Cetatea Bologa intră în proces de reabilitare

Foto dronă DJI Mavic Air: Cristina Beligăr

Una dintre cele mai timpurii cetăți medievale atestate din Transilvania, Cetatea Bologa, intră în proces de reabilitare și pentru prima dată, în interiorul ei, vor fi realizate săpături arheologice care vor scoate la iveală noi date privind evoluția cetății și întemeierea ei.

Așezată la limita a trei unităţi geografice, Munţii Vlădeasa, Munţii Meseşului, Depresiunea Huedinului, comuna Poieni din județul Cluj cuprinde satele Tranişu, Poieni, Cerbeşti, Bologa, Morlaca, Hodişu, Valea-Drăganului, Lunca-Vişagului. Castrul roman Bologa, Cetatea medievală de la Bologa și Moara de apă din sat sunt în continuare câteva dintre obiectivele cele mai vizitate de turiști în această zonă. Potrivit statisticilor, 3000 de mașini trec zilnic pe Valea Drăganului și o mare parte dintre acestea opresc în Bologa. Primarul comunei spune că numărul turiștilor ar putea crește odată cu reabilitarea Drumului Apusenilor (limita jud. Bihor – Baraj Drăgan), drum care este deocamdată doar „plombat”.

Autorizația de construire în vederea reabilitării și punerii în valoare a cetății medievale Bologa a fost semnată cu Consiliul Județean Cluj în luna martie a acestui an. Confruntată în ultima perioadă de timp cu un accentuat proces de degradare, fortificația edificată la sfârșitul secolului al XIII-lea continuă să trezească interesul turiștilor, reprezentând unul dintre cele mai atractive obiective din regiune.

Astfel, principalele categorii de lucrări de reabilitare, conservare și punere în valoare a Cetății Bologa vizează îndepărtarea integrală a vegetației de pe ruinele zidurilor, din interiorul incintei și din vecinătatea acesteia, consolidarea ruinelor și completări ale zidăriei astfel încât să se asigure siguranța și blocarea accesului în cetate peste ruinele zidurilor, amenajarea unui acces controlat în și înspre cetate prin construirea unei scări cu parapet metalic, a unei platforme metalice și a unei porți, refacerea planșeelor din interiorul donjonului, amenajarea unei căi de circulație în incintă, realizarea unei copertine din sticlă pe structură metalică, montarea de bănci, coșuri de gunoi și a unui panou informativ, protejarea coronamentului zidurilor, etc.

Lucrările efective de reabilitare și consolidare vor debuta în această primăvară și vor fi realizate de operatorul privat care a realizat lucrări similare și la Cetatea Deva, durată maximă de execuție fiind de 36 de luni.

Construită în apropierea unui vechi castru roman, Cetatea Bologa amintește și acum de importanta ei strategică de odinioară și de rolul pe care l-a avut în supravegherea drumului ce străbate Valea Crișului Repede. În același timp însă, întrucât cele peste șapte secole de existență și vicisitudinile istoriei și-au lăsat amprenta și pe zidurile acestei fortificații medievale din Tara Călatei, autoritățile locale au accesat o finanțare europeană nerambursabilă pentru reabilitarea și conservarea acesteia, valoarea totală a lucrărilor fiind de peste 2.000.000 de lei.

Primarul comunei Poieni, Gheorghe Boca, a declarat că firma câștigătoare este S.C. EURAS SRL care în asociație cu o altă firmă a realizat și proiectul de reabilitare a Cetății Deva. „Avem autorizația de construcții de la Inspectoratul de Stat în Construcții și urmează săptămâna viitoare întâlnirea cu diriginții de șantier și istoricii de la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei. Vom avea grijă să nu își bată joc nimeni de lucrare, să nu se întâmple ca la Porolissum unde a fost distrusă autenticitatea sit-ului. Noi am depus un proiect pentru suma de 4.5 milioane de euro și pentru Castrul roman, dar deocamdată a fost respins. Vom mai încerca”, a spus Gheorghe Boca.

Foto dronă DJI Mavic Air: Cristina Beligăr

La rândul său, Felix Marcu, managerul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei a declarat pentru Transilvania Reporter că reabilitarea Cetății Bologa era obligatorie.

„Reabilitarea era obligatorie. Anul trecut, zona s-a și defrișat cu ajutorul Primăriei pentru că rădăcinile copacilor afectau mult zidurile. Importanța cetății de la Bologa și a zonei este dată și de castrul roman de la Bologa unde echipele noastre sapă de mulți ani. Fiind monument de înaltă categorie încercăm continuarea aplicării la fonduri POR (Programul Operațional Regional) sau la alte fonduri europene. Cetatea Bologa este una dintre cele mai timpurii cetăți medievale atestate din Transilvania. Ca urmare, vor fi realizate pentru prima dată și săpături arheologice. Săpăturile le vom face în zonă și cea mai mare parte în interiorul cetății, chiar și în donjon. În primul rând vrem să avem o datare mai precisă și o cronologie mai exactă privind evoluția cetății și întemeierea ei. Luni, 7 mai, vom avea prima întâlnire oficială cu Primăria Poieni, cu executantul și proiectantul și atunci vom stabili pașii, dar aceasta trebuie să fie etapa premergătoare oricăror lucrări în arheologie. Obiectivul principal constă în consolidarea zidurilor acolo unde este cazul și ajustarea donjon-ului în partea superioară. Va fi realizat un schelet pe structură metalică pentru a se face diferența între ce este original și cu ce se intervine acum. Și în final se va putea urca până în vârful donjon-ului de unde se poate vedea și peisajul”, a precizat managerul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei.

Reabilitatea este cu atât mai importantă cu cât cetatea va deveni în viitor obiectiv UNESCO, făcând parte din granița Imperiului Roman, a mai spus Felix Marcu. „Tot pe teritoriul comunei se află și granița Imperiului Roman și 11-12 turnuri romane de semnalizare care pornesc chiar din Poieni. Din punct de vedere al monumentelor subterane și construite este o zonă foarte bogată”, a declarat managerul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei.

Foto dronă DJI Mavic Air: Cristina Beligăr

Foto dronă DJI Mavic Air: Cristina Beligăr

Foto: Cristina Beligăr

Potrivit Wikipedia, un castru antic roman, numit Resculum este cea mai veche așezare din zonă specificată în documente. A fost ridicat în jurul anului 106 d.H., drept garnizoană a Cohortei II “Hispanorum”, a cărei misiune era, probabil, apărarea graniței Imperiului Roman. Pe măsură ce romanii au încercat să consolideze granițele, în secolul al II-lea au fost aduși coloniști din Grecia, se crede din zona Patras. Ruinele castrului sunt vizibile și astăzi în locul numit „Grădiște”, deși majoritatea zonei a fost folosită ca suprafață agricolă. În apropierea castrului există și ruinele unei băi romane.

În ceea ce privește Moara de apă din Bologa, veche de peste două sute de ani, aceasta este situată în sat, foarte aproape de cetate și este zilnic vizitată de turiști. Localnicii îşi spală și astăzi covoarele, păturile şi chiar hainele în vâltoare, o practică mai rar întâlnită. Proprietara vâltorii este doamna Florica Geran care a moștenit moara de la strămoșii ei. Vâltorile erau importante mai ales pentru prelucrarea țesăturilor din lână care erau învârtite chiar şi o jumătate de zi. După spălare, erau întinse pe lemne, la uscat.

Foto: Cristina Beligăr

„Proprietatea este privată, dar Primăria, de-a lungul timpului, a avut o colaborare cu proprietarii și în urmă cu cinci-șase ani i-am ajutat cu finanțări pentru a o restaura. Le-am sugerat oamenilor să construiască o pensiune mică, pentru cine vrea să înnopteze la moară, sau să mănânce o mămăligă, însă deocamdată nu am reușit să îi mobilizăm”, a mai precizat primarul comunei Poieni pentru Transilvania Reporter.

Postaţi un comentariu