Bani falși în „Orașul comoară”. Atenție la bancnotele de 10 și 100 de lei!

Bancnotele din fotografie sunt folosite ca exemplu, pentru a atrage atenția unor elemente care sunt falsificate în mod frecvent. Cea de jos face parte din emisia 2005, ediție care are doar o pensulă ca element de siguranță. Cu toate acestea, avem de-a face cu un fals, lucru confirmat de Poliția Română/ Foto: Dan Bodea

Banii falși circulă nestingheriți prin Transilvania. Au fost depistați în Cluj, Bihor,Timiș. Maramureș, Satu Mare și Sălaj. De cele mai multe ori persoanele fizice își dau seama că dețin astfel de bancnote în momentul în care banii le sunt refuzați fie de bănci, fie de magazinele care dețin aparate specializate de verificare. Cu toate că Horea Oltean, șeful Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate Cluj, susține că s-a creat o „isterie nejustificată” cu privire la bancnotele false de zece lei, acestea ajung la tot mai multe persoane. Am ajuns și noi în posesia unei bancnote false de 10 lei, astfel că am încercat să vedem ce se poate face într-o astfel de situație, cum ne dăm seama că deținem un fals și cum trebuie să procedăm pentru a nu încălca legea, punând în continuare în circulație o astfel de bancnotă.

Pe 23 decembrie 2015 am achiziționat mai multe globuri de la Târgul de Crăciun din Piața Muzeului. Am primit rest cinci bancnote de zece lei. Nu mi s-a părut nimic suspect. Am mulțumit și am plecat mai departe. Am intrat la o patiserie pentru a-mi lua un corn. Când am vrut să achit, surpriză! Vânzătoarea m-a anunțat că nu mi poate lua banii, pe motiv că sunt falși. Văzând că sunt surprinsă, mi-a arătat că se aprinde becul roșu al aparatului de verificare instalat în cadrul magazinului, la vederea bancnotei. M-am resemnat și am plătit cu o altă bancnotă. Și aceasta a fost verificată, dar de această dată nu s-a întâmplat nimic. Vânzătoarea nu a anunțat poliția, pur și simplu mi-a dat bancnota înapoi. În perioada sărbătorilor am dezbătut acest subiect cu familia și prietenii. Din curiozitate, toți și-au verificat bancnotele de 10 lei. Doi prieteni au constatat că dețin și ei bani falși. Apoi, am mai auzit că și alte persoane au avut de-a face cu bani falși: le-au fost refuzați banii la benzinărie sau la mall.

Am cerut o părere oficială din partea Băncii Naționale Române cu privire la bancnotele false. „BNR cunoaște numărul bancnotelor false primite spre expertizare de la organele abilitate ale statului (organele de poliție cu atribuții în domeniul combaterii falsificării de însemne monetare). Este de la sine înțeles că numărul de bancnote false care circulă la un moment dat nu poate fi cunoscut (nu poate fi vorba de vreo evidență a acestora). Bancnote false și falsificatori au existat și vor exista, peste tot în lume, atâta vreme cât bancnotele vor continua să fie mijloace de plată. BNR nu primește anunțuri despre existența unor falsuri, ci primește bancnotele false/suspecte a fi false, spre expertizare, în vederea stabilirii autenticității acestora. Ulterior acestei operațiuni, BNR le returnează organelor de poliție remitente, împreună cu buletinul de expertiză aferent. Bancnote false se descoperă pe tot teritoriul României, ca atare nici Transilvania nu este ocolită de falsificatori”, au declarat pentru Transilvania Reporter, reprezentanții BNR.

Cum îi recunoaștem

În momentul de față, pe piața monetară există cu precădere bancnote false atât de 10, cât și de 100 de lei. Cele de 100 de lei sunt mult mai puține, dar există. Un motiv ar fi acela că bancnotele de 100 de lei sunt prevăzute cu mai multe elemente de siguranță. În cazul bancnotelor de 10 lei există două emisii care circulă pe piață: una din 2005 și una din 2008. De asemenea, specificăm că în cazul bancnotelor, acestea au elemente de siguranță publice, dar și elemente de siguranță ascunse, astfel încât chiar și cele mai reușite falsuri să poată fi depistate de specialiști.

10 lei 

La ce trebuie să fim atenți în cazul bancnotelor de 10 lei? Diferențe ce pot fi observate de o persoană neavizată:

– materialul: polimerul folosit în cazul bancnotelor false este mult mai rigid, decât în cazul celor autentice

– cerneala de pe cele false merge ușor dacă sunt răzuite cu o monedă sau cu un metal

– culorile folosite în cazul celor false sunt mai închise

– bancnotele false sunt mai mici sau mai mari decât cele autentice

– în cazul bancnotelor false, pe partea transparentă există de obicei doar o singură pensulă, iar pe cele autentice trei; cele false pot fi stropite sau murdărite chiar în această zonă, tocmai pentru a nu se observa lipsa celor două elemente

– în cazul bancnotelor false, reverul gulerului pictorului conține mai multe dungi decât în cazul bancnotelor autentice, hașurile sunt diferite

– stema României este roșiatică în cazul bancnotelor false, bordo în cazul celor autentice

– elementul auriu din spatele portretului pictorului Nicolae Grogorescu este supraimprimat în cazul banilor falși

– în cazul bancnotelor false lipsește firul de siguranță

–  pot exista elemente de suprapunere față-verso în cazul celor false

– cu ajutorul unei lupe, se pot observa microtextul și filigranul neclare în cazul bancnotelor false.

– cu ajutorul unei lampe cu ultraviolete se pot verifica seriile banilor: în cazul bancontelor autentice seriile sunt întotdeauna portocalii, în cazul celor false, acestea sunt roșii (roșu aprins). Există și breloguri cu astfel de lămpi.

100 de lei

În cazul bancnotelor de 100 de lei, o persoană neavizată poate întâmpina unele probleme în ceea ce privește identificarea falsurilor, dar și în acest caz, lampa cu ultraviolete este de mare ajutor. În cazul acestor bancnote, pe verso nu apare deloc microtextul inclus pe cele autentice, lipsește filigranul, elementul auriu este supraimprimat, microperforațiile (din dreptul florii), care pot fi văzute doar la lumină sunt perfecte în cazul celor autentice, în timp ce, în cazul banilor falși acestea pot avea spații între ele, cerneala folosită își poate schimba culoarea odată cu trecerea timpului, lipsește firul de siguranță, imprimarea este făcută în relief, lipsește banda iridescentă care e vizibilă doar prin înclinare, pot exista suprapuneri față-verso, iar fereastra transparentă nu conține cele două măști de teatru stilizate.

În ultima perioadă leul a devenit o monedă interesantă pentru falsificatori, întrucât este o monedă stabilă, convertibilă care fluctuează controlat pe piață, fapt pentru care falsificatorii și-au îndreptat mai mult atenția asupra sa. Cu toate acesta, costurile pentru producerea unor bancnote false nu sunt mici deloc, polimerul și cerneala fiind materiale scumpe.

Atât BNR-ul, cât și băncile comerciale din România sunt obligate să dețină mecanisme de verificare și să anunțe poliția în cazul în care identifică falsuri. Mecanismele din cadrul BNR sunt cele mai performante în acest sens. Nu numai că numără banii, dar îi și grupează în două categorii: bani buni și bani uzați. Banii uzați sunt trimiși la tocat. Există și o a treia categorie care conține banii rejectați. Din această categorie fac parte și banii falși. Surse din cadrul BNR precizează că niciun fals nu este capabil să treacă de acest mecanism.

Conform surselor amintite, în România au mai existat cazuri de bani falși, doar că falsurile erau crase. Falsificatorii preferă să se ocupe de banii intermediari, pentru a-i putea plasa mai ușor pe piață.

Cum trebuie să acționăm în mod legal? 

„Toți cei care au suspiciunea că au intrat în posesia unor bancnote falsificate trebuie să se adreseze, de îndată, organelor locale ale poliției. Bancnotele falsificate/suspecte a fi falsificate se predau acestora, pe baza unui proces verbal de predare-primire. Ulterior expertizării de către specialiștii BNR, cetățenii primesc înapoi bancnotele, în situația în care acestea sunt autentice. Bancnotele constatate ca fiind falsificate nu se mai restituie deținătorilor, ele fiind reținute ca  probe în cercetările penale întreprinse de organele abilitate ale statului”, au declarat reprezentanții BNR.

Cei care dețin o bancnotă falsă au două variante: să folosească în continuare bancnota, în speranța că nu se va prinde nimeni, ceea ce se întâmplă de cele mai multe ori sau să predea bancnota poliției/ Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate. Cei care aleg prima variantă, trebuie să știe că încalcă art. 313 al. (3) din Codul penal: „Repunerea în circulaţie a uneia dintre valorile prevăzute în art. 310-312, de către o persoană care a constatat, ulterior intrării în posesia acesteia, că este falsificată, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea de falsificare prin care au fost produse, ale cărei limite speciale se reduc la jumătate”. Conform art. 310 al (1) din Codul penal, „Falsificarea de monedă cu valoare circulatorie se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi”.

Am depus, în calitate de cetățean, o sesizare la sediul Inspectoratului Județean de Poliție Cluj, unde am explicat cum am intrat în posesia bancnotei. Falsul a fost pus la „dosar” ca dovadă, iar eu am primit un număr de înregistrare pentru a putea urmări felul în care se va rezolva sau nu sesizarea. Mi s-a spus că s-ar putea să mă sune cei de la Brigada de Combatere a Crimei Organizate, dar că, în principiu știu ei despre ce este vorba, să nu îmi fac griji. Polițistul de serviciu m-a sfătuit ca pe viitor să fiu atentă la „spicele” care apar pe zona transparentă a bancnotei de 10 lei. „Cele false au doar un spic, cele bune au trei. E simplu”.

Pasul următor a fost să sun, de această dată în calitate de jurnalist, la șeful Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate, unde mi s-a spus că există o isterie nejustificată cu privire la bancnotele de zece lei și că persoanele fizice nu obișnuiesc să anunțe autoritățile când dețin falsuri.

Cinci persoane anchetate în 2015, în Cluj-Napoca

„Persoanele fizice care depistează sau intră în posesia unor bancnote care prezintă anumite suspiciuni, trebuie să vină cu acestea la noi. De cele mai multe ori, bancnotele false sunt depistate de bănci, de casele de schimb valutar, mai puțin de persoane fizice. Persoanele fizice care știu că o bancnotă este falsă, dar cu toate acestea o pun în circulație, comit o infracțiune”, a precizat pentru Transilvania Reporter, Horea Oltean, șeful Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate Cluj.

Acesta a explicat totodată că astfel de cazuri au existat din totdeauna și că nu sunt mai multe cazuri în Transilvania decât în alte zone. „Aici există un centru de triere și astfel se adună bani din toată Transilvania. Aici se depistează cele mai multe din bancnote, dar nu înseamnă că toate sunt din Cluj. După părerea mea, s-a creat o isterie a bancnotelor false de 10 lei. Da, într-adevăr au apărut falsuri, dar lumea compară emisile din 2008 și din 2005 și au impresia că sunt falsuri. Au venit la noi o mulțime de persoane care aveau impresia că dețin bancnote false, dar de fapt erau din emisii diferite. Cele două emisii diferă ca elemente de siguranță. Cel mai bine se pot descoperi falsurile la o lampă cu ultraviolete. Este mai greu pentru persoanele fizice să își dea seama că o bancnotă este falsă sau nu. Sunt diferite tipuri de fals. Unele sunt evidente, altele mai puțin. Cazurile sunt în special izolate. Anchetele se desfășoară pe întreg teritoriul țării. La Cluj anul trecut au fost anchetate cinci persoane pentru astfel de falsuri”, a spus Oltean.

Ce trebuie să facem pentru a ne recupera banii?

Bancnotele asupra căroa există suspiciuni trebuie predate poliției sau Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate, unde va fi demarată o exoertiză. Dacă se constată că bancnota se poate pune în circulație, acesta se va restitui persoanei care a predat-o. În schimb dacă în urma expertizei se constată că bancnota este falsă, se va deschide un dosar penal, iar ancheta își va urma cursul. În cazul în care se depistează vinovatul, în speță autorul falsului, persoana păgubită se va putea îndrepta legal asupra acesteia pentru a-și recupera prejudiciul sau cu alte cuvinte, persoana păgubită poate da în judecată autorul falsului pentru a-și recupera banii. Nici poliția, nici Banca Națională a României, nici băncile comerciale nu pot, în mod legal să restituie păgubiților nicio sumă de bani în astfel de cazuri.

Primele bancnote din polimer au fost introduse în Australia, în 1988.  În prezent doar şase state din lume au toate bancnotele realizate din polimer:  România, Australia, Brunei, Papua Noua Guinee, Noua Zeelandă şi Vietnam. Bancnotele realizate din plastic au o durată de viaţă de cel putin doua ori mai lungă (circa 7 ani) şi sunt mai greu de falsificat.

Situația falsurilor în 2014

Conform raportului anual prezentat de Banca Națională a României, în 2014, în țara noastră au fost în circulație 927 milioane de bancnote.  În anul 2014, falsurile de bancnote românești expertizate la BNR au totalizat 2. 631 de bucăți, în creștere cu 122 la sută față de anul 2013. Din numărul total de bancnote false, 229 au fost capturate de poliție în cursul unor acțiuni specifice, înainte de a fi puse în circulație, 2.402 falsuri fiind depistate în circulație (cu 225 la sută mai multe decât în anul 2013).

Bancnota cu cel mai mare număr de falsuri înregistrate a fost cea de 100 lei, cu 1.725 bucăți (din care 195 bucăți capturate de poliție). Pe locul al doilea s-a situat bancnota de 50 lei, cu un număr de 673 falsuri (din care 3 bucăți capturate de poliție), iar pe locul al treilea, bancnota de 200 lei, cu un număr de 187 falsuri, din care 28 capturate de poliție. Numărul de falsuri la un milion de bancnote autentice în circulație a fost de 2,4 bucăți, față de 0,82 bucăți în anul 2013. Bancnotele cu valori nominale mai mari sunt mai greu de falsificat întrucât au elemente de siguranță mai multe și mai complexe,  greu de reprodus.

bancnote false

 

 

Aplicație mobilă care prezintă elementele de siguranță ale bancnotelor 

Ce face BNR pentru ca cetățenii să fie informați cu privire la falsurile care circulă pe piață?

„Bancnotele aflate în circulație fac obiectul unor materiale de informare destinate publicului și lucrătorilor bancari (afișe, pliante, fluturași și broșuri), care au fost distribuite permanent, în mod gratuit, de către banca centrală. Elementele de siguranță ale bancnotelor sunt prezentate, detaliat, pe site-ul Băncii Naționale a României, la rubrica Monede și bancnote în circulație. De asemenea, tot aici sunt disponibile pentru publicul larg, filme educaționale referitore la elementele de siguranță ale bancnotelor. Reprezentanții tuturor unităților teritoriale ale BNR oferă, cu promptitudine, la cerere, informații și clarificări persoanelor fizice și agenților economici (inclusiv unităților marilor lanțuri de magazine), la sediile acestora sau la sediile agențiilor și sucursalelor BNR. Totodată, atât persoanelor fizice, cât și unităților bancare și celor comerciale, le-au fost puse la dispoziție, cu titlu gratuit, pliante Bancnote și monede românești în circulație – 2014.

Reprezentanții agențiilor și sucursalelor BNR vor intensifica activitățile educaționale destinate elevilor, atât în mediul urban, cât și în mediul rural, cu accent pe prezentarea elementelor de siguranță ale bancnotelor și distribuirea unui număr suplimentar de pliante de informare.

În prezent, Banca Națională a României a demarat deja o serie de proiecte, în sensul diversificării canalelor de informare cu privire la caracteristicile și elementele de siguranță ale tuturor însemnelor monetare românești aflate în circulație, care vor contribui la limitarea confuziilor care se mai produc în rândul publicului. Astfel, va fi realizată o aplicație pentru telefoane mobile având ca subiect bancnotele și monedele românești în circulație, în paralel cu retipărirea și distribuirea unor noi tranșe de afișe și pliante de informare utilizatorilor de numerar. Totodată, vor continua activitățile de informare în teritoriu și, la cerere, acțiunile de instruire a lucrătorilor bancari din instituțiile de credit/Trezoreria Statului și a casierilor agenților economici”, mai transmit reprezentanții BNR.


Publicitate

Nu există Comentarii

Postaţi un comentariu