Între desfigurare și facelift. „Revoluția” graffiti poate schimba Clujul la față

Arta graffiti este din ce în ce mai cunoscută și la Cluj-Napoca, deși este, tehnic, o contravenție. Cele mai frecvente mesaje sunt mici atenționări, jocuri de cuvinte sau mesaje ale unor activiști. Unele sunt pur și simplu niște prostii, dar altele sunt adevărate opere de artă.

„Lupta de plasă”, „Tu ce faci de apocalipsă?”, „You work too much for too little” (Muncești prea mult pentru prea puțin – n.r.) sau „Afară cu F.M.I din țară” sunt printre cele mai frecvente mesaje găsite pe zidurile clujene.

Grafitti-ul are două părți opuse, una pozitivă și una negativă. Fiind o artă stradală, are un aspect pozitiv, dar fiind realizată pe spații private este deseori considerată un act de vandalism.

„Acest fenomen, aceste intervenții spontane pe fațade au două laturi: una benefică, care duce la o reacție democratică din partea artiștilor. de aceea o putem numi artă contemporană și o latură nocivă o «artă peste artă» , partea în care sunt acoperite ziduri și fațade care deja reprezintă artă și trebuie să îi tragem la răspundere pe autori”, explică Guttmann Szabolcs, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, filiala Transilvania.

Vandalism sau democrație amendată?

Arta graffiti este deocamdată în fașă. În România, ea a fost descoperită după Revoluție și este văzută ca o artă democratică, dar, fiind un act de vandalism, autorii sunt trași la răspundere, în rarele cazuri în care sunt prinși, prin amenzi.

Graffiti-ul este un act ilegal dacă este realizat pe ziduri fără acordul proprietarului sau realizat pe spațiile publice. Pentru ca toate acestea să fie îndepărtate de pe ziduri se folosesc soluții anti-graffiti, care să „șteargă” inscripțiile.

„Deocamdată, la noi fenomenul este în fașă, am putea să ajutăm artiștii să amenajăm spații pentru ei”, a mai spus Guttmann.

Unul dintre cei mai buni artiști din țară este Dan Perjovschi, care a făcut două desene ce pot fi încadrate la artă contemporană. „El a realizat desene în București și pe zidul Teatrului Național din Sibiu, reușind astfel să facă o artă spontană, pentru că el a căutat tot timpul suprefețe austere, suprafețe care cer culoare”, a adăugat preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România.

Artă vie – GRAFITin

Alexandru Revnic, art directorul reviste online de artă stradală GRAFFITin spune într-un articol despre arta graffiti: „Strada este vie, la fel și graffiti-ul, mesajul este dur, direct, subversiv, colportor, drastic, plin de umor negru. Tag-urile sunt stilizate până la ilizibilitate, culorile alese pentru un throw sunt violente, stencil-ul este agitator, paste-up si stickerele sunt ușor de fabricat dar și de folosit in strada, întocmai ca un cocktail Molotov. Markerele imprimă rapid și de ne-șters. Toate acestea sunt arme de propagandă în masă”

GRAFFITin este prima revistă de Street Art din România, care are ca scop descoperirea graffiti-ului și a grafferii-lor – expunând în imagini, texte, uneori video,  manifestările acestui curent nonconformist.

„Față de alte orașe din România, Clujul stă slabuț… motivele sunt mai multe… crew-urile care au activat într-un mod efervescent în perioada 2007-2010 (4DZ de exemplu) nu au mai fost prezente pe strada, iar dintre cei ramași, vedem tot mai rar activitate”, a mai spus Alex Revnic

Mai jos puteți vedea o galerie foto cu graffiti de pe zidurile clujene.

[nggallery id=107]