APEL CĂTRE ELITE. De ce nu stăm în case?

Sunt convins că, deși ține de domeniul evidenței că România a apucat-o într-o direcție extrem de periculoasă, încă există oameni care nu înțeleg de ce ies tinerii (și nu numai!) din case pentru a protesta în aceste zile. În ger, ploaie, ninsoare, indiferent de condiții. Din disperare? Pentru banii lui Soros – probabil nu, aceștia sunt rezervați cățeilor! Din naivitate? Pentru că e la modă? Pentru că sunt dezinformați? Pentru că vor răul României, defăimând-o, așa cum susținea un fost ministru al educației?! Nu, dragi cititori, pentru niciunul dintre aceste motive!

Cei care ies sistematic în stradă de peste un an (care au ieșit și înainte, pentru Roșia Montană, păduri, și alte cauze) știu exact de ce o fac. O fac din dragoste, o fac pentru viitorul copiilor lor. O fac pentru casă, pentru prieteni, pentru vecini. O fac (și) pentru cei care se uită la Antena 3 și RTV. Pentru că nu vor ca țara aceasta să devină o autocrație, o dictatură a unui infractor cocoțat pe o ruină de partid care se comportă ca o haită ce a uitat demult menirea politicii.

În loc să întrebați de ce protestăm, mai bine întrebați-vă de ce nu stăm în case? Să facem un exercițiu de imaginație. Mâine Partidul va hotărî că pământurile voastre trebuie confiscate de către stat pentru o administrare mai eficientă. Poimâine va considera că toți cei care locuiți în zone centrale ale unui oraș va trebui să vă donați casele statului, care le va aloca membrilor de partid cu merite deosebite. Răspoimâine, veți fi loviți pe trecerea de pietoni de un membru al Partidului, care se grăbea la o ședință importantă în care se decide viitorul țării. Când toate aceste nedreptăți vor izbucni asupra voastră, cui vă veți adresa pentru dreptate? Justiției!

Justiția este fundamentul pe care se clădește o societate. Dacă aceasta cade sub influența și controlul politicului, totul e pierdut. Nu se mai poate construi nimic sănătos. Credeți că scenariul apocaliptic pe care l-am descris mai sus nu e posibil?! Ba e foarte posibil – și nu doar că se va putea întâmpla dacă stăm pasivi. Deja s-a întâmplat, timp de 45 de ani, în România! Și se întâmplă chiar acum în alte țări, mult mai mari decât a noastră – ceva mai la est.

Așadar, acesta e motivul pentru care nu stăm în case. Pentru că, la fiecare protest ratat, la fiecare seară friguroasă când stăm în casă, pe afară, pe la colțuri, pe străzi și trotuare, în magazine, în școli, în spitale, în instituțiile publice, se strecoară ca o pâclă neagră, inițial nevăzută, dar apoi tot mai densă, spectrul autocrației. Într-un final, va intra peste noi în case, ne va sufoca pe toți și nu vom avea unde să fugim, nici noi, nici copiii, nici prietenii, nici vecinii noștri. Dacă vor controla justiția, vor avea cheia cu care să ne deschidă până și ușile caselor și vom fi pierduți.

De aceea nu stăm în case! Ca aceste lucruri să nu se (mai) întâmple! De aceea ieșim – și ar trebui să o facă toți oamenii cu un minim discernământ!

Justiția este fundamentul pe care se clădește o societate. Dacă aceasta cade sub influența și controlul politicului, totul e pierdut.

[stextbox id=’custom’]Raul Mureșan este cercetător la Transylvanian Institute of Neuroscience. Și-a finalizat doctoratul la Institutul Max Planck din Frankfurt am Main, Germania, iar apoi a desfășurat un stagiu postdoctoral la Frankfurt Institute for Advanced Studies și Institutul Max Planck din Frankfurt. In anul 2007 s-a întors în România, unde activează în domeniul neuroștiințelor experimentale, studiind sistemul vizual.[/stextbox]