Legea Vaccinării, arbitrul din războiul pe tema vaccinurilor

Legea Vaccinării este din ce în ce mai aproape de a deveni realitate într-o Românie în care, după mulți ani în care rujeola dispăruse aproape de pe harta problemelor medicale, această afecțiune a ucis 38 de persoane în ceva mai mult de un an. Legea, în forma actuală, face din vaccinare o practică obligatorie pentru care măsura punitivă poate fi chiar și excluderea temporară din colectivitate a copilului nevaccinat, în cazul unor focare de boală pentru care acesta nu a fost vaccinat. Informarea corectă a părinților cu privire la vaccinuri se numără printre principalele prevederi din lege, dar Legea are multe prevederi noi. Efectele ei merg mult dincolo de „lupta” cu anti-vacciniștii și vizează modificări în felul în care vaccinurile sunt achiziționate de către statul român, introducerea pentru stat a obligativității asigurării unui stoc de vaccin, sancțiuni pentru cei care nu își respectă obligațiile, modificări în procesele ce țin de licitațiile pentru vaccin, și, printre altele, introduce pentru prima data în România prevederi legate de despăgubirea celor care au suferit efecte secundare sau reacții adverse dovedit ca fiind cauzate de vaccinare.

Apariția vaccinurilor și anii de zile în care acestea au fost o practică absolut obișnuită au făcut ca în România, afecțiuni grave care cauzau mii de îmbolnăviri și decese să dispară rând pe rând. De exemplu, ultimul caz de poliomielită din România a fost înregistrat în 1992, Tetanosul Neonatal a dispărut în 2002, iar din 2004 până în 2015, cazurile de oreion au scăzut de la 64.427 la 31. Toate acestea, până anul trecut. Până la epidemia de rujeolă din 2017, care a ucis 38 de persoane, numărul cazurilor de rujeolă în intervalul 1978-2015 scăzuse de la 118.124 la 4, datorită vaccinării. Cu toate acestea, un cumul de factori a făcut ca în ultimul an să avem în România o nouă epidemie de rujeolă.

Legea Vaccinării, aproape de adoptare

Plenul Senatului a adoptat luni, 23 octombrie 2017, cu 99 de voturi ”pentru” şi o abţinere, proiectul de lege al Guvernului privind vaccinarea. Acum, legea se află în dezbatere la Camera Deputaților, care este for decizional în acest caz. În contextul în care în spațiul public deja circulau sute de mituri cu privire la vaccinare, acestea s-au mutat și asupra legii, termenul de „obligativitate” fiind cel mai disputat.

Într-un interviu acordat publicației Transilvania Reporter, medicul Gindrovel Dumitra, coordonator al Grupului de Vaccinologie al Societății Naţionale de Medicina Familiei (SNMF), a explicat și comentat câteva dintre cele mai importante prevederi ale acestei legi, chiar începând cu ideea de obligativitate.

„În privința obligativității, legea spune că vaccinarea este obligatorie. Există o prevedere cum că acel calendar de vaccinare stabilit pentru copii, este obligatoriu. Adică toate vaccinurile care la un moment dat vor fi stabilite în calendar, acelea vor fi obligatorii. În plus, mai există categorii de persoane pentru care vaccinarea este obligatorie, și anume personalul medical”, spune el.

Este vorba despre opt antigene obligatorii, relevante pentru copil la vârsta de intrare în colectivitate: hepatită B, difterie, tetanos, pertussis (tusea convulsiva), poliomielită, rujeolă, oreion și rubeolă. Concret, acestea sunt cele opt antigenele corespunzătoare celor opt boli, antigene ce trebuie recuperate de către un copil, în cazul în care acesta a ajuns la vârsta de intrare în colectivitate fără să fie vaccinat.

Cum vaccinarea este, potrivit legii, obligatorie, trebuie să existe și măsuri punitive, dar și aici se cuvin explicații extinse, în contextul în care legea își propune nu atât de mult să pedepsească, cât să asigure o informare completă, specializată și consistentă a părintelui care refuză vaccinarea.

„Măsura punitivă prin care vaccinarea este obligatorie se aplică abia la intrarea copilului în colectivitate. Până atunci există obligația ca, în cazul în care ai refuzat vaccinarea sau nu te-ai prezentat timp de trei luni consecutiv la vaccinare, medicul de familie să informeze comisia județeană, situație în care comisia se pune în mișcare pentru a informa. Consiliază, informează și explică de ce este bună vaccinarea. Neacceptarea consilierii și neprezentarea se amendează. Adică se amendează refuzul de a te informa. Când copilul intră în colectivitate, problema este și pentru ceilalți copii, iar de aceea, în lege, este specificat că poți intra în colectivitate, dar părintele primește un calendar de recuperare pe care părintele trebuie să îl ducă la final în termen de un an. În acest interval, conform legii, te prezinți la informare, care nu mai este obligatorie atunci când este început calendarul”, spune medicul.

Potrivit legii, dacă se ajunge la momentul în care copilul nu a început calendarul și nu l-a încheiat în termen de un an, părinții sunt pasibili de amenzi cuprinse între 5.000 și 10.000 lei. Lucrurile se pot complica chiar mai tare în cazul în care copilul nevaccinat se află în colectivitate, iar pe teritoriul României izbucnește o epidemie.

„Constituția spune că anumite drepturi fundamentale pot fi limitate în cazul în care există un pericol iminent. Legea nu poate interzice copilului dreptul la educație, dacă nu există un pericol iminent. Pericolul iminent este reprezentat de o epidemie. În această situație, copilul nu mai participă la activitățile din colectivitate, iar școala are obligația să creeze condițiile pentru recuperarea cursurilor pentru copiii respectivi”, explică medicul Gino Dumitra.

Și dacă le-am vrea, nu le avem

Acoperirea vaccinală recomandată de către Organizația Mondială a Sănătății (pentru a putea exista o protecție adecvată, inclusiv a celor care nu se pot vaccina din diverse cauze, precum eventuale contraindicații la vaccinare) este de 95%, România aflându-se în prezent la un grad de acoperire vaccinală de aproximativ 85%, adică la limita de avarie. Situația este în acest fel și din cauza numeroaselor campanii anti-vaccin în care vaccinurile sunt demonizate și transformate în conspirații mondiale, însă medicii atrag atenția asupra faptului că dincolo de fanaticii anti-vaccin, sistemul de sănătate românesc are mari probleme în diverse sectoare legate de vaccinuri. De exemplu, în numeroase cazuri și situații, chiar și cei care doresc să se vaccineze, nu au cum să o facă.

Medicul Sandra Alexiu este vicepreședinte al SNMF și medic de familie. Se lovește zilnic de mituri legate de vaccin și încearcă să explice pe înțelesul pacienților de ce vaccinarea este cea mai bună decizie pentru sănătate. Chiar și-așa, există situații în care reușește să convingă un pacient să se vaccineze, dar serul este de negăsit.

„Cel mai grav lucru este că lipsesc vaccinuri. Cel mai grav este că această situație ne pune pe noi în imposibilitatea de a ne duce la capăt misiunea. Dacă reușesc să conving pe cineva să vaccineze copiii și facem o schemă de recuperare, dar apoi îi spun că trebuie să amânăm, că nu sunt, că trebuie să cumpere sau altceva, acela este un caz aproape pierdut”, explică Sandra Alexiu.

Legea Vaccinării are prevederi care rezolvă această problemă și include și obligativitatea, pentru statul român, a constituirii unui stoc de rezervă.

„Vaccinurile multivalente utilizate astăzi în vaccinarea sugarilor sunt produse de doar doi producători la nivel mondial, care furnizează dozele utile pentru toată Europa și nu numai. Cam toate statele din Europa s-au „abonat” la aceste vaccinuri sigure și eficiente. Având în vedere că un ciclu de producție pentru aceste vaccinuri este cuprins între 2 și 3 ani, produsele sunt livrate pe baza rezervărilor, a comenzilor și contractelor aflate în derulare. România, fiind obligată de legislația achizițiilor publice să facă achiziții doar pentru un buget aprobat pentru anul în curs, nu poate face o pre-comandă pentru o perioadă mai mare. Acum se fac licitații pe stocurile suplimentare. Legea trebuie să aducă niște modificări specifice pentru procedura de achiziție, deoarece vaccinarea nu poate fi comparată cu o procedură de vaccinare pentru mese, scaune și pixuri. Este un element de siguranță națională și individuală a copiilor noștri. Apoi, legea mai stabilește obligativitatea impusă MS de a avea un stoc tampon de un an. Un stoc de un an care să poată să tamponeze atât dificultățile de aprovizionare cât și tulburări de producție la nivel mondial, consider că reprezintă o centură de siguranță, pentru ca epidemiile să nu se mai întâmple în viitor”, explică Dr. Gindrovel Dumitra.

Miturile vaccinării

Chiar dacă toate campaniile anti-vaccin ar putea trece drept „fente” în condițiile în care oricum sistemul are o mulțime de probleme în privința vaccinurilor, nu pot fi ignorate vocile celor care prezintă vaccinurile drept o conspirație mondială care fie e nesigură, fie este chiar mortală. Numeroase procese psihologice sunt implicate în procesele cognitive în urma cărora o persoană ajunge să creadă sincer că vaccinul este o problemă și nu o soluție, dar, spun medicii, cel mai adesea, refuzul vine dintr-o informare precară, din surse fără vreun fundament științific.
„De multe ori, oamenii nici nu mai vin la medicul de familie și se mulțumesc cu ceea ce citesc pe internet sau cu ce aud de la prieteni. Alții întârzie, îi caut și observ că nu vin pentru că nu au toată deschiderea de a căuta răspunsuri de la specialiști. Motivele pentru care refuză vaccinarea sunt legate de mituri care circulă foarte mult. Refuză de frica autismului, refuză de frica alergiilor sau a dermatitelor atopice sau a agravării acestora! Refuză pentru că vaccinurile ar conține mercur, aluminiu, formaldehidă, metale grele și aici sunt mai multe de înșirat […] Uneori este foarte greu să îi explici omului că nu e așa, pentru că vine cu convingerea foarte bine întipărită, iar cine manipulează masele cu privire la aceste mituri, o face cu niște explicații, cu articole de pe diverse site-uri sau cu anumite exemple de tipul <<știu eu pe cineva care a pățit>>”, explică dr. Sandra Alexiu.

Astfel, împreună cu Sandra Alexiu ne-am propus să „demontăm” câteva dintre cele mai frecvente mituri aflate în prezent în circulație.

Autism, cauzat de vaccin. Originea acestui mit este la un medic englez pe nume Andrew Wakefield, care în 1998 a publicat un studiu făcut pe 12 copii de vârste pre-adolescente și adolescente, iar din studiu rezulta că în urma vaccinurilor ROR făcute de acești copii, apăreau tulburări comportamentale. Ideea studiului era să arate că este mult mai util să faci vaccinurile separat, pentru că vaccinul care le conține pe toate trei are în compoziție un derivat de mercur care ar putea avea efecte nedorite, astfel că se recomanda administrarea lor separat. Studiul a fost publicat în „The Lancet”, „un reper în lumea medicală”, așa cum explică medicul Sandra Alexiu, ceea ce a dat greutate unui studiu despre care ulterior s-a descoperit că a fost falsificat.

„Studiul era falsificat. Medicul era de fapt susținut de o companie care producea vaccinuri din antigene simple, deci avea un interes comercial în a publica ideea că vaccinurile trebuie făcute separat Mai mult, vaccinarea cu ROR se face la copiii foarte mici, iar exemplele de copii de 12-13 ani erau nepotrivite. În plus, numărul atât de mic de persoane din lotul studiat este atât de mic, încât nu poate fi considerat un studiu serios. Dacă ne uităm la articolele științifice serioase, studiile se fac pe loturi cu sute de mii de participanți și niște reguli foarte stricte. în nici un caz cu 12 persoane. O dată problema ridicată, experții au studiat atent studiul si a fost declarat neconform, articolul a fost retras din The Lancet, doctorul și-a pierdut licența de practică, cu toate acestea până în ziua de azi susține cauza anti-vaccinului, mai ales că în jurul său există această aură de persoană neîndreptățită”, explică medicul.

Legătură dintre mercur și autism

„Vaccinurile din ziua de astăzi nu mai conțin mercur. La vaccinurile din trecut era vorba de un derivat de mercur numit thimerosal, care avea rol de conservant pentru vaccinurile multi-doză. Cum de la un timp încoace s-a folosit doar vaccinul uni-doză, nu a mai fost nevoie de conservant și a dispărut și thiomersalul, iar în vaccinurile din ultimii 10 ani nu mai există nici măcar urme din această substanță”, dr. Sandra Alexiu.
Aluminiul are rolul de a stimula producerea de anticorpi, actionând ca adjuvant, element ajutător în sinteza de anticorpi protectori.

„Dacă noi am folosi doar fragmentul de virus pentru a determina anticorpi, nu am putea să obținem un număr foarte mare de anticorpi. Ar putea fi ceva similar cu boala, ar începe să se formeze anticorpi, dar ei nu s-ar forma imediat, ci în timp. Vaccinul face asta dintr-o dată, or ca să stimulezi sinteza de anticorpi după ce ai injectat vaccinul, trebuie să vină un stimulator. Este absolut indispensabil, dar nu trebuie să ne gândim la aluminiul din folia de aluminiu de pe mâncare. Este un produs chimic și când cineva spune că aluminiul nu mai poți să îl eliberezi, poți foarte bine să îi spui că nici cu clorul nu te intoxici dacă îl mănânci în sarea de bucătărie. Un element, printr-o reacție chimică, se poate schimba și poate să devină un produs util care se elimină și nu se depune”, dr. Sandra Alexiu.
Formaldehida este de asemenea conținută sub formă de urme în vaccin și antivacciniștii folosesc ideea de îmbălsămare, tocmai pentru că atunci când este îmbălsămat un om, acest proces este realizat folosind formol. Formolul distruge legăturile proteice. În realitate, cantitatea de formaldehidă din vaccin se poate compara cu formaldehida dintr-o pară. Cantitatea de formaldehidă dintr-o banală pară este de 120 de ori mai mare decât cea dintr-o doză de vaccin.

„Rolul unui comunicator este să găsească lucruri și exemple cu care să convingă. De ce stăm să ascultăm un instructor de dans sau un nespecialist care ne spune că vaccinul nu este bun, când nu suntem dispuși, de exemplu, să lăsăm femeia de serviciu să piloteze avionul în care călătorim? Rolul unui comunicator în această relație este să găsească similitudini cu care să convingă. Aceste mituri trebuie combătute folosind limbajul accesibil interlocutorului. Trebuie să fie un mesaj perfect adaptat, grafice, poze sugestive”, mai spune Sandra Alexiu.

Legea vaccinării și beneficiile ei

Legea Vaccinării are printre prevederi și puncte care vin în sprijinul medicilor. Unul dintre cele mai importante este legat de faptul că aceștia nu vor mai fi singuri în procesul de informare și vor avea alături specialiști care, alături de medici, să susțină cauza vaccinării.

„Medicul beneficiază de pe urma faptului că nu va mai gestiona singur problema refuzului. Aceste comisii județene și apoi comisia națională vor consilia părintele și îi vor explica pașii următori în cazul în care nu este de acord cu vaccinarea, astfel că medicul, atunci când eșuează să explice, îl trimite mai departe la specialiști în consiliere și vaccinuri. Aceste comisii vor ajuta și medicul în situațiile în care sunt dubii cu privire la o contraindicație la vaccin pentru a stabili acea contraindicație. Sunt destui medici care contraindică în exces și nejustificat vaccinarea la copii cu probleme, ceea ce este foarte grav în unele situații”, spune Sandra Alexiu.
Apoi, pentru medici se rezolvă o problemă a aprovizionării cu vaccinuri la cabinetele medicale. În prezent, medicii ajung la situația în care merg cu lada frigorifică și așteaptă ore întregi la coadă pentru a primi vaccinuri. Uneori aceștia „nu mai prind” vaccinuri, alteori sunt nevoiți să revină pentru anumite vaccinuri, dar de cele mai multe ori petrec ore întregi la coadă în unele județe.

„Modalitatea de a procura vaccinurile este o altă problemă. Din permanenta dorință de a face economii, s-a ajuns la obiceiul străvechi cu medicii care merg să își ia vaccinurile. Pe vremuri, când nu erau probleme cu vaccinurile, știam că este o zi în care mergem cu geanta frigorifică și le luăm. Acum, este un coșmar. Nu sunt, când sunt, sunt puține, trebuie să mergi repede dacă vrei să prinzi, trebuie să parcurgi distanțe mari ca să faci asta și să stai la cozi cu orele și faci asta ca atunci când se stătea la coadă la lapte. E aceeași umilință și este ceva nefiresc”, mai spune medicul.
Legea Vaccinării însă ar putea rezolva majoritatea problemelor din această parte a sistemului. Informarea, spun medicii, este cea mai importantă, indiferent cât de mari sunt sancțiunile.

„Vaccinarea o facem pentru a salva vieți, nu pentru beneficii. Vaccinul nu se adresează unei boli pe care o resimți la un moment dat, ci unei posibile boli. Nimeni nu contestă riscul de reacții adverse, dar ideea că dacă nu îți vaccinezi copilul, nu vei avea reacții de adverse este total falsă. Oamenii trebuie să înțeleagă că în lipsa vaccinului nu vei avea posibile reacții adverse, ci în proporție de 99,9% vei avea boala, care are efecte mult mai grave decât orice reacții adverse trecătoare”, mai spune Dr. Gindrovel Dumitra, medic de familie și coordonator al Grupului de Vaccinologie al SNMF.

[stextbox id=’custom’]

Pentru o lungă perioadă de timp, lipsa vaccinurilor din România s-a pus și pe seama închiderii Institutului Cantacuzino. În decembrie 2017, acesta a trecut oficial în subordinea Ministerului Apărării Naţionale (MApN). Ministrul Sănătăţii de atunci, Florian Bodog, şi ministrul Apărării, Mihai Fifor au semnat un protocol de predare-primire, iar institutul a devenit unul cu regim militar, având însă şi personal civil. Cei doi demnitari au promis atunci că producţia de vaccin va începe în minimum doi ani, însă specialiștii spun că vaccinurile românești nu ar mai putea reprezenta o soluție și ar fi, din punct de vedere medical, un pas înapoi.

„În acest moment nu putem beneficia de aportul unui furnizor local pe vaccinuri, care să fie al statului român. Oricât de mult ne dorim să producem vaccinuri la Institutul Cantacuzino, nu putem face acest lucru pentru că ceea ce folosim acum în program sunt mult mai bine dezvoltate și mult mai sigure și eficiente decât ce făceam noi. Institutul Cantacuzino nu a produs niciodată un vaccin hexavalent așa cum administrăm noi acum, nu a produs niciodată polio inactivat, adică acea componentă din hexavalent cu risc zero de paralizie acută flască, ce era posibilă la vaccinul polio oral și nu am produs niciodată vaccin Haemophilus Influenzae, precum nici Pertusiss Acelular, adică acel vaccin care scade foarte mult riscul de reacții adverse locale, la nivelul membrelor”, mai spune Gindrovel Dumitra.

[/stextbox]