Amintiri din Primul Război Mondial, colectate la Cluj

Casca militară care poate fi vazută în expoziţia din foaierul Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" datează din 1915/Foto: Cristina Beligăr

Cu ocazia împlinirii în 2014 a 100 de ani de la izbucnirea Primului Război Mondial, Europeana, biblioteca, muzeul şi arhiva digitală a Europei, îşi propune să colecteze şi să publice pe internet amintiri de familie şi poveşti personale de război, pentru a ajuta generaţiile viitoare să înţeleagă mai bine impactul acestui eveniment asupra oamenilor obişnuiţi.

Astfel, proiectul intitulat Europeana 1914-1918 a adunat peste 56.000 de fotografii reprezentând obiecte, scrisori și jurnale scanate din perioada Primului Război Mondial, pe site-ul www.europeana1914-1918.eu. În prezent, Europeana cuprinde 29.014.860 de materiale, sub diferite forme: 16.950.502 de imagini-picturi, desene, hărți și fotografii, 11.374.974 de texte- cărţi, ziare, scrisori, jurnale și documente de arhivă, 485.993 de înregistrări audio-muzică și discursuri de pe cilindri, casete audio, discuri și radio, 189.323 de înregistrări video-filme, scurte documentare și transmisiuni TV, 14.069 de obiecte 3D-modele digitale tridimensionale

Două zile de colectare

La Cluj-Napoca, oamenii sunt invitaţi să îşi aducă amintirile din Primul Război Mondial pentru a fi digitizate în cadrul a două evenimente de colectare, pe patru şi cinci octombrie, la Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj, între orele 10:00 și 17:30. Este al doilea eveniment de colectare din România, primul având loc în septembrie, la Biblioteca Academiei Române din București. La eveniment vor fi prezenți experți care vor transpune materialele în format digital și vor înregistra poveștile. Toate obiectele vor fi returnate posesorilor în aceeeşi zi. La zilele de colectare sunt bineveniți toți cei care dețin fotografii, scrisori, cărți poștale, suveniruri și alte obiecte din perioada Primului Război Mondial, atât legate de război cât și de viața de zi cu zi a românilor din 1914-1918, ori cunosc povești despre oameni implicați sau afectați de conflagraţie.Mai mult, oamenii pot contribui cu materiale direct pe site-ul proiectului. După o simplă înregistrare, oricine poate încărca fotografii ale obiectelor, scrisori scanate, fotografii de familie și materiale audio sau video digitizate pe www.europeana1914-1918.eu. Astfel, după ce sunt verificate de echipa editorială, acestea devin accesibile pentru întreaga lume. Proiectul s-a desfășurat cu succes în Germania, Anglia, Irlanda, Luxemburg, Slovenia, Danemarca, Italia și Cipru începând cu 2011, reușind să atragă mii de oameni. Aceștia au contribuit cu povești și amintiri originale, nepublicate anterior, îmbogățind astfel arhiva digitală care va oferi noi surse pentru cercetare, educație, expoziții și evenimente comemorative.

„Europeana este finanţată de către Comisia Europeană și Ministerele Culturii din 21 de state. Şi utilizează inovația tehnologică pentru a promova patrimoniul cultural și științific al Europei. Proiectul transpune în format digital elemente din istoria culturală și tehnologică bogată a continentului european, pentru a le face accesibile de pe tablete, smartphone-uri și calculatoare, venind în ajutorul utilizatorilor moderni.

Frank Drauschke, coordonatorul „Europeana 1914-1918”, a fost prezent marţi în Cluj-Napoca/Foto: Cristina Beligăr

Frank Drauschke, coordonatorul „Europeana 1914-1918”, a acordat un scurt interviu pentru Transilvania Reporter în care a oferit mai multe detalii despre proiect şi despre motivul implicării sale încă de la debutul iniţiativei. Născut în 1970, Frank Drauschke a studiat la Universitatea Humboldt din Berlin şi la Universitatea Jawaharlal Nehru din New Delhi:

Reporter: Ce v-a determinat să luaţi parte în proiectul „Europeana 1914-1918”?

Frank Drauschke: Am început să lucrez în acest proiect încă de la începuturile lui, în Germania, în anul 2011. M-am implicat din ce în ce mai mult în momentul în care mi s-a solicitat să vin cu propuneri şi am venit cu colecţia mea personală de documente de la bunicul meu. Ca istoric, consider că este un pas care nu a mai fost făcut până acum şi universităţile şi alţi istorici vor înţelege pe parcurs utilitatea acestor resurse. Bunicul meu a fost soldat şi la sfârşitul Războiului avea 19 ani. A luptat în Franţa şi am poze şi documente pe care le-a păstrat. Din păcate a murit când eu aveam şapte ani aşa că nu am multe amintiri legate de experienţa lui în Război. Când eram copil însă aveam un interes aparte pentru istorie şi am colecţionat fotografii şi vederi.Ţin minte că mă jucam chiar cu o carapace de broască ţestoasă pe care bunicul a adus-o de pe front. Cu atât mai mult am devenit interesat de istorie. Ca istoric mă bucur să iau parte din acest proiect european care ne arată cum să învăţm dintr-o aşa mare tragedie.

R: Care consideraţi că sunt obiectele cu cea mai mare semnificaţie pe care oamenii ar trebui să le scoată la iveală la astfel de întâlniri de colectare?

F.D: Cred că un singur obiect nu spune foarte multe, însă e importantă colectarea lor din diferite locuri pentru a putea studia. Spre exemplu este interesant de observat diversele forme de artă exprimate în desenele soldaţilor pe front. Jurnalele sunt foarte importante de asemenea pentru că descriu amănunte necunoscute. Dacă însă avem o colecţie de jurnale de la soldaţi din mai multe locuri din Europa putem avansa în studiile noastre. După ce am fost în numeroase ţări, în majoritatea dintre acestea am observat că au răspuns solicitării noastre de obicei persoane în vârstă. În Bucureşti, prima persoană care a venit a călătorit 80 de kilometri, avea 80 şi ceva de ani şi a adus foarte mult material. Oamenii sunt fericiţi că pot să împărtăşească cu cineva povestea lor şi a bunicilor sau a părinţilor lor care au luat parte la Război.

R: Vă adresaţi doar persoanelor private sau colaboraţi şi cu muzee?

F.D: Este o iniţiativă de a chema în primul rând persoanele private să îşi aducă obiectele care nu au fost până acum în muzee, în arhive sau în biblioteci. Colaborăm bineînţeles cu toate aceste instituţii, însă vrem să extindem procesul prin digitizarea tuturor acestor amintiri. Opt mari biblioteci naţionale şi-au digitizat colecţiile privind Primul Război Mondial, de asemenea există şi The European Film Gateway unde arhivele de filme sunt digitizate şi tot conţinutul instituţional alături de conţinutul privat pe care îl obţinem de la persoanele private va fi cuprins într-un singur portal online, unde va fi accesibil tot conţinutul din cele trei proiecte.

Mărturii din Război

Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca organizează începând cu 1 octombrie, până în data de 29 octombrie, în foaierul Bibliotecii Judeţene „Octavian Goga” din Cluj-Napoca expoziţia „Mărturii ale Primului Război Mondial în colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei”. Documente, insigne, arme şi echipament militar din Primul Război Mondial se numără printre exponatele prezentate în expoziţie. Printre acestea se remarcă o trusă medicală austriacă de prim ajutor din 1915, cu toate medicamentele origianle, expusă pentru prima dată publicului, dar şi o lamelă cu cinci cartuşe, fotografii cu militari români de pe frontul din Galiţia-1916, cărţi poştale, linguri de lemn, ilustraţii propagandistice. „Un obiect original este o cască militară din Primul Război Mondial. Până în 1914 Europa nu a cunoscut un război de asemenea proporţii şi în această perioadă toate ţările s-au înarmat. În condiţiile în care Războiul a ajuns în tranşee, o astfel de cască oferea o protecţie adecvată în faţa obuzelor cu fragmentaţie şi anume şrapnele. Casca a fost concepută ca o cască de tip calotă, cu cozoroc şi căptuşită cu piele în interior. Ea a fost adoptată de toate armatele Antantei şi chiar şi de Armata Română”, a preciazat muzeograful Ovidiu Muntean.