Am pierdut titlul de Capitală Culturală Europeană 2021, dar putem deveni Capitala Verde a Europei în 2019. Ce propun ONG-urile

La scurt timp după ce Clujul a pierdut titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021, în favoarea Timișoarei, ONG-urile clujene lansează o nouă provocare atât pentru administrația locală, cât și pentru cetățenii de rând și anume, încercarea de a obține un alt titlu important, acela de Capitală Verde a Europei în 2019.

Citiți și: Live TR. Timișoara e Capitala Culturală Europeană 2021. Mergem mai departe!

Comisia Europeană recompensează eforturile locale de îmbunătățire a mediului, a economiei și calitatea vieții în orașe. Premiul European Green Capital Award se oferă în fiecare an orașului care demonstrează că poate fi un adevărat exemplu din punct de vedere ecologic pentru celelalte medii urbane. Data limită pentru depunerea aplicației este 3 noiembrie 2016.

Un exemplu de bune practici este orașul Vitoria-Gasteiz.

„Dacă tot nu vom fi capitala culturală a Europei hai să fim capitala verde a Europei! Asta presupune ca orașul să treacă la următorul nivel, înseamnă o viziune urbanistică progresistă și responsabilă, clădiri verzi, ecologice, curățenie pe șantiere, un plan de mobilitate urbană coerent, parcuri generoase în fiecare cartier, sentimentul de comuniune și apartenență la comunitate, colectarea selectivă a deșeurilor, lipsa gardurilor între blocuri și chiar case, practic tot ceea ce admirăm și ne încântă de fiecare dată când vizităm țări civilizate” este de părere Ovidiu Nistor, membru în cadrul Uniunea Salvați România, filiala Cluj.

Adi Dohotaru din cadrul Societății Organizate Sustenabil (SOS) consideră că acest demers poate unii din nou comunitățile Clujului  în jurul unor proiecte de anvergură care să propună soluții unde orașul este deficitar ca infrastructură sau ca politici publice.

„În mod normal, Clujul nu poate lua titlul cu infrastructura existentă, dar Comisia premiază și orașele care au realizat eforturi considerabile de la demararea candidaturii. Cred că energiile orașului care s-au galvanizat în jurul Capitalei Culturale Europene, pot fi mobilizate din nou în jurul unor probleme care îi preocupă pe clujeni zi de zi: de la traficul în oraș, la insuficiența spațiilor de petrecut timpul liber ori lipsa unui sistem de colectare selectivă la sursă” este de părere acesta.

Ce propun efectiv ONG-urile

ONG-urile propun să se acționeze pe trei mari paliere și anume: aproprierea civică a spațiilor publice și crearea unui sistem de spații verzi la nivelul orașului (mai multe parcuri și locuri de joacă, deschiderea curților școlilor, consursuri de proiecte pentru noi spații publice mai ales în cartiere, creșterea cantității de rezervații în jurul orașelor etc), realizarea unui sistem eficient de colectare selectivă și reciclare, în paralel cu consultarea oamenilor din Pata Rât pentru obținerea unor locuri de muncă decente și pentru desegregarea ghetoului din jurul rampelor de gunoi poluante și crearea unui sistem de transport sustenabil prin încurajarea mobilității alternative la traficul auto privat printr-un transport public coerent, printr-o rețea de piste de biciclete și a unor coridoare pietonale în afara zonelor de trafic auto.

„Clujul e un oraș unde observăm că se întâmplă permanent lucruri bune. Totuși, credem că mai sunt multe de facut. CMC a sesizat periodic încălcări ale legii spațiilor verzi nr. 24/2007 prin toaletări abuzive (uneori chiar defrisari) de arbori. Deși orasul are suprafețe mari în curs de restructurare și urbanizare (3784 ha) încă asistam la presiuni pentru a construi pe spații verzi în păduri și livezi. O altă problema e cea a mobilității. Credem că pe lângă achiziția de autobuze performante se mai poate face mult în direcția unui transport sustenabil. Vedem orașe care își propun fie renunțarea completă la automobilul personal în anumite zone (Oslo în zona centrală până în 2020, Hamburg în 40% din oraș până în 2034) sau interzicerea mașinilor cu motorizare cu combustibil.

Copenhaga e un oraș al bicicletei deși acum 50 de ani lucrurile arătau altfel, iar Londra vrea să recupereze investind peste 600 milioane de lire în infrastructura velo. Pe lângă câștigarea titlului care aduce beneficii orasului, o asemenea candidatură are potențialul de a pune la acceasi masă actori diverși care să colaboreze pentru atigerea unor obiective. Împreună șansele de a le duce la îndeplinire sunt mai mari, iar echipa Centrului pentru Mediu Construit s-ar bucura să se poata implica într-un astfel de demers” , consideră Arh. Mihai Racu, CMC.

„Nici un efort nu va fi prea mare dacă rezultatul ar conduce la creșterea calității vieții și la promovarea unui stil de viață sănătos. Susținem orice idee în acest sens. Toate aceste propuneri vin ca necesități absolute pentru un oraș precum Clujul anului 2016. Este de datoria noastră să identificăm soluții în vederea edificării de noi spații publice și consider că reluarea ideii Parcului Est / Între Lacuri sau ceva similar ar fi o solutie, iar folosirea mijloacelor alternative de mobilitate ar trebui sa însemne normalitatea și autovehiculul personal să fie excepția”, este de părere Levente Elek, APUC.

Citiși și: Eroul de pe strada Măceșului, pe urmele construcțiilor ilegale

Obiectivele titlului de Capitală Verde a Europei sunt de a recompensa orașele care au un palmares în atingerea unor standarde înalte de mediu, de a promova modele de bune practici, dar și de a încuraja administrații, cu performanțe anterioare mai scăzute, în a se angaja în atingerea unor obiective ambițioase de dezvoltare sustenabilă.

Mai multe detalii despre proiect sunt diponibile aici.

Semanatarii acestui demers sunt: Societate Organizată Sustenabil (SOS), Asociația pentru Protecția Urbanistică a Clujului (APUC), Centrul pentru Mediu Construit (CMC), Fundația Desire, Inițiativă sprijinită de Uniunea Salvați România (USR) – Cluj.

Citiți și: Investiții de 574.300 Euro, prin programul Inovare în Industria Verde la Cluj

Cea mai verde clădire din afara Bucureștiului este în Cluj

Cartierul verde se va construi în alt oraș