Marșul pentru siguranța femeilor trage un semnal de alarmă. Aproape 12.000 de femei agresate doar în prima jumătate a anului 2019

Poză de grup a persoanelor prezente la Marșul pentru siguranța femeilor. | Foto: Dan Bodea

Sâmbătă, 19 octombrie, a avut loc în Cluj-Napoca evenimentul „Împreună pentru siguranța femeilor!” în semn de solidaritate cu evenimentul organizat în București, în același timp, dedicat prevenirii și combaterii violenței împotriva femeilor. Deși la întâlnirea publică au participat doar câteva zeci de persoane, cei prezenți acolo au transmis un mesaj puternic de solidarizare cu victimele violenței domestice, hărțuirii și împotriva lipsei politicilor reale de creare a egalității și siguranței de gen. Marsul clujean a fost inspirat de cel organizat în Bucuresti de către Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor (violentaimpotrivafemeilor.ro) si Centrul Filia. Acest eveniment este și un precursor al unei campanii mai ample de combatere a violenței de gen, care va debuta pe 25 noiembrie anul acesta.

Fetele libere și străzile sigure | Foto: Dan Bodea

După valul de indignare generală suscitat de evenimentele de la Caracal din vara aceasta, mai multe campanii și evenimente publice își propun să aducă în prim plan violența împotriva femeilor  în România, deoarece 11.896 de infracțiuni din sfera violenței domestice au avut deja  loc în primele 6 luni ale anului 2019, din care 8.396 de infracțiuni comise de soți și 3.500 comise de concubini. Conform statisticilor, 26% din omoruri au avut loc în familie în 2018, iar dintre acestea, 64% au avut ca victime femei și fete.

Conform statisticilor, în România, 1 din 4 femei din România a fost agresată fizic sau sexual de partenerul său cel puțin o dată în viață, iar 38.445 de fapte de violență în familie au fost sesizate la poliție doar în 2018,în instanță ajungând doar 1.360 inculpați. Doar în prima jumătate a anului 2019, au fost emise 3.616 ordine de protecție provizorii de către polițiști, iar alte 3.520 ordine de protecție au fost emise de instanțele de judecată în primele șase luni ale anului 2019.

Ce se poate face pentru combaterea fenomenului de violență împotriva femeilor? Alexandra Oana, una dintre organizatoarele evenimentului de la Cluj, susține că este nevoie de serie de măsuri legislative și sociale, dar mai ales este necesar ca lupta împotriva violenței asupra femeilor să devină o prioritate pentru politica și societatea civilă românească.

Sexismul ucide | Foto: Dan Bodea

„Întâlnirea de azi are legătură și cu ce s-a întâmplat vara asta, dar de fapt este legat de ceea ce se întâmplă în România de foarte mult timp. Ce s-a schimbat în aceste ultime luni a fost că am început să vorbim mai mult despre asta. Violența împotriva femeilor este un fenomen arhiprezent în România. Din păcate, dincolo de discuții și dezbateri, dincolo de valul de indignare, lipsesc încă măsurile concrete, adică programele de prevenție și intervenței sau schimbările de legislație. Noi organizatorii vrem să creăm un spațiu în care să dezbatem și să discutăm despre asta. Ne putem inspira de la cei care au reușit deja asta. Cu acest marș noi dorim implementarea prevederilor Convenției de la Istambul, pe care România a ratificat-o. O măsură ar putea fi continuarea cercetărilor chiar și atunci când femeile își retrag plângerea, mai ales că asupra femeilor se fac adesea o groază de presiuni pentru a-și retrage plângerile. O altă măsură ar fi monitorizarea agresorilor cu ajutorul brățărilor de monitorizare. Avem nevoie de adăposturi de urgență și de crearea de locuri în care femeile agresate să poată să se simtă în siguranță. Nu avem programe de consiliere a victimelor, nu avem programe de consiliere și terapie a agresorilor, deoarece violența asupra femeilor este o problemă a societății, nu doar a femeilor. E nevoie de programe de formare instituțională a persoanelor care vin în contact cu victimele, precum polițiști, doctori, magistrați, etc…Este nevoie de programe serioase de educație, iar lupta împotriva femeilor trebuie să devină o prioritate“, a afirmat Alexandra Oana, membră a echipei de organizare a evenimentului de la Cluj.

La întâlnirea din centrul orașului, mai multe persoane au luat microfonul și au vorbit fiind despre experiențele proprii de violență domestică, sau despre agresarea femeilor din mediul rural, sau hărțuirile la care sunt supuse femeile la locul de muncă, precum și despre o serie de măsuri benefice luate în alte state membre ale Uniunii Europene.

Kai Jacobsen | Foto: Dan Bodea

Kai Jacobsen, director exectiv la PATRIR Cluj-Napoca, prezent la marș, consideră că violența împotriva femeilor este o problemă umană, a societățiii, nefiind ceva care să privească doar femeile. „Violenta împotriva femeilor nu este o problema a femeilor, ci o problema umană și socială. Este și o problema a bărbaților. Hărțuirea, barierele împotriva egalității de gen, violenta domestică sunt peste tot și este nevoie de noi toți sa schimbam asta . Am văzut violenta in multe colțuri ale lumii. Și încă mă șochează. Violența împotriva femeilor este mai răspândită decât războaiele. Trebuie să creăm spații sigure pentru femei“, a spus membrul PATRIR.