Compatibilitatea cu partidele poate fi testată cu noua busolă electorală a CSD

Centrul pentru Studiul Democrației din cadrul Universității Babeș-Bolyai, în parteneriat cu eDemocracy Centre (Universitatea din Zurich) au lansat proiectul Votul Meu, o busolă politică online pe tema alegerilor parlamentare de pe 11 decembrie. Platforma reprezintă o aplicație online prin intermediul cărei utilizatorii își pot exprima opinii cu privire la 30 de subiecte politice de actualitate și să compare aceste poziții cu cele ale partidelor aflate în cursa electorală pentru a stabili astfel cu care formațiune politică sunt compatibili.

Platforma www.votulmeu.com este disponibilă atât în română, cât și în maghiară și, potrivit cercetătorilor „este un instrument care nu recomandă utilizatorilor cu cine să voteze, ci să își compare propriile poziții cu cele ale candidaților”.

„Pentru a decide nivelul de compatibilitate, se calculează pentru fiecare întrebare, atunci când utilizatorul își exprimă poziția față de afirmația respectivă, distanța dintre răspunsul lui și răspunsul fiecărui partid. Cu cât este mai mică această distanță la final, cu atât este mai mare gradul de compatibilitate. Nu e un algoritm foarte complicat”, explică politologul George Jiglău.

Procesul de „codare” a partidelor este unul complex, care presupune strângerea de date din diverse surse, astfel încât să se creeze o imagine generală asupra viziunii fiecărui partid în parte.

„Codarea partidului se face în funcție de specificul fiecărei întrebări. Întrebările din agenda actuală se regăsesc fie în discursurile de campanie, fie în programele electorale. Cele care sunt cu specific general ridică probleme pentru că, fie sunt teme pe care le putem urmări pe o perioadă mai lungă de timp și să apară contradicții, fie sunt teme la nivel de principiu, cum este rolul Bisericii, care apare într-un program permanent, dar apoi vedem și cum a votat un partid pe același subiect.

Noi luăm totul în calcul și depinde de decizia cercetătorilor. Facem un mix de surse și ne uităm la programul politic, la programul electoral, la inițiativele legislative care au apărut de-a lungul timpului, cum s-au comportat partidele la guvernare și încercăm să dăm o poziție care să ia în calcul toate aceste elemente. Sunt dificultăți la partidele mici sau mai noi, care au un program mai subțire și care nu au avut când să acumuleze poziții pe foarte multe teme” , explică cercetătorul CSD.

Dificultățile apar însă în momentul în care există contradicții între ideologia partidului și o anumită poziție pe care formațiunea o are pe un subiect.

„Asta este o problemă care nu este prezentă doar în România. Lucrăm cu oameni din toată Europa, care fac busole de acest gen în foarte multe țări, iar problema aceasta este prezentă în multe țări. Să nu ne gândim că partidele noastre sunt mai rele decât altele sau mai puțin coerente. Important e ce se ia în calcul la codare. În primul rând sunt importanți itemii, aceștia fiind deciși de cercetători. Apoi, codarea partidelor după ce am ales temele, ridică unele dificultăți. Sunt teme care nu sunt neapărat desprinse din agenda românească, ci mai degrabă teme generale care ajută la plasarea oamenilor pe două axe. De exemplu, pedeapsa cu moartea. Nu se discută la noi despre această temă, dar este utilă din perspectiva poziționării utilizatorului. Alte teme sunt desprinse din agenda publică și mai sunt teme relevante pentru campania electorală actuală”, spune politologul.

Aceeași echipă de cercetători a realizat aplicația VOTUL MEU cu ocazia alegerilor generale din 2012 și alegerilor prezidențiale din 2014 și a făcut parte din consorțiul european care a realizat aplicația EUvox cu ocazia alegerilor europarlamentare din 2014. Fiecare dintre aceste instrumente a adunat peste 10.000 de respondenți și se adresează oricărui utilizator care „are interes, are o opinie formată și face testul pentru a confirma sau infirma ceva”.

„Se adresează celor interesați. Busolele sunt instrumente de informare. Nu sunt instrumente care dau sfaturi. Ele evaluează partidele, pozițiile noastre personale și ne ajută să aflăm ceva despre noi. Toate busolele serioase pun la dispoziție posibilitatea de a vedea codarea fiecărui aprtid, astfel încât după ce răspunzi, poți vedea cum a fost codat fiecare partid. Dar este în esență un instrument pentru oricine are interes, are o opinie formată și face testul pentru a confirma sau infirma ceva. Nu cred că utilizatorii își pot schimba opinia politică după ce fac acest test, cu pur și simplu pot vedea pe unde sunt. Busola este un instrument util și pentru cercetători, care culeg date, dincolo de utilitatea civică a busolei”, mai spune George Jiglău.

„Este important ca oamenii să voteze informaţi, să cunoască ce platforme electorale sunt mai apropiate de valorile personale. Astfel de instrumente s-au dovedit utile cetăţenilor în alte ţări în perioada electorală în a-i ajuta să-şi formuleze sau să-și clarifice opţiunile de vot”, explică şi Gabriel Bădescu, cercetător în cadrul Centrului pentru Studiul Democrației.

Busola electorală este realizată în vederea alegerilor parlamentare din 11 decembrie 2016 de către cercetători de la Centrul pentru Studiul Democrației și ZDA Zentrum fur Demokratie din Aarau, Elveția.

 [stextbox id=”custom”]

Biroul Electoral Judeţean (BEJ) Cluj a analizat, sâmbătă, dosarele de candidatură depuse, şi a decis admiterea sau respingerea unora dintre cei înscrişi.

Preşedintele BEJ Cluj, Monica Trofin, a declarat, sâmbătă, că au fost admise listele depuse de 11 partide – PSD, PNL, UDMR, PMP, ALDE, PRU, PER, PSR, PRM, USR, Partidul Alianţa Noastră România, şi au fost respinse cele ale Alianţei electorale „Alternativa Naţională 2016” – Partidul Forţa Pensionarilor, Partidul Social Democrat al Muncitorilor, Partidul Comunitar din România şi Partidul Comuniştilor, precum şi cele ale Partidului „Democraţie Directă România” (DDR), care nu au prezentat liste de susţinători.

BEJ Cluj a admis, cu majoritate de voturi, şi candidatura actualului deputat ALDE, Steluţa Cătăniciu, care figurează pe primul loc pe lista de candidaţi ai filialei judeţene la Camera Deputaţilor, deşi aceasta a primit interdicţie de a candida din partea ANI.

La Camera Deputaţilor candidează singurul independent din judeţul Cluj, Vasile Revnic, din Dej, care a reuşit să strângă peste 6.400 de semnături. Acesta a trecut în dosar faptul că este inginer – economist şi ocupă funcţia de director economic al SC Gustul Rafinat SRL-D Dej.

În total, în judeţul Cluj, sunt înscrişi 66 de candidaţi la Senat şi 144 de candidaţi la Camera Deputaţilor. Aceștia se luptă pentru patru mandate de senator și 10 de deputați.

[/stextbox]