Nu ratați noul număr Transilvania Reporter: „Clujencele cuceresc lumea bărbaților”

În cazul cel mai fericit, femeia rămâne o contradicţie, spunea poetul englez Alexander Pope într-o perioadă când emanciparea femeilor era un subiect tandru de discuţie doar în familiile cele mai progresiste din Occident. După un secol de militantism feminin care a şters inegalităţile şi chiar diferenţierile de gen, natura contradictorie a sexului (cândva) slab nu s-a pierdut. Vorbesc despre asta carierelor unor clujence fragile şi puternice în acelaşi timp care performează în profesii până de curând rezervate bărbaţilor.

O femeie neurochirug, o jandarmeriţă care conduce un grup operativ de protecţie şi asalt, o fată toboşar într-o formaţie rock, continuatoare a unei pasiuni paterne, o tânără care boxează, o alta care salvează vieţi în uniforma serviciului de urgenţă şi încă o purtătoare de uniformă de aviaţie toate îşi spun povestea în paginile ziarului. Carierele lor solide realizate în meserii ale bărbaţilor demonstrează că femeile au capacitatea de a face toate lucrurile pe care le fac bărbaţii. În  lumea occidentală puternic tehnologizată,  feminitatea s-a dezbărat de limitele ei şi, în mare măsură, aspiraţiile femeilor de a-şi urma chemarea în orice domeniu social, politic sau economic nu mai sunt îngrădite de prejudecăţi sau reglementări. Mai mult, mişcarea de eliberare a femeilor fiind decretată încheiată, paradigma se inversează: în tot mai multe domenii, bărbaţii sunt acum chemaţi să dovedească aptitudini egale celor ale femeilor.

„Se vede istoric, cultural, cât de mult s-au apropiat în vestimentaţie, în profesii, în modul de a aprecia şi a te comporta la modul cotidian între bărbat şi femeie. S-au produs apropieri extraordinare. Acest lucru era de neconceput acum câteva decenii, mai ales la noi. Eu cred că se va ajunge la o şi mai mare egalitate, în ciuda unor recidive puternice de misoginism. Tendinţa, pe termen mediu şi lung, aceasta este şi e ireversibilă atitudinea faţă de femei”, Petru Iluţ, sociolog.

Sumarul ediției:

ACTUALITATE. Autobuzele vor avea „undă verde” din Mărăşti până la Primărie. Bandă dedicată pentru autobuze de la intersecţia Bulevardului 21 decembrie 1989 cu strada Buftea până pe strada Memorandumului la intersecţie cu Petru Maior. Aceasta este principala soluţie de fluidizare a traficului în centru care a fost discutată miercuri la şedinţa publică a Comisiei de sistematizare a circulaţiei rutiere şi pietonale. (Claudia Romitan)

DOSAR. Cu grație au luat puterea

• „Doctorul” de elicoptere. Instituțiile și organizațiile cu caracter militar erau, până de curând, genul de locuri în care cu greu ai fi zărit o femeie. Aici, cotele de gen nu au fost niciodată un subiect pe ordinea de zi, astfel că mult timp, arta războiul, strategiile militare și în principal activitățile din acest domeniu au fost destinate a priori bărbaților. (Radu Hângănuț)
• Fetele „dure” din sportul clujean. Despre halterofili se spune, pe drept cuvânt, că sunt urmașii lui Hercule pe pământ. Lumea îi privește admirativ. Ridică deasupra capului tone de greutăți în fiecare zi. Strîng din dinți atunci când încheieturile le cedează. Lasă bara jos, inspiră, respiră, se apleacă asupra ei și cu micări precise o ridică din nou deasupra capului. Sunt genul de ”uriași blânzi”. Dar cine a spus că doar ei, băieții practică aceasă disciplină? Și fetele pot să ridice greutăți, iar Clujul are o reprezentantă de seamă în haltere. Se numește Dana Berchi și este multiplă campioană a țării. Și nu e singura reprezentantă a ”aripii dure”. În aceași categorie o vom încadra și pe Ioana Mera, la rândul ei multiplă campioană la … box. (Patrice Podină)
• Cu Julia Kocis, toboșarul trupei FronT: Despre libertate și feminitate în spatele tobelor. Cântă la un instrument „super masculin”, dar o face cu feminitate și cu foarte mult profesionalism. Se numără printre puținele femei toboșar din România și spune că doar prin intermediul tobelor își poate exprima cu adevărat personalitatea. Este conștientă că nu și-a ales un instrument „comod”, dar asta nu a oprit-o să îl studieze la cel mai înalt nivel. (Cristina Beligăr)
• Neurochirurgie la feminin. „Doamnă, dumneavoastră chiar operaţi?”. Neurochirurgia este o meserie practicată îndeosebi de bărbaţi chiar şi în zilele nostre. Cu toate acestea sunt şi femei care ies din tipare prin propriile performanţe, femei care dărâmă zidurile ridicate de mentalitatea românească şi care îşi urmează pasiunea şi vocaţia, dincolo de prejudecăţile care le înconjoară zi de zi, tratându-şi pacienţii cu profesionalism. Sofia Nistor este una dintre puţinele doamne neurochirurg din România. Cu toate că a fost înconjurată mereu de colegi-bărbaţi, Sofia susţine că în ultimul timp, femeile încep să prind mai mult curaj și să păşească pe acest drum, chiar dacă nu este deloc uşor să îţi contruieşti o carieră într-un domeniu atât de delicat. (Maria Man)
• Adela Golea, Medic-şef UPU-SMURD Cluj: Femeile pot „cuceri” lumea la fel cum o fac bărbații. De 25 de ani lucrează în sistemul medical și mărturisește că, în continuare, cazurile care o provoacă din punct de vedere intelectual îi aduc cele mai mari satisfacții. La Unitatea de Primiri Urgențe din Cluj, pe care o coordonează începând cu anul 2013, are în subordine în jur de 185 de persoane, cărora li se adaugă alți 150 de paramedici-pompieri SMURD în cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Cluj. Doamna doctor Adela Golea crede că femeile pot „cuceri” lumea, la fel cum o fac bărbații, atâta timp cât dispun de aptitudini care le permit să se dezvolte pe un anumit nivel. (Cristina Beligăr)
• Lumea la feminin. Psihosociologul Petru Iluţ face, pentru Transilvania Reporter, o trecere în revistă a diferenţelor sociale dintre femei şi bărbaţi, tot mai estompate în societatea actuală, şi o proiecţie asupra evoluţiei statutului celor două sexe. (Marius Avram)

CULTURĂ. A început „școala alternativă” Focus Atelier 360°. A treia ediție a platformei de ateliere și dezbateri Focus Atelier a fost inaugurată vineri, 3 martie, la Cluj, cu expoziția „desen automat”, o colecție de 36 de planșe cu notițe redesenate și redimensionate pe care autoarea lor, Lucia Mărneanu, le-a extras din agendele ei în ultimii doi ani. Expoziția deschide, astfel, Focus Atelier 360°, o ediție care se va derula în acest an sub semnul „Practici în arta politică din Estul Europei”. Desfășurată pe parcursul mai multor luni, platforma aduce în prim-plan artiști care, prin arta lor, vin în întâmpinarea unor probleme comune spațiului geo-politic în care ne aflăm. (Cristina Beligăr)

REPORTAJ. Vasile Galoș, maestrul caselor în miniatură.Viața nu este întotdeauna dreaptă. Lovește din plin, fără milă, atunci când te aștepți mai puțin. Cu toate acestea, dacă privim cu atenție în jur, putem găsi puterea de a merge mai departe în lucrurile simple și aparent banale. Este și cazul lui Vasile Galoș, care și-a descoperit o nouă pasiune când se aștepta mai puțin. În 2012 a ieșit în pensie, după  ce a lucrat toată viața în cadrul Electrica. Se laudă în glumă că fost angajat încă de la vârsta de doi ani, întrucât la un moment dat a dat firma în judecată , iar în urma câștigării procesului i s-au recunoscut 60 de ani de muncă. Întrucât a avut un serviciu static, în cadrul căruia petrecea ore în șir la birou, iar mișcarea i-a lipsit din programul zilnic, acesta a început să aibă dureri foarte mari la ambele picioare odată ieșit la pensie. (Maria Man)

COMUNITATE. Laserul de la Măgurele caută cercetători, la Cluj. Un punct de atracţie al Târgului de cariere care a avut loc la Cluj în perioada 7-8  martie îl reprezintă cel mai mare proiect de cercetare românească şi unul dintre cele mai mari din lume, laserul de la Măgurele. Zeci de tineri au asistat la două prezentări în domeniu, făcute de directorul ştiinţific al Institutului de Fizică și Inginerie Nucleară Horia hulubei de la Măgurele (IFIN-HH), dr. Livius Trache, şi de cercetătorul Ștefan Ataman, din cadrul Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), cunoscut şi drept „Laserul din Măgurele”. Livius Trache le-a spus celor prezenţi că institutul pe care îl reprezintă este interesat să angajeze nu numai fizicieni, ci şi specialişti din alte domenii. (Marius Avram)

ROMÂNI ÎN AMFITEATRELE LUMII. Codrin Tocuţ, un „nomad cu rădăcini elastice, dar bine înfipte în pământul de acasă”. Sunt tineri, ambiţioşi şi tobă de carte. Vorbim despre studenţii români de pe mapamond care au avut curajul şi perseverenţa de a-şi urma pasiunea pentru studiu şi visele în cele mai diferite puncte de pe glob. Transilvania Reporter îşi propune să vă prezinte săptămânal în cadrul campaniei „Români în amfiteatrele lumii” poveştile de viaţă, pasiunile şi realizările celor mai valoroşi şi premiaţi tineri români, care studiază la unele din cele mai prestigioase universităţi din lume sau care au ales să înveţe în locuri dintre cele mai surprinzătoare pentru a-şi lărgi orizontul şi experienţa de viaţă. (Maria Man)

STAREA UNIUNII. Mult zgomot pentru (mai) nimic. Uniunea Europeană funcționează în mai multe viteze de peste 20 de ani. Declarația de la Roma nu va face decât să oficializeze această situație, până acum nerecunoscută la Bruxelles. Astăzi (joi, 9 martie) și mâine se desfășoară, la Bruxelles, Consiliul European de primăvară, adică întrunirea șefilor de stat și de guvern din UE, forul suprem de decizie al Uniunii. Summitul este cel mai important moment între prezentarea „Cartei Albe privind Viitorul Europei” (1 martie) și întrunirea de la Roma (25 martie). (Bogdan Stanciu)

SPORT. De la costum la kimono. Campionatul Național de Judo (seniori) al României s-a desfășurat zilele trecute la Sala Sporturilor “Horia Demian” sub privirile noului șef al Federației Române de Judo, clujeanul Cozmin Gușă. Născut în Câmpia Turzii, noul șef al sportului în kimono are planuri mari. Vrea să facă din federația de profil cel mai organizat for sportiv din țară și să atragă sponsori, cât mai mulți sponsori pentru a repune judo-ul românesc pe firmamentul sportului mondial. Nu a practicat această disciplină decât foarte puțin timp, fiind mai atras de box. Apoi lucrurile au luat o întorsătură care avea să-i schimbe viața. În materialul ce urmează aflăm cîteva dintre lucrurile care l-au determinat să candideze la șefia Federației Române de Judo. (Patrice Podină)