Rromii clujeni: „Nu a murit niciun rege, doar un om”

Liderii rromilor clujeni regretă moartea lui Florin Cioabă, dar nu recunosc titulatura acestuia de rege. Autointitulat rege al rromilor, Florin Cioabă la vârsta de 58 de ani a decedat, duminică, în spitalul Akdeniz Üniversitesi din Antalya, din Turcia.

 “Dl. Cioabă a fost rege al unui grup de rromi din Sibiu. Nu a colaborat cu rromii clujeni în ceea ce priveşte nici o strategie. A fost lider doar pentru comunitatea rromă din Sibiu. A fost încoronat într-un cerc restrâns, închis. Nu a fost numit oficial de către instituţiile statului sau de către Partida Romilor. Cei de la Târgu-Jiu-Cărbunari au obiceiul acesta de a alege regi. Noi nu recunoaştem regi, ci lideri locali sau comunitari. Nu avem o asemenea funcţie, de rege”, spune Aurel Roşianu, preşedintele Partidei Romilor Cluj.

Totuşi, Roşianu regretă pierderea omului Florin Cioabă: “A fost o personalitate pe care am respectat-o ca om, nu ca rege. Regretăm moartea lui Florin Cioabă”.

Pierderea omului şi nu a regelui Florin Cioabă este regretată şi de către Pavel Doghi, preşedintele “Amare Phrala”: “Ne pare rău de moartea lui pentru că era un lider marcant al rromilor căldărari. Era un om cu care puteam discuta. Noi nu-l recunoşteam ca rege. În Cluj, trăiesc rromii de vatră, rromii unguri şi, în număr mai mic, gaborii, dar nu căldărari”.

Contribuţia lui Florin Cioabă la emanciparea comunităţilor de rromi din judeţul Sibiu este recunoscută de liderii rromi de la Cluj: “Este o pierdere mare. Este unul din oamenii care s-a luptat pentru drepturile rromilor. A încercat să facă lucruri bune pentru rromi din zona Sibiului. Înainte de 90, aceştia nu se puteau compara cu rromi romanizaţi din Cluj. Dar, prin implicarea lui Florian Cioabă, care a insistat ca rromii să-şi ducă copiii la şcoală şi să renunţe la căsătoriile la vârste fragede, s-au schimbat mult lucrurile în bine”, afirmă Ludwig Francisc, fost preşedinte al Partidei Romilor filiala Cluj-Napoca.

Obiceiurile de înmormântare ale rromilor clujeni, fără muzică de jale

Nici obiceiurile tradiţionale care vor fi respectate în zilele de doliu şi la înmormântare de către familia Cioabă şi căldărari, în general, nu vor fi ţinute de către rromii din Cluj.

“Ţiganii nomazi au obiceiuri pe care şi le-au inventat ei. Noi nu ne mai raportăm unui sistem învechit, ci ţinem pasul cu lumea”, declară Aurel Roşianu, preşedintele Partidei Romilor Cluj.

Tradiţia legată de înmormântare la rromii clujeni, care sunt în majoritate ortodocşi sau catolici, este la fel ca cea a românilor. “La înmormântări există priveghiu de trei zile şi înmormântarea propriu-zisă cu masă. Foarte rar se mai ţine obiceiul de a cânta muzică de jale”, precizează Pavel Doghi, preşedintele “Amare Phrala”.

Posibilul urmaş al regelui Cioabă: Dorin Cioabă

Fiul cel mare al lui Florin Cioabă, Dorin Cioabă, este, cel mai probabil, persoana care va moşteni titulatura tatălui său, “de rege” al rromilor. Dorin Cioabă este preşedinte al Tribunalului Romilor de la Sibiu, mediator cu acte în regulă, om de afaceri şi preşedinte al Organizaţiei Romilor Nomazi şi Căldărari INDIROM. Printre cele mai cunoscute proiecte ale lui Dorin Cioabă, alături de Tribunalul Ţigănesc, se numără lansarea păpuşii Lulica, vestita jucărie îmbrăcată în haine ţigăneşti, gândită să-i apropie pe copiii români de cei rromi, şi care s-a vândut foarte bine, încă de la lansare.