Casa Emil Isac a început să se prăbușească

Casa scărilor de la parter a „curs” în Canalul Morii | Foto: Dan Bodea

O parte a casei în care a locuit poetul Emil Isac s-a surpat joi seară, în jurul orei 18.00. Bucăți de zidărie dislocate din clădire au căzut în albia Canalului Morii, care trece prin spatele imobilului.

„Casa scărilor, cea care dă spre Canalul Morii, s-a prăbușit în apă, cu tot cu malul canalului. A căzut doar parterul, nu și partea de la etaj. Nu a fost un zgomot mare, am văzut doar mult praf și, când m-am uitat să văd ce se întâmplă, am văzut că se prăbușise o parte din clădire, cu tot cu mal”, a relatat jurnalista Elena Gădălean, de la Transilvania Reporter, martor ocular al evenimentului.

Pompierii au sosit în 15-20 de minute. Potrivit Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU), nu există informații ca viața cuiva să fi fost pusă în pericol, deoarece nu se afla nimeni în clădire. Andrei Biriș, purtătorul de cuvânt al ISU, ne-a declarat că pompierii au intervenit doar pentru a se asigura că nu există și alte porțiuni de clădire care ar fi putut cădea.

Canalul Morii curge în spatele imobilului care a început să se descompună | Foto: Dan Bodea

Canalul Morii curge în spatele imobilului care a început să se descompună | Foto: Dan Bodea

Imobilul unde a avut loc surparea se află la numărul 23 de pe strada Emil Isac. Până în 2001 aici a funcționat Casa Memorială „Emil Isac”, desființată în urma retrocedării imobilului către moștenitorii poetului.

În ultima perioadă, imobilul a fost transformat în clădire de birouri, adăpostind un spațiu de co-working denumit Cluj Cowork. Zsuzsanna Nagy, reprezentată a Cluj Cowork, a refuzat să comenteze cele petrecute. Întrebată cine crede că se face vinovat de starea proastă a clădirii, ea a început să se bâlbâie și s-a scuzat că este într-o întâlnire.

Emil Isac (1886-1954) a fost un poet important al primei jumătăți a secolului XX și membru corespondent al Academiei. Timp de 50 de ani, el a locuit în casa de la numărul 23 de pe strada care îi poartă acum numele. Fondul de carte și piesele de mobilier care se aflau în patrimoniul casei memoriale au fost mutate la Biblioteca Județeană „Octavian Goga”, în cadrul secției de Memorie și Cunoaștere Locală, unde pot fi admirate și acum.

 


Publicitate

Postaţi un comentariu