemelor punctuale și intră în aceea a problemelor de sistem. Sesizarea din oficiu este o chestiune serioasă și nu reflectă nemulțumirile unor justitiabili. Procentul foarte mare de sesizări din oficiu privindu-i pe magistrați ar trebui să dea fiori reci oricărei persoane preocupate cu adevărat de starea justiției. Această cifra trebuie verificată de Inspecția Judiciară prin prisma soluțiilor pronunțate în final de către instanța, pentru a vedea câte dosare în care DNA s-a sesizat din oficiu s-au finalizat prin condamnări”, potrivit sursei citate.

”Secția de investigare a infracțiunilor nu garantează independența justiției”

Dana Gîrbovan reiterează informaţiile apărute în spațiul public sau confirmate oficial, precum acelea că procurori sau judecători ce au ocupat funcţii importante, cu rol decizional în sistemul judiciar, sau ce au avut în lucru dosare importante au fost cercetaţi vreme îndelungată, ani de zile, de către DNA, pentru că în final dosarele să fie clasate sau instanţele să pronunţe soluţii de achitare, precum cazul Bălan, “lotul” Bîrsan, cazul procurorului General Niţu, judecătorii de la Tribunalul Bihor şi Curtea de Apel Oradea, Mariana Alexandru, Oana Schmidt Hăineală şi mulţi alţii şi spune că astfel “avem o imagine mai clară a dimensiunii problemei generate de această practică a DNA, ce a reprezentat în mod real o ameninţare la adresa independenţei justiţiei”.

“Înființarea noii “Secții de investigare a infracțiunilor din justiție” nu este o soluție uzuală, însă ea vine că răspuns la o problema pe care sistemul a ales să o țînă ascunsă sub preș. Așa cum am mai spus, acesta este și motivul pentru care nici unul dintre cei ce contesta Secția nu au venit cu propuneri alternative la această. Și nu au venit pentru că asta ar fi însemnat să recunoască existența unor probleme grave, pe care au ales însă de ani de zile să le ascundă sau minimalizeze, așa cum, de altfel, unii încearcă să o facă și acum. Dacă abuzurile și erorile grave ale DNA nu ar fi fost ascunse ori acoperite, ci ar fi fost onest analizate și rezolvate, nu am fi fost azi în situația de a vorbi despre această Secție că o soluție pentru garantarea independenței judecătorilor și procurorilor. Este o lecție pe care însă trebuie să o învețe cu toții, pentru a evita pe viitor vulnerabilități atât de grave”, conchide preşedintele UNJR.