Comorile dosite ale Oraşului Comoară

Cu o atestare documentară de acum vreo 2.000 de ani şi cu o istorie urbană de 700 de ani, Clujul oferă şi astăzi obiective istorice şi culturale care l-ar putea face să concureze cu cele mai importante oraşe ale Europei. Bogăţia istorică, arhitectonică şi culturală, dată inclusiv de coloristica sa etnică, ar putea să facă din Cluj un oraş turistic important pe harta lumii, mai ales că aici au trăit de-a lungul vremii personalităţi importante în diferite domenii. Deocamdată, cele mai multe dintre obiectivele sale nu sunt suficient de bine puse în valoare, iar de altele aproape că nici nu se ştie. Comorile Oraşului Comoară sunt deocamdată dosite.

Vladimir Alexandru Bogosavlievici, profesor de istorie la Colegiul Naţional George Bariţiu, autor al mai multor cărţi despre Cluj şi iniţiatorul unui cerc de istorie pentru elevi, „Exploratorii Clujului”, spune că oraşul nostru ar putea să aibă foarte mult de câştigat de pe urma turismului cultural-istoric, dacă obiectivele sale ar fi amenajate şi date publicului sau măcar dacă ar fi mai bine semnalizate cu nişte indicatoare şi plăcuţe care să fie amplasate pe ele.

„La ceea ce avem noi în oraşul acesta, dacă s-ar pune în valoare, am avea un turism… Pentru că sunt turişti şi ai ce arăta. Clujul are foarte, foarte multe lucruri de arătat. Lumea fuge după bani, dar dacă ar prinde şpilul, ar face un turism cultural extrem de benefic buzunarelor lor. Obiectivele nu prea sunt marcate corespunzător. Sunt o grămadă de case. Haideţi să luăm numai palatele din zona Pieţei Mihai Viteazu. Niciunul nu e marcat. Apoi, casele din centru, unele case care sunt pe strada Eroilor. Să nu mai vorbim de cele de pe 21 Decembrie. Aici e foarte mult de lucru, pentru că avem o serie de case care ar trebui să aibă măcar câte o mică inscripţie, de genul aici a stat Xulescu, care este renumitul nu ştiu ce”, spune profesorul clujean.

El susţine că, din acest punct de vedere, alte oraşe stau mult mai bine decât Clujul, mai ales cele din străinătate. Grav este şi faptul că într-un oraş precum Clujul, cu o grămadă de personalităţi care au trăit aici, nu există nici măcar o casă memorială vizitabilă, cum este, de exemplu, cazul celei în care a trăit Octavian Goga, la Ciucea. Până şi în Casa Matia Corvin, în care s-a născut singurul rege pe care l-a dat Clujul, accesul în curtea interioară a clădirii se face, eventual, doar cu bunăvoinţa portarului.

„Mai este de lucru. Dacă ne comparăm cu Sibiul, mai avem mult de lucru încă. Sibiul şi-a pus în evidenţă mult mai bine obiectivele turistice şi clădirile simbol, dar văd că şi aici începe o „campanie” de reabilitare a clădirilor şi a muzeelor. Dar Muzeul de Istorie a Transilvaniei e cam închis de vreo opt ani. Funcţionează în schimb foarte bine Muzeul Etnografic, coordonat de domnul Tudor Sălăgean; are o paletă amplă de activităţi. Muzeul de Artă, clădirea a fost retrocedată familiei, nu prea ştiu ce statut are acum. La fel, Muzeul Farmaciei. Muzeele UBB au un program restrâns şi nu prea sunt cunoscute de publicului clujean. Clujul ar avea enorm de câştigat prin faptul că ar fi mult mai uşor şi pentru ghizi, dar şi pentru doritorul de cunoaştere, dacă ar exista aceste plăcuţe. Sibiul are. Timişoara are şi ea cât de cât. Noi, mai puţin. Nici Casa Matia Corvin nu e vizitabilă, intri numai cu bunăvoinţa portarului”, a mai spus Vladimir Alexandru Bogosavlievici.

Profesorul clujean crede că administraţia locală ar trebui să facă mai mult pentru punerea în valoare a obiectivelor culturale şi istorice, mai ales pentru faptul că, în acest fel, s-ar mai diminua, poate, şi din ignoranţa pe care o avem mulţi dintre noi: „Din păcate, 90% dintre clujenii actuali nu-şi cunosc oraşul. Asta se întâmplă şi în alte oraşe. Istoria locală, în general la noi în ţară, acum începe să se pună în evidenţă, dacă se pune. De exemplu, în zona vestică a Europei, şi cel mai mic sătuc are tot felul de însemne: aici a fost fântâna lui X, aici a fost aia, dincolo aia. La noi, nu prea. Şi ştiţi ce înseamnă asta, să nu-ţi cunoşti trecutul? Ca să respecţi un lucru, trebuie să-l cunoşti mai întâi. Treaba ar trebui să pornească de la autorităţi. Administraţia ar trebui să se implice mai mult. Am înţeles că s-a mai implicat în proiecte, a sprijinit, dar e nevoie de mai mult. Se implică, dar nu destul. Este mult de lucru pentru punerea în evidenţă a valorilor imobiliare şi nu numai ale Clujului. Şi aici, sigur, autorităţile în primul rând ar trebui să se implice. Dacă  nu-ţi cunoşti locul în care stai, în care locuieşti, dacă nu-ţi cunoşti oraşul, nici nu-l respecţi şi nici n-o să-l iubeşti. Nu poţi să iubeşti sau să respecţi ceva dacă nu cunoşti”.

[stextbox id=”custom”]

Şi ei au fost clujeni

La Cluj au trăit ori s-au născut multe personalităţi ale vremurilor lor, personalităţi din cele mai diverse domenii. Dintre ele, amintim câteva: Apáczai Csere János (1625-1659) filozof, pedagog; Miklós Bánffy (1873-1950), scriitor, grafician, scenograf, politician; George Bariț, istoric și publicist român transilvănean, întemeietorul presei românești din Transilvania; Gaetano Biasini (1790-1847), profesor de scrimă, fondatorului primului hotel modern din Cluj, a primei companii de pompe funebre, a unei companii de transport internațional rapid și a primului birou de plasare a forței de muncă; Lucian Blaga (1895-1961), filosof și scriitor; Ștefan Bocskay (1557-1606), principe al Transilvaniei; János Bolyai (1802-1860), matematician, fondatorul geometriei non-euclediene; Alexandru Borza, om de știință și fondator al Grădinii Botanice din Cluj; Sámuel Brassai (1800-1897), filolog, filozof, om de știință; Ioan Căianu (1629-1687), călugăr franciscan transilvănean, primul autor de muzică cultă din Transilvania; Matei Corvin sau Matia Corvin (1443-1490), rege al Ungariei; Ferenc Dávid (1510?-1579), teolog, fondatorul Bisericii Unitariene; Constantin Daicoviciu (1898-1973), istoric, academician, politician; Hadrian Daicoviciu (1932-1984), istoric; Gheorghe Dima (1847-1925), compozitor și dirijor; Onisifor Ghibu (1883-1972), profesor universitar, politician; Octavian Goga (1881-1938), scriitor, om politic; Iuliu Hațieganu (1885-1959), om de știință, medic, politician (P.N.Ț.); Gáspár Heltai (1510-1574), pastor luteran, tipograf și scriitor; Iuliu Hossu (1885-1970), episcop greco-catolic de Cluj-Gherla, cardinal in pectore; Emil Isac (1886-1954), poet; Jenő Janovics (1872-1945), actor, regizor, pionierul producției de film în Cluj; Iuliu Maniu (1873-1953), prim-ministru al României, politician PNȚ; Áron Márton (1896-1980), episcop romano-catolic; Ioan Piuariu Molnar (1749-1815), medic, filolog și traducător; Lajos Pákey (1853-1921), architect; Emil Petrovici (1899-1968), lingvist; David Prodan (1902-1992), istoric; Emil Racoviță (1868-1947), biolog, speolog și explorator; Vasile Rebreanu (n. 1934), scriitor; Dumitru D. Roșca (1895-1980), filozof, academician; Anton Schuchbauer (1719-1789), sculptor, maestru al barocului; Carol Popp de Szathmáry (1812-1887), pictor; Alexandru Vaida-Voievod, medic, politician și publicist român.

[/stextbox]