Dr. Ligia Blaga: „Prematurii născuţi la maternitatea de nivel II nu au dreptul la aceleaşi măsuri de îngrijire, pentru că scrie II şi nu III pe o hârtie?”

Primele zile de viaţă pentru un copil născut prematur sunt extrem de importante. Practic ceea ce se întâmplă în primele clipe poate decide destinul omuleţului care nu cântăreşte mai mult de 750 sau chiar 500 de grame, în unele cazuri. În timp ce statisticile sunt din ce în ce mai îngrijorătoare, iar România ocupă un loc fruntaş în Uniunea Europeană cu o rată a mortalităţii infantile de opt la mie, principala cauză fiind reprezentată de naşterile premature, sistemul se cramponează în birocraţie. Bani sunt, dar nu pot fi accesaţi, în lipsa unor grade. Prin Ordinul Ministrului Sănătăţii şi Familiei nr. 910 din 18 noiembrie 2002, maternităţile sunt clasificate pe grade în funcţie de dotare şi competenţe. Astfel există maternităţi de gradul I (majoritatea celor din Cluj), maternităţi de gradul II (Maternitatea „Dominic Stanca”) şi maternităţi de gradul III (Ginecologie I), cele din urmă fiind cele mai performante şi mai bine dotate.

În Cluj-Napoca, în fiecare an, câteva sute de bebeluşi au nevoie de îngrijire la terapie intensivă pentru a supravieţui, dar la nivelul judeţului Cluj există o singură clinică de gradul III, pentru îngrijirea acestor copii. Este vorba de Clinica de Ginecologie I din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Cluj. În schimb, deşi tratează cazuri la fel de grave, maternitatea „Dominic Stanca” nu  a reuşit să obţină acreditarea pentru gradul III, iar acest lucru se simte în momentul în care sunt alocate fondurile de la minister atât pentru aparatură, cât şi pentru consumabile. În anul 2016 în cadrul Secției Clinice de Neonatologie II „Dominic Stanca” din Cluj-Napoca au avut loc 2.873 nașteri, dintre care, urmare a diferitelor complicații, 414 copii au fost internați la terapie intensivă având nevoia evaluării permanente a parametrilor fiziologici.

Transilvania Reporter a discutat cu dr. Ligia Blaga, medic primar pediatrie şi neonatologie, şef Şectie Neonatologie II – Clinica Obstetrică şi Ginecologie II (Maternitatea „Dominic Stanca”), din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj pentru a vedea care sunt nevoile clinicii, prin ce probleme medicale trec bebeluşii în primele zile de viaţă, de ce nu a obţinut până acum clinica gradul III şi cum poate influenţa acest grad alocarea fondurilor venite din partea Ministerului Sănătăţii.

Reporter: În prezent voluntarii Asociaţiei Cert Transilvania au demarat o campanie de strângere de fonduri pentru a achiziţiona patru aparate. Care sunt nevoile secţiei de neonatologie, exceptând aceste aparate, care vor fi cumpărate dacă respectiva campanie va decurge aşa cum se aşteaptă organizatorii?

Ligia Blaga: Nevoile secţiei sunt foarte mari. Nu e suficient să ai aparatură, toată lumea vorbeşte acum despre infecţiile nosocomiale – este la modă – dar nimeni nu aduce în discuţie costul consumabilelor necesare pentru aceste servicii. În prezent aceste consumabile se achiziţionează pe nişte programe ale Ministerului Sănătăţii la care accesează unităţile de nivel III. La nivel de Cluj, singura unitate de nivel III este Ginecologie 1. Unitatea de nivel II, adică noi, nu avem acces la acest program, deşi desfăşurăm aceeaşi activitate ca cea de nivel III. Îngrijim copii de la 500-600 de grame, de 25-26 săptămâni de sarcină, îngrijim toată patologia pe care o are şi unitatea de nivel III.

Reporter: Ce anume lipseşte pentru a putea trece de la nivelul II, la nivelul III?

Ligia Blaga: Trebuie îndeplinită procedura. Se depune un dosar, vine o comisie care evaluează mai multe lucruri şi care decide dacă se oferă sau nu gradul respectiv. Se evaluează de exemplu, dotarea cu aparatură, personalul, atât din punct de vedere numeric, cât şi ca pregătire, infrastructura.

E o anomalie ceea ce se întâmplă. În primul rând faptul că într-un centru universitar în care vin pacienţi din tot judeţul să existe o singură unitate de nivel III. Apoi, ceea ce se întâmplă e discriminare. Prematurii născuţi la maternitatea de nivel II nu au dreptul la aceleaşi măsuri de îngrijire pentru că scrie II şi nu III pe o hârtie? Să fim serioşi! Şi la nivelul II trebuie prevenite infecţiile şi acolo sunt consumabile! De ce aceşti copii nu au acces la aceleaşi condiţii? Cine a hotârât până la urmă acest lucru?

Reporter: Există şanse ca „Dominic Stanca” să se primească nivelul III în viitorul apropiat?

Ligia Blaga: Să sperăm că da.  S-a făcut o solicitare. Va veni o comisie de evaluare, undeva spre finale anului şi sperăm să reuşim să obţinem acest nivel.

Reporter: Care sunt în prezent principalele diferenţe dintre clinica de grad III şi cea de grad II din Cluj?

Ligia Blaga: Dacă ne referim la faptul că unitatea de nivel III s-a renovat  de la zero pe banii de la minister şi arată ca o bijuterie, e diferenţă. Dacă dăm însă puţin timpul înapoi şi ne raportăm la momentul în care a început renovarea acelei unităţi, diferenţele erau doar de spaţiu: o clinică mai mare şi una mai puţin mare. Dar această clinică mai puţin mare are peste 3.000 de naşteri pe an! De ce 3.000 de nou născuţi nu au dreptul la aceleaşi condiţii de îngrijire?

Reporter: Care sunt principalele probleme cu care se confruntă aceşti copii?

Ligia Blaga: Sunt multe. Primele zece zile de viaţă sunt foarte grele. Aceşti copii nu au plămânii maturi şi nu pot respira singuri. Sunt ajutaţi de tot felul de aparate, fie invazive, cu sondă de intubaţie, fie cu canule nazale. O zi, două, trei, o săptămână, în funcţie de fiecare copil. Aceşti copii au multiple catetere peste tot, pentru că primesc perfuzii, alimentaţie şi sunt monitorizaţi tot timpul. Tubul lor digestiv se stabilizează greu. Când ai scăpat de partea respiratorie, începe partea de toleraţie digestivă, unde trebuie să vezi dacă poţi să îi creşti alimentaţia sau nu, dacă se perforează intestinul sau nu. Acestea sunt complicaţii cunoscute ale prematurităţii.

Apoi, sunt infecţiile. Toată lumea strigă: „De ce s-a infectat copilul meu?” Aceşti copii se nasc înainte ca anticorpii de la mamă să treacă la ei. Acumularea de anticorpi care le asigură protecţia după naştere se face după 35 de săptămâni de sarcină, ori ei se nasc înainte de 30 de săptămâni. Ei nu au protecţie. Pe aceşti copii fără protecţie vin apoi măsurile invazive de protecţie! Cam toate sunt pe capul lor. Fac hemoragii celebrale, au o fragibilitate vasculară extremă. Şi simplul fapt că îl întorci în incubator de pe o parte pe cealaltă îi poate produce rupturi ale vaselor celebrale. Trebuie să umbli cu ei mai atent decât cu un ou.

În lipsa incubatorului, ei nu îşi pot păstra temperatura. În cadrul acestuia au o temperatură de 35 de grade. O lună, două, în funcţie de cât timp e necesar, trebuie să stea în incubator. Din fericire, unul dintre aparatele care a ajutat la supravieţuirea acestor copii a fost incubatorul. În afara acestuia nu pot supravieţui. Dacă laşi un copil prematur 10 minute afară, de la 37 de grade, temperatura îi scade automat la 33, 32 de grade. Nu au resursele să îşi menţină temperatura singuri. Din fericire acum avem incubatoare dotate, cu senzor pe piele. Incubatorul se porneşte şi se opreşte în funcţie de temperatura pielii copilului.

Reporter: Există suficiente incubatoare?

Ligia Blaga: Există, dar uneori sunt insuficiente. Avem de exemplu o pereche de gemeni care stă în acelaşi incubator, pentru că sunt atât de mulţi copii, încât nu am avut pentru fiecare în parte.

Reporter: Câte incubatoare sunt în total?

Ligia Blaga: Avem 15 incubatoare.

Reporter: Dacă ar fi să facem un inventar al lucrurilor care lipsesc, lăsând la o parte consumabilele, care ar fi cele mai necesare?

Ligia Blaga: Referitor la consumabile, acolo spitalul îşi face treaba cum poate, până una alta, dar nu e firesc să se întâmple lucrurile aşa. Este un spital de 2.000 de paturi care are multe necesităţi. Secţiile de nou născuţi au 40 de paturi din cele 2.000. Managerul trebuie să facă slalom, pentru că fiecare vine şi cere pentru secţia lui. E greu, mai ales că există bani la Ministerul Sănătăţii, pe programe dedicate acestor copii.

În ceea ce priveşte strict aparatura, ne-ar mai trebui incubatoare. Incubatoare performante. S-a pregătit un program pe vremea când era ministru Achimaş-Cadariu. A fost un program naţional care prevedea achiziţia de incubatoare pentru secţiile de nou născuţi. S-au alocat bani, am făcut evaluări, am făcut caiete de sarcini. S-a schimbat Cadariu, a murit proiectul. E normal într-o ţară care este numărul unu ca mortalitate infantilă? Nu e normal deloc.

Reporter: Care este situţia vizavi de personal?

Ligia Blaga: Încă nu avem personal suficient. Avem mai mult decât acum trei, patru ani, dar e departe de a fi suficient. Avem în prezent 18 asistente, iar norma ar fi de 50. Dacă ar fi să respectăm normativele date de la minister, în terapie intensivă ar trebui să avem o asistentă la două unităţi de terapie. Noi avem opt unităţi şi lucrează doar două asistente, dar una lucrează şi una are liber pentru că o noapte de terapie intensivă este cu adevărat intensă. Este secţia unde lumina nu se stinge niciodată.

Citiţi şi:

750 de grame numite voinţă. Primele zile ale prematurilor, prin ochii mamelor

Reporter: A crescut numărul bebeluşilor născuţi prematur?

Ligia Blaga: Depinde la ce perioadă ne raportăm. Dacă vorbim de anii `90 când maternităţile nu erau atât de dotate, se năşteau la fel de mulţi copii prematuri, dar li se spuneau „avortoni”. Nu erau declarate naşterile, erau declaraţi ca avortaţi.  

Reporter: Acum România este pe primul loc la mortalitatea infantilă. Care sunt cauzele?

Ligia Blaga: Da, din păcate aşa este şi din mai ales la mortalitatea de la zero la un an. Din păcate avem foarte multe gravide nesupravegheate ori din lipsă de educaţie, ori din lipsă de posibilităţi financiare. Există foarte multă lipsă de educaţie sanitară în aceea ce priveşte îngrijirea şi aşteptarea unei sarcini. Suntem de asemenea pe primul loc la scăderea vârstei de a da viaţă, dacă nu chiar printre primele ţări cu naşteri la fetiţele de 12-14 ani. Aici de multe ori sunt probleme. Sunt şi mai multe mămici trecute peste 40 de ani ca în trecut, dar aici numărul nu este îngrijorător.

Reporter: Ce ar trebui să ştie o mămică care aduce pe lume un bebe prematur?

Ligia Blaga: E foarte greu să îi ceri unei mame care a aşteptat foarte mult un copil şi care se naşte cu două, trei luni înainte de termen să aibă curaj când medicul îi spune în permanenţă că există riscul să se piardă acest copil, mai ales în primele 7-10 zile de naştere. Contează foarte multe modul în care îi comunici acest lucru, iar acest aspect ţine foarte mult de abilitatea fiecărei persoane care vine în contact cu mămica. Încerci să o antrenezi în toate procesele de îngrijire a copilului, să vadă că este importantă prezenţa ei. Este foarte important ca mama să aibă lapte pentru aceşti copii. Laptele de mamă este la fel de important ca oxigenul pe care îl respiră şi atunci, o motivezi cumva să aibă putere.

Rolul mamei ei începe după ce iese cu copilul din spital. Recuperarea unui copil prematur nu se încheie în cadrul maternităţii. Meritele că aceşti copii sunt bine la un moment dat trebuie împărţite între îngrijirile acordate în maternitate şi îngrijirile de după. Terapiile de recuperare sunt foarte importante, dar din nou ne confruntăm cu o problemă a serviciilor noastre. Kinetoterapeuţii sunt puţini şi sunt suprasaturaţi de numărul mare de cazuri. Neuropediatrii care se ocupă de aceşti copii şi îi urmăresc mai departe sunt sufocaţi. Nu se încheie totul când copilul iese pe uşile maternităţii, ci dimpotrivă, atunci începe. Noi ne încheiem misiunea, dar mamele atunci o încep.

Citiţi şi: 

Campanie inedită: în timp ce tu câștigi premii, copiii prematuri se bucură de o șansă la viață

[stextbox id=’custom’]

Dăruieşte o şansă la viaţă

Campania „Dăruieşte o şansă la viaţă” iniţiată de CERT Transilvania îşi propune să strângă 50.000 de euro pentru achiziţionarea a patru echipamente medicale extrem de utile în cadrul secţiei de terapie intensivă: ecograf neonatal mobil, bilirubinometru transcutan, pulsoximetru şi lampă pentru fototerapie.

Cei care doresc să le ofere copiilor născuți prematur o șansă la viață, pot face acest lucru participând la tombola organizată în cadrul campaniei „Dăruiește o șansă la viață”. Donatorii pot câștiga premii ingenioase precum: ture offroad, rafting pe Arieș, zboruri cu parapanta sau cu planorul în Munții Apuseni, ședințe foto de familie sau vacanțe în Grecia, prin achiziționarea unui bilet în valoare de 25 de lei de pe site-ul campaniei. Campanie este structurată pe mai multe secțiuni. Astfel donatorii pot participa la tombolă, pot achiziționa produse sau servicii direct din cadrul magazinului online sau pot face donații și/sau sponsorizări directe, urmând ca toți banii să fie folosiți pentru achiziționarea echipamentelor medicale.

[/stextbox]