Autostrada care începe în albia Someşului şi este obturată de un kilometru de pădure

Cel mai mare viaduct are o lungime de 200 de metri. Inițial, în locul strcturii era un deal / Foto: Dan Bodea

În majoritatea timpului scurs în cei 11 ani de la inaugurarea şantierului, absenţa lucrărilor a fost caracteristica principală a  iluzoriului proiect Autostrada Transilvania.  Odată cu darea în lucru a tronsonului care leagă şi face celebre localităţile Gilău şi Nădăşel, proiectul se redefineşte pe calea sensului propriu al termenilor. Nu peste multă vreme, când lucrările se vor fi încheiat, autostrada denumită profetic Transilvania o va lua literalmente prin pădure.

Pe cei 8, 7 kilometri ai tronsonului care le va da posibilitatea locuitorilor din cele două aşezări rurale să se cunoască mai bine se lucrează intens. S-au dislocat dealuri, altele au fost ridicate, apare ca o lucrare impresionantă care a antrenat un volum de excavaţii zilnice de cinci ori mai mare decât în perioada Bechtel. Problema e că, acum când şi-a făcut apariţia pe şantierul autostrăzii, efortul depus e în zadar.

La kilometrul cinci, autostrada care va fi în curând finalizată dă peste o pădure şi, deoarece nu există avize de la Ministerul Mediului, se opreşte acolo. După un segment de un kilometru în care se transformă în potecă, autostrada îşi revine şi îşi continuă înaintarea pe patru benzi până la Nădăşelu, un sat încântător populat de 300 de locuitori. E bine de ştiut că nu doar traversarea pădurii va crea dificultăţi şoferilor care se vor aventura pe autostradă. Ca să ajungă pe traseul acesteia, ei vor trebui să-şi echipeze autoturismele cu elemente flotante, pentru că vor avea de trecut Someşul prin albie. Podul peste Someş care ar trebui să lege tronsonul de autostradă aflat spre finalizare cu cel deja circulabil nu a fost nici măcar licitat.

Ridicolul tronsonului Gilău-Nădăşel, care debutează în albia unui râu şi este apoi întretăiat de o pădure, iliustrează incapacitatea cronică a statului român în materie de construcţie de autostrăzi. În 25 de ani,   costuri imense, s-au construit câteva sute de kilometri. Iar cel puţin în ce priveşte Clujul, 2016 nu va aduce îmbunătăţiri. Nici un kilometru de autostradă nu va fi dat în folosinţă, cu toate că mai multe segmente au termen de finalizare anul viitor.

[do_widget „Easy Related Posts” ]

Anul trecut, în aprilie, premierul candidat la preşedinţie, Victor Ponta, anunța redeschiderea șantierului pe tronsonul de 8.7 km, Gilău-Nădășel. În 2015, tronsonul în cauză este finalizat în proporție de peste 70%, însă sunt șanse mari ca în aprilie 2016, când ar trebui recepționat, să nu poată urca nicio mașină pe asfaltul proaspăt turnat. Deși există porțiuni de pe care doar stratul de uzură lipsește, tronsonul Gilău Nădășel are trei mari probleme: Someșul, o pădure și un nod rutier.

În 2014, cu mare fast, candidatul la președinție de la aceea vreme, Victor Ponta, aducea jumătate de guvern plus Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, Andrei Andreicuț, pentru a inaugura lucrările la tronsonul de autostradă dintre Gilău și Nădășel. Licitația fusese câștigată, pentru 258 de milioane de lei, de consorțiul Spedition UMB-Tehnostrade, reprezentat la fața locului de cunoscutul Dorinel Umbrărescu. Banii, spunea Victor Ponta, veniseră din faimoasă acciză la combustibil.

Când Ponta inaugura la modul simbolic lucrările, acestea erau deja începute. Imaginea era asemănătoare cu cea a unui mușuroi imens în care toată lumea lucrează cu două viteze peste cea normală. Basculantele mergeau de colo-colo încărcate ochi cu piatră, pământ sau nisip, excavatoarele lăsau impresia că ar săpa până și pământul de sub ele, iar muncitorii aduceau cu niște roboței încărcați cu prea multă energie. Ce mai, se muncea într-un ritm nebun.

Un an mai târziu Transilvania Reporter s-a întors pe șantierul tronsonului Gilău-Nădășel pentru a vedea în ce stadiu sunt lucrările.

Autostrada prinde formă

Primul gând când am pornit spre șantier a fost o prejudecată, prin prisma experiențelor pe care le aveam în general cu lucrările de acest fel: eram siguri că șantierul este semi-părăsit și vom găsi doar câteva utilaje care se plimbă din punctul A în punctul B, fără prea mare utilitate. Așa a apărut și prima surpriză. Pe tronsonul Gilău-Nădășel chiar se lucrează. A dispărut frenezia ce angrena la vizitele oficiale chiar și 800 de muncitori, însă explicația este una cât se poate de simplă: s-a ajuns la finisaje.

Unul dintre ingineri ne-a explicat și care este stadiul lucrărilor, în condițiile în care se vede cu ochiul liber că sunt porțiuni mari pe care deja există asfalt, iar muncitori sunt concentrați în principal pe lucrările care mai trebuie făcute la poduri.

Pe poduri și viaducte se lucrează de zor. În prezent,   pe șantier,   sunt aproximativ 600 de muncitori / Foto: Dan Bodea

Pe poduri și viaducte se lucrează de zor. În prezent, pe șantier, sunt aproximativ 600 de muncitori / Foto: Dan Bodea

„Infrastructura de bază este gata și urmează să realizăm suprastructura. Mai sunt mici dificultăți pentru care așteptăm soluții de la proiectant, dar nimic de necontrolat. Am găsit izvoare în vârful dealului pentru care am făcut câteva intervenții suplimentare”, ne-a spus Cezar, unul dintre inginerii de pe șantierul autostrăzii.

Am ajuns apoi pe mâna șefului de șantier, Bogdan Feștilă. E din Neamț, însă de mai bine de un an  șantierul autostrăzii a devenit casa lui. A luat parte încă de la primele clipe de viață ale proiectului, când topometristul trasa „drumul” proiectului. Au făcut zeci de drumuri pe lângă șantier, pentru a se putea deplasa cu mașinile și utilajele, iar acum Bogdan știe fiecare scurtătură și fiecare deal.

Autostrada care mută munții

Aproximativ cinci milioane de metri cubi de pământ au fost excavați din dealurile Gilăului pentru a face loc șoselelor. Pe o distanță de mai puțin de nouă kilometri sunt 10 viaducte și putem spune fără a exagera că proiectul a presupus mutarea munților. Din loc în loc, Bogdan ne spune „aici era un deal”, lucru care pare greu de crezut când vezi o vale adâncă de 40 de metri prin care curge asfaltul viitoare autostrăzi.

„Când ploua, aici nu puteai merge nici măcar cu mașina de teren. Toată ziua sunt aici, cu mașina, de colo-colo. Am învățat străzile astea și le știu de parcă aș fi acasă. Am fost aici de când s-a săpat prima cupă. Eu și cu managerul de proiect. Am făcut drumuri pe unde să mergem și noi cu utilajele. Doamne, când am început aici să săpăm… eu am mai lucrat la autostrăzi la Pitești și la Timișoara, dar când am venit aici cu topometristul să trasăm autostrada și am văzut pe unde trece nu mi-a venit să cred că o facem pe dealurile astea. Credeam că e greșit ceva și mă tot uitam cum se poate face pe râpele astea. Dar acum a prins formă, deși zona e mult mai grea decât la cele la câmpie”, spune Bogdan zâmbind.

Încă de la început, pe șantier s-a lucrat cu mulți oameni. Muncitorii erau constant verificați și nu o dată s-a întâmplat ca elicopterele cu miniștri să verifice zona.

„Erau momente în care pe șantierul ăsta erau și 800 de oameni, sute de bascule și utilaje care săpau, cărau, mutau, construiau. Când era Bechetelul și se săpa, îmi spuneau muncitorii că încărcau cam 60 de bascule în fiecare zi. Acum, când am săpat noi, încărcau și 250 de basculante pe zi. Lumea vrea să vadă muncitorii că merg dintr-o parte în alta, că muncesc frenetic, dar noi acum suntem la partea de finisaje”, explică inginerul.

„Cel mai mare viaduct are o lungime de 200 de metri și cea mai mare pilă are 27 de metri. Cel mai mult am săpat 40 de metri. Am săpat în deal și am făcut vale. S-a săpat foarte mult aici. Cu niște tunele poate ar fi fost costurile mai mari, nu știu, dar nu am mai fi avut de săpat atât de mult. Astea toate-s povești, la politică, drumuri, fotbal și femei toți ne pricepem, dar nu e așa simplu. Aici nu poți schimba dacă nu e în proiect. Când am venit aici erau numai scandaluri. Chiar la început aveam și multe mașini care treceau tot timpul pe lângă case, și sigur că le afectează structura. Dar apoi am descoperit drumurile astea, am mai făcut noi altele și nu au mai fost probleme. Era un tip mai înalt ca mine care ne oprise într-o zi mașinile pe drum. Era supărat că tot trecem pe aici. Dar până la urmă totul a fost bine și oamenii au înțeles”, spune mulțumit Bogdan.

Între timp, toate acestea s-au rezolvat. Localnicii s-au liniștit, ciobanii au descoperit pasajele prin care își duc turmele de oi pe alte pășuni și lucrarea a continuat. Până când…

Probleme de la kilometrul 0

Peste 70% din tronson este în acest an finalizat, spune Bogdan, însă mica autostradă mustește încă de probleme. Moștenirea lăsată de americanii de la Bechtel este una grea: proiectul tronsonului Gilău-Nădășel le-a aparținut inițial și presupunea ca bucata aflată în prezent în cosnstrucție să fie legată de A3 printr-un pod peste Someș. Constructorul american a construit pilonii podului și dus a fost.

La kilometrul 0 al autostrăzi se află moștenirea Bechtel: pilonii pe care ar trebui să fie drumul de legătură dintre tronsonul Gilău-Nădășel și A3 / Foto: Dan Bodea

La kilometrul 0 al autostrăzi se află moștenirea Bechtel: pilonii pe care ar trebui să fie drumul de legătură dintre tronsonul Gilău-Nădășel și A3 / Foto: Dan Bodea

„Noi aici nu avem ce face. Nu e proiectul nostru, nu l-am licitat și nici nu știu dacă e licitat de cineva. Noi trebuie să terminăm până în aprilie ceea ce putem face și construim acolo unde avem autorizații”, explică Bogdan Feștilă.

Practic, autostrada are mari șanse să fie terminată, asfaltată și șoseaua marcată însă, în lipsa unui pod, să fie de asemenea total inutilă în contextul în care nicio mașină nu ar putea urca pe ea.

Trecem peste podul lipsă (cu bacul, eventual) și mergem pe autostradă unde se lucrează de zor la poduri și viaducte. Rampele de acces pe pod, dalele de racordare, surpastructura pe poduri și asfaltul sunt obiectivele la care în prezent se lucrează. Asfaltul, atât cât este, e lin și se circulă bine. Până când, din nou, totul se oprește în mijlocul pădurii.

„La kilometrul 4+600 de metri și până undeva la kilometru 5+500 de metri este o pădure. Aici nu avem avize să defrișăm și să construim restul de autostradă. Aici am avea de excavat foarte mult pământ și apoi de construit. Dar nu putem face nimic pentru că beneficiarul nu ne-a obținut autorizații”, spune Bogdan.

După aproximativ 4 km,   autostrada se oprește subit/ Foto: Dan Bodea

După aproximativ 4 km, autostrada se oprește subit/ Foto: Dan Bodea

După aproximativ 4 km,   autostrada se oprește subit într-o pădure/ Foto: Dan Bodea

… într-o pădure/ Foto: Dan Bodea

Astfel, pe o porțiune de aproape un kilometru, autostrada este întreruptă de o pădure. Dincolo de copaci, se lucrează din nou de zor, pentru că acolo există autorizație. Până la Nădășel, același scenariu: utilaje, zeci de muncitori, utilaje care așteaptă și asfalt. La Nădășel, din nou însă, probleme: la nodul rutier care ar urma să lege tronsonul de drumul european E81 lipsește. Cauza? Exproprierile nu s-au făcut și statul nu s-a înțeles încă la bani cu proprietarii de terenuri din zonă.

Între timp, noul guvern Cioloș anunță că autostrăzile sunt o prioritate în următorul an. Nu toate, ci doar câteva, așa cum a și declarat permierul Dacian Cioloș într-un interviu la Digi 24.

„Mă gândesc în primul rând la investiţiile în infrastructură, cele care ţin de Ministerul Transporturilor, chiar am discutat înainte cu două ore cu ministrul Transporturilor, care pregăteşte pentru mâine (luni -n.r.) lista cu proiectele prioritare. Vom continua anumite investiţii care au fost începute la nivel de autostrăzi, aş vrea să începem, să demarăm proiectul pe autostrada Piteşti-Sibiu, care mi se pare important […]. Nu ştiu cât o să putem avansa, încă aştept evaluarea ministrului Transporturilor ca să-mi spună exact la ce se poate angaja. Noi am promis ca până pe 15 decembrie să mergem în Parlament cu un plan de acţiuni sectoriale, deci, inclusiv partea de transporturi. Din punct de vedere politic al Guvernului pe care îl conduc, e important să arătăm că ne concentrăm pe aceste lucruri şi că nu facem doar formal şi chiar vrem să obţinem rezultate”, a explicat Cioloș.

Pe anumite porțiuni sunt turnate deja straturi de asfalt,   iar acum s-a trecut la finisaje / Foto: Dan Bodea

Pe anumite porțiuni sunt turnate deja straturi de asfalt, iar acum s-a trecut la finisaje / Foto: Dan Bodea


Publicitate

Postaţi un comentariu