Yuval Noah Harari, la Brand Minds București: „Pentru fiecare dolar investit în inteligență artificială, alt dolar ar trebui investit în cunoașterea minții umane”

Portret de Charlie Surbey. Manipulare digitală de Hitandrun

Istoricul israelian Yuval Noah Harari, unul dintre cei mai de succes autori la momentul actual, în urma publicării cărților „Sapiens”, „Homo deus” și „21 de lecții pentru secolul 21” a fost prezent la București în data de 10 mai la invitația organizatorilor conferinței de business “Brand Minds”. Timp de 45 de minute, istoricul a vorbit despre viitorul speciei umane și despre drumul nu foarte lung al omului spre a deveni zeu fără a înțelege întru totul consecințele acțiunilor lui.

„Noi, cei prezenți astăzi aici și alții asemenea nouă, aparținem probabil ultimei generații de Homo sapiens. În următorul secol, oamenii fie se vor autodistruge, fie se vor upgrada în zei. Spun acest lucru în cel mai literal sens al cuvântului. Dobândim astăzi abilități care în mod tradițional erau considerate supraomenești, mai exact abilitatea de a proiecta și de a crea viață. La fel cum în Biblie, Dumnezeu creează animale, plante și oameni, după chipul și asemănarea Lui, noi astăzi învățăm cum să fabricăm animale, plante și chiar oameni după chipul și asemănarea noastră. Principalele produse ale secolului pe care îl trăim nu vor fi mașinile sau armele, ci vor fi cel mai probabil corpuri, creiere și minți. Dacă asta se va întâmpla va putea fi considerată cea mai mare revoluție istorică pe care specia a experimentat-o. Desigur, de-a lungul istoriei au avut loc numeroase revoluții în tehnologie, în economie, în politică dar un singur lucru a rămas întotdeauna constant: omenirea. Avem aceleași corpuri, minți și creiere pe care le-au avut strămoșii noștri în urmă cu zeci de mii de ani. Instrumentele și instituțiile noastre sunt diferite față de timpurile biblice sau de Epoca de Piatră, dar structura profundă a corpului și a creierului nostru a rămas la fel”, a spus Yuval Harari la București.

Revoluția care se întâmplă chiar în aceste momente va schimba nu doar instrumentele și instituțiile noastre, ci omenirea și esența ei: corpul nostru, mintea și creierul.

Dar nu va fi doar cea mai mare revoluție din istoria speciei, spune Harari, istoria speciei având doar 70.000 de ani, ci va fi cea mai mare revoluție din biologie, de la apariția primelor semne de viață pe pământ, acum patru miliarde de ani.

„De patru miliarde de ani, nimic fundamental nu s-a schimbat în regulile de bază a ceea ce numim viața pe Pământ. De patru miliarde de ani, indiferent dacă erai o amibă, un dinozaur, sau un Homo sapiens erai făcut din componente organice și ai evoluat prin selecție naturală. Te-ai supus acestor reguli. Dar în secolul XXI, selecția naturală va fi cel mai probabil înlocuită de design inteligent ca principal motor ar evoluției. Nu designul inteligent al unei zeități de deasupra norilor, ci propriul nostru design inteligent. Astfel, pentru prima dată, viața ar putea să se extindă din regatul organic limitat, spre vastitudinea regatului anorganic”, a punctat Harari.

Ca urmare, după patru miliarde de ani de evoluție organică, a cărei formă a fost dată de selecția naturală, vom păși în era evoluției anorganice a cărei formă este dată de designul inteligent. Cum se va întâmpla asta? În prezent, se întrevăd trei căi spre divinitate, consideră istoricul: ingineria biologică, ingineria cyborg și ingineria ființelor non-organice.

„Ingineria biologică pleacă de la observația conform căreia suntem departe de a realiza potențialul maxim al ființelor biologice. Nu există motiv să presupunem că Homo sapiens este ultima etapă a speciei. Așa că cine știe care vor fi urmările unor modificări în genele sau în structura creierului nostru. Bio ingineria nu va aștepta cuminte milioane de ani pentru ca selecția naturală să își facă numărul. În schimb, bio ingineria va rescrie în mod intenționat circuitele creierului, codul genetic sau chiar va crea noi structuri. Ceea ce selecția naturală a reușit în milioane de ani, bio ingineria va realiza în 100 de ani. Vor rezulta noi entități, diferite de noi, așa cum Homo sapiens au fost diferiți de Homo erectus”, a explicat Yuval Harari.

Ingineria cyborg, spune el, merge cu un pas înainte și combină material organic cu cel anorganic. Acest tip de inginerie caută să creeze o unificare între corpul organic și dispozitive anorganice, ca brațe bionice, ochi artificiali sau microcipuri care ne corectează acolo unde nu suntem funcționali. O entitate cyborg poate avea abilități care le depășesc pe cele ale entităților organice. De exemplu, unul dintre principiile de funcționare ale oricărei entități organice este ca toate elementele să se afle în contact direct una cu cealaltă. Un cyborg însă poate exista în mai multe locuri, în același timp. Un medic cyborg poate realiza operații în Tokio, în New York sau pe o bază spațială, fără a-și părăsi locuința din România, de exemplu, a mai spus Harari. Va avea nevoie doar de o conexiune rapidă la internet și de câteva perechi de ochi și mâini. Corpul uman este în așa fel conceput încât să aibă două mâini. A adăuga un al doilea braț ar fi aproape imposibil pentru că ar presupune schimbarea întregii structuri a organismului și a organelor. Dar un cyborg ar putea avea cu ușurință mai multe brațe dacă se va considera necesar.

„Aceste lucruri par de domeniul SF-ului, însă sunt foarte reale. Maimuțele au învățat recent cum să controleze și să folosească mâini și picioare bionice deconectate de la corpul lor prin electrozi implantați în creier. Chiar și oamenii paralizați au învățat să se folosească de membre bionice sau să folosească computerul prin puterea gândului”, a completat istoricul.

A treia abordare pe care ar trebui să o avem în vedere când vorbim despre evoluția noastră este cea care are la bază ideea entităților anorganice. În acest caz, rețelele neuronale ar putea fi înlocuite cu software anorganic.

„După patru miliarde de ani de viață organică, am putea crea entități anorganice care astfel ne-ar permite să evadăm de pe această planetă. Contrar a ceea ce vedem în filmele SF, în stadiul de acum nu există nicio șansă ca ființele organice să colonizeze restul Sistemului Solar, să nu mai vorbim de restul galaxiei. Dar unei inteligențe artificiale anorganice îi va fi mult mai ușor să colonizeze alte planete. Ca urmare, ar putea fi un prim pas pentru crearea unei noi civilizații. Trebuie ținut cont, însă, că nu va fi o civilizație umană. Majoritatea oamenilor, când își imaginează viitorul, se gândesc la el în termeni de arme laser, mașini ale timpului sau nave spațiale care călătoresc cu viteza luminii. Dar adevăratul potențial al revoluției tehnologice este de a schimba Homo sapiens așa cum îi știm astăzi. Cel mai uimitor lucru legat de viitor nu vor fi navele spațiale, ci entitățile care vor pilota aceste nave spațiale. Cărțile SF și filmele în general imaginează oameni ca noi la bordul navelor spațiale și fac asta pentru că cei cărora li se adresează sunt oameni ca noi toți”, a explicat Harari.

Foto: Cristina Beligăr

Un alt aspect abordat de istoricul israelian în discursul său susținut la conferința Brand Minds a fost cel al modului în care ne upgradăm ca specie astfel încât să ajungem ca tot mai multe decizii pe care în trecut le lua creierul nostru să fie luate de anumite dispozitive.

„Netflix ne spune la ce filme să ne uităm, Amazon ne spune ce să cumpărăm, Facebook și Twitter ne spun noutățile și Google ne spune ce este adevărat. Lucrurile vor merge mult mai departe în viitor și până în 2050 nu este exclus ca telefonul nostru să fie implantat în propriul nostru corp prin senzori care ne vor monitoriza organele. Va ajunge să colecteze, astfel, fluvii de date și chiar să ne analizeze sentimentele, emoțiile, dorințele. Ființele viitorului vor avea două creiere: un creier organic și unul bionic, inconștient, cel mai probabil. Dar 99% din activitățile creierului nostru organic nu sunt nici ele conștiente. Nu suntem conștienți de mesajele pe care creierul le transmite organelor, sau de calculele pe care le face creierul în fiecare moment. La fel se va întâmpla și cu al doilea nostru creier, cel bionic. Acesta va detecta bolile în faze incipiente, înainte să realizăm că ele se instalează în corpul nostru, de exemplu”, a precizat istoricul Yuval Noah Harari.

Cert este, a continuat Nuval Harari că știm foarte puține astăzi despre mintea noastră. Există un progres imens în știința creierului, dar suntem mult prea ignoranți în privința cunoașterii minții umane, foarte diferită de creier. Multă lume, inclusiv unii oameni de știință, fac confuzie între creier și minte. În contrast cu creierul, mintea este un cumul de experiențe subiective, sentimente și senzații cum este iubirea, plăcerea, sau durerea. Știința presupune că, într-un anume fel, creierul produce experiențele subiective, dar nu oferă explicații despre modul în care aceste experiențe sunt produse. Aceasta este cea mai mare lacună în modul în care înțelegem viața. Ce știm este că potențialul stărilor mentale este imens și că până acum cunoaștem doar un mic fragment al acestui spectru, a spus Yuval Noah Harari.

Știm atât de puține despre spectrul minții noastre, a continuat Harari, pentru că majoritatea studiilor în domeniu sunt centrate pe oamenii care aparțin așa-numitei societății W.E.I.R.D. acronimul pentru Western, Educated, Industrialized, Rich, Democratic (societăți vestice, educate, industrializate, bogate și democratice). Aceste societăți nu constituite un segment reprezentativ al omenirii. Știm multe despre stările mentale ale americanilor și europenilor pentru că sunt subiecți foarte accesibili pentru universitățile de renume. Dar nu știm aproape nimic despre stările mentale ale oamenilor care trăiesc în favelele braziliene, de exemplu, cum nu știm despre stările mentale ale speciilor care împărțeau cu noi această planetă în urmă cu 50.000 de ani, ca oamenii de Neanderthal.

În viitor, însă, știința și tehnologia ar putea deschide noi căi de a pătrunde în structura minții umane. O întrebare importantă în această privință este dacă conștiința în sine este legată prin biochimie organică sau dacă este posibilă existența conștiinței și stărilor mentale anorganice.

„În filmele SF se presupune că o dată ce roboții devin inteligenți asemenea oamenilor, vor avea și conștiință, sentimente și emoții. Aceste lucruri sunt însă foarte departe de realitate. Adevărul este că nu putem fi siguri dacă roboții și computerele vor putea avea vreodată conștiință indiferent de cât de dezvoltați sunt. La fel cum oamenii fac confuzie între creier și minte, la fel se face confuzia între inteligență și conștiință. Inteligența este abilitatea de a rezolva probleme, în timp ce conștiința este abilitatea de a simți lucruri. Nu există nici un motiv să credem că computerele vor dezvolta vreodată conștiință. În ultimii 50-60 de ani progresul a fost imens în termeni de inteligență computațională, dar niciun fel de dezvoltare în termeni de conștiință. Computerele de astăzi nu sunt deloc mai conștiente decât computerele din anii ’50”, a precizat Yuval Harari în încheierea discursului său.

Vom încerca să upgradăm mintea umană, dar rezultatul ar putea duce la downgradarea speciei, a concluzionat istoricul. De-a lungul istoriei oamenii au avut enorm de suferit din cauza decalajului între înțelepciune și putere, între puterea de a manipula sisteme și înțelepciunea necesară pentru a  înțelege sistemele. Este mai ușor să manipulezi un sistem decât să îl înțelegi. Este mai ușor să construiești un stăvilar peste un râu, decât să înțelegi consecințele ecologice ale construirii lui. De-a lungul istoriei, oamenii au învățat să manipuleze lumea din jurul lor, râurile, animalele, pădurile și pentru că nu au înțeles complexitatea sistemului ecologic au creat un dezechilibru în acest sistem și acum ne confruntăm cu dezastre ecologice peste tot în lume.

„În secolul XXI învățăm să manipulăm nu doar lumea din jurul nostru, ci lumea din interiorul nostru. Vom învăța să manipulăm emoții și sentimente, cum nu am mai făcut-o până acum. Dar pentru că suntem încă departe de a înțelege adevărata complexitate a structurii noastre mentale, este foarte probabil să creăm un dezechilibru și la acest nivel. În mod deosebit, unele guverne, corporații și armate vor încerca cel mai probabil să folosească noile tehnologii pentru a îmbunătăți anumite abilități umane fără a lua în considerare alte abilități. Vor încuraja, poate, dezvoltarea inteligenței și a disciplinei, dar vor avea un interes mult mai redus față de ceea ce înseamnă compasiunea umană, sensibilitățile artistice, sau spiritualitate. În consecință ar putea fi create entități foarte inteligente și disciplinate cărora le lipsește compasiunea, sensibilitatea artistică sau spiritualitatea. Am început acest discurs prezicând că oamenii ar putea deveni zei în următoarele două secole și aș vrea să închei spunând că dacă nu suntem atenți, am putea deveni niște zei iresponsabili, cu puterea de a crea și de a distruge, fără a ști cum să folosim aceste avantaje în mod înțelept. Pentru a evita acest deznodământ, ar trebui ca pentru fiecare minut și dolar investit în înțelegerea inteligența artificială, să investim cel puțin un minut și un dolar în înțelegerea minții umane”, a precizat istoricul Yuval Noah Harari.

Conferința Brand Minds 2019 a avut loc în data de 10 mai la Sala Palatului din București în prezența a 4200 de spectatori. Discursurile din cadrul evenimentului au fost susținute de: Robert Cialdini – World’s Top Psychology Expert (expert în psihologie), Grant Cardone – World’s Top Sales Expert (expert în vânzări), Denise Jacobs- Creativity Expert (expertă în creativitate), Hitendra Wadhwa – Award-winning Leadership Professor (specialist în leadership), Guy Kawasaki – Brand Expert and Bestselling Author (expert în branding și autor de succes) și Yuval Noah Harari – World’s Top Bestselling Author (istoric și autor de succes). Prima conferință Brand Minds a fost organizată în 2014.

Nu există Comentarii

Postaţi un comentariu