Nu ratați noul număr Transilvania Reporter: „Satul este pe cale să își ia țara înapoi”

Cu trei zile înainte ca urnele de vot să se deschidă, opinia unanimă este că PSD nu mai are cum pierde alegerile. Social-democraţii contează pe votul majoritar şi pe mobilizarea alegătorilor din localităţile rurale şi mici. Ei primesc bonus degringolada din PNL, presupusa apatie electorală din marile oraşe şi  fragmentarea voturilor dreptei.

Resurecţia spaţiului rural în politică este o temă analizată de politologii occidentali. Într-un editorial din 6 decembrie, New York Times evidenţiază faptul că, la fel ca în cazul victoriei lui Donald Trump, şi în Europa curentul populist este în creştere stimulând nemulţumirea din mediul rural şi exploatând resentimentele faţă de locuitorii marilor oraşe, priviţi ca elite.  Comentariul publicat în New York Times arată că locuitorii satelor din ţările europene sunt receptivi la mesajele care îi descriu drept protectori ai culturii şi patrimoniului naţional, iar, în cazul noilor democraţii din Europa de Est, ei se îndreaptă către partidele care ştiu întreţine nostalgia pentru măreţia pierdută şi către lideri autoritari şi guverne care promit să fie aproape de nevoile oamenilor simpli.

Cu voturile din rural şi din fiefurile tradiţionale, PSD este favorit incontestabil în duminica votului. Presupunând, cu destule semne de întrebare, că ALDE îşi va respecta statutul de aliat, social-democraţii vor fi foarte aproape să formeze şi o majoritate guvernamentală după redistribuire şi validarea mandatelor. Sciziunea dintre urban şi rural va fi manifestă atunci în chiar vârful politicii româneşti, unde ar urma să se înfrunte o majoritate aleasă la sat şi un preşedinte al orăşenilor. Un dram de răbdare însă, calculele hârtiei din care sunt alcătuite buletinele de vot sunt adeseori răsturnate.

„Decizia de vot este una rațională, combinată cu o componentă emoțională. Depinde foarte mult și de gradul de implicare al alegătorului, de studii, de mediul din care provine, rural sau urban. În această campanie, dacă analizăm mesajele, am avut toată paleta de mesaje, de la cele care stimulează frica, de genul „Cioloș, Soros, străinii vin și ne fură țara”, până la cele de tip rațional în care au fost prezentate cifre, grafice. Mi se pare că PSD a furat startul, în sensul că i-a luat pe cei de la PNL prin surprindere. Și-au prezentat și programul politic, măsura de reducere a celor 100 de taxe, apoi creșterea salariilor. Ulterior PNL a încercat să revină, dar destul de greu, cu promisiuni relativ similare”, Dan Jurcan, sociolog. 

Sumarul ediției:

ACTUALITATE. Mircea Bertea, profesor decorat de președintele României: „Dacă aplicăm acest ordin de ministru, copiilor li se va dubla cantitatea de teme”. Ordinul de ministru care trebuie să reducă durata maximă alocată temelor de casă pentru elevi iscă deja reacţii aprinse. Profesorul clujean de Limba și Literatura Română, Mircea Bertea, director al al Colegiului Naţional Pedagogic „Gheorghe Lazăr” din Cluj-Napoca, este de părere că ordinul MENCS prin care durata maximă alocată temelor pentru acasă să fie de nu mai mult de două ore va avea un efect invers și, pentru că legea nu este clară și aplicarea ei nu a fost testată, va avea un efect invers, elevilor dublându-li-se numărul de teme din cauza faptului că se va ajunge în situația în care „fiecare profesor din cei 17 pe care îi ai la liceu, va da câte o temă”. (Cristina Beligăr)

ACTUALITATE. Primarul Șulea: „Începând de miercuri, nu mai avem firmă de salubritate”. Floreștiul intră în Era Gunoaielor. „Floreștiul nu mai are firmă de salubritate începând cu ziua de miercuri”. Aceasta a fost concluzia ședinței  de îndată a Consiliului Local Florești, unde Quatro Eco Salub, firma care se ocupă de serviciile de salubritate pe raza comunei, nu a primit majorarea de capital social pe care o solicitase anterior. Astfel, spune primarul Horia Șulea, „nu mai avem firmă de salubritate în Florești”, edilul sfătuindu-i pe cetățeni să ducă gunoaiele „la casele consilierilor locali care au făcut asta”. Între timp, gunoaiele de lângă blocuri se adună și amenință să ocupe străzile, în timp ce unii cetățeni vin cu soluții de criză, care sunt însă ilegale. (Radu Hângănuț)

DOSAR. Resurecția ruralului în alegeri 

PSD se anunţă primul partid în opţiunile electoratului. Campania electorală pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie este practic încheiată şi, cel puţin teoretic, nu se mai poate întâmpla nimic spectaculos de azi până duminică. După calculele hârtiei şi după rezultatul de la alegerile locale din iunie se pare că PSD va fi, de departe, primul în opţiunile alegătorilor, lucru care nu-i va fi suficient însă ca să formeze guvernul. Ajutorul ar urma să-l primească din partea ALDE şi, probabil, al formaţiunilor minorităţilor, cu sau fără UDMR. (Marius Avram)

George Jiglău, politolog: „Alegerile în sine s-au transformat într-un fel de referendum pentru Dacian Cioloș”. Politologul George Jiglău a analizat pentru Transilvania Reporter modul în care s-a desfăşurat campania electorală, dar şi cele trei elemente definitorii pentru aceasta: schimbarea legislaţiei, Dacian Cioloş ca personaj cheie, dar şi teoriile conspiraţiei ce au acaparat ultima parte a campaniei. (Maria Man)

“Locomotivele” partidelor pentru alegerile parlamentare din Cluj. Sănătatea şi educaţia, românii din străinătate, sprijinirea capitalului autohton, fiscalitatea şi apropierea politicianului de cetăţean sunt principalele priorităţi pe care şi le-au propus în cazul în care vor fi aleşi pentru viitoarea legislatură candidaţii de pe primele locuri ale listelor depuse de partidele din judeţul Cluj şi care au răspuns întrebărilor AGERPRES.

PSD are ziar de campanie. I-am întrebat şi pe liderii formaţiunilor clujene, mulţi dintre ei candidaţi la alegeri, cum a decurs campania electorală, ce au făcut efectiv în campanie, ce le-au spus oamenii şi ce aşteaptă de la alegerile de duminică. (Marius Avram)

Elek Levente, preşedinte USR Cluj: „Sperăm să obţinem cu 5% peste media naţională”. Mai sunt câteva zile până la alegeri, zile în care partidele politice pot consolida sau chiar schimba părerea electoratului în ceea ce le priveşte. Pentru USR Cluj aceasta a fost prima campanie politică la care a participat. Transilvania Reporter a discutat cu Elek Levente, preşedintele USR Cluj pentru a afla cum anume s-a desfăşurat campania, ce acţiuni s-au întreprins la Cluj, ce aşteptări au clujenii de la cel mai nou partid, dar şi la ce rezultate se aşteaptă acesta după data de 11 decembrie. (Maria Man)

Marius Nicoară, mândru de campania în online a PNL Cluj. Marius Nicoară, candidatul PNL Cluj pentru un mandat în Senatul României, spune că este mulțumit și mândru de campania electorală făcută de el și colegii săi pe raza județului Cluj, el explicând ca liberalii s-au diferențiat de ceilalți competitori din campania electorală prin modalitatea de abordare din mediul online. (Marius Avram)

Reguli. Eu unde votez? Peste 6000 de români și-au propus să ajungă pentru 4 ani deputați sau senatori, fapt pentru care s-au înscris în lupta pentru un loc de parlamentar. Candidații vor putea să fie aleși de cei aproape 19 milioane de români care sunt așteptați la urnele din miile de secții de votare din întreaga țară sau de peste hotare.

REPORTAJ. Popicele şi fotbalul, în topul preferinţelor clujenilor. La nicio săptămână de la inaugurarea Bazei Sportive din Gheorgheni, peste 700 de clujeni şi-au făcut cont pentru a putea beneficia, în mod gratuit, de tot ceea ce le oferă cel mai modern complex sportiv din ţară. Baza sportivă a fost amenajată pe locul fostului cartodrom (str. Alexandru Vaida Voevod FN) de la capătul cartierului Gheorgheni şi se întinde de o suprafaţă de nouă hectare şi jumătate. (Maria Man)

CULTURĂ. Galerie de artă pe roți. Primul tramvai din proiectul „Tramvaie colorate”, pus în circulație. Chiar dacă, în continuare, Clujul este departe de ideea de muzeu de artă stradală, orașul a făcut încă un pas în această direcție și va avea, începând de joi, un prim exponat în ceea ce se dorește a deveni o galerie de artă…pe roți. Această nouă etapă de „reîmprospătare” prin artă a Clujului a venit din partea comunității de artiști stradali din oraș, ca parte a proiectului „Tramvaie colorate” câștigat în competiția de bugetare participativă Com’ON Cluj-Napoca 2016 de Muzeul Pietonilor, împreună cu Launloc, o comunitate deja bine cunoscută de artiști reprezentativi ai scenei de street art din Romania. (Cristina Beligăr)

CĂLĂTORII. Belgrad, la confluența lumilor. Belgradul este o metropolă cu o dezordine urbanistică pe care doar Bucureștiul o poate egala în Europa. Stilurile arhitectonice se încalecă unul peste altul, Bauhaus socialist lângă Art Deco interbelic sau Art Nouveau antebelic, cu fațade veștede și decojite, lângă oțelul și sticla clădirilor de dată mai recentă. Un mix citadin derutant. La fel ca în capitala României, traficul auto e greoi, cu zone unde se creează frecvent ambuteiaje și mulți șoferi cu o atitudine relaxată față de reguli. În plus față de orașul de pe Dâmbovița, capitala Serbiei are amplasarea, la confluența dintre Dunăre și cel mai mare afluent al său, Sava. (Bogdan Stanciu)

DOCUMENTAR. Ziua internaţională a drepturilor omului. Faptul că toţi oameni s-au născut cu aceleaşi drepturi şi libertăţi ni se pare de la sine înţeles astăzi, nouă, celor care trăim într-o societate liberă, pe timp de pace. Însă chiar şi faptul că cineva a trebuit să scrie asta, negru pe alb, ar trebui să ne facă să ne punem nişte întrebări. Istoria omenirii este plină de capitole mai puţin plăcute, de vremuri în care anumite categorii de persoane erau discriminate, persecutate, abuzate chiar, numai din cauză că aveau o altă culoare a pielii sau pentru că aveau alte credinţe. (Mădălina Kadar)

SPORT. Și FRF vrea o bucățică din Cluj. Cluj-Napoca se dezvoltă pe verticală, pe orizontală, în sport are cea mai bună infrastructură din țară, iar în domeniul IT este comparat cu Silicon Valley. Nu e de mirare că toată lumea vrea la Cluj. Ultimii pe lista potențialilor investitori s-au înscris cei de la Federația Română de Fotbal (FRF). Concret, în viziunea oficialilor de la București, la Cluj-Napoca ar putea fi edificat unul dintre cele opt centre de excelență, promise de președintele Răzvan Burleanu, imediat după ce a fost ales șef al FRF. (Patrice Podină)