Clujul pierde anual bani de o Polivalentă

În decembrie s-au făcut bilanțuri, cu realizări, eșecuri, lucruri care au ieșit peste așteptări sau care nu s-au mai concretizat din diferite motive. La început de an se fac planuri de viitor sau, în cazul autorităților, se proiectează bugetul cu cheltuielile fixe aferente nevoilor de bază pentru o funcționare optimă, cu domeniile prioritare de investiții și obiectivele care se doresc a fi atinse. Teoria sună întotdeauna bine, dar în practică lucrurile nu se întâmplă mereu așa. În ceea ce privește planificarea bugetară pe anul 2019 a municipiului Cluj-Napoca, aceasta nu se poate realiza pentru că nu există un buget național aprobat care să stabilească și cotele din impozitul pe venit ce urmează să fie alocat autorităților locale, cote care reprezintă cea mai mare parte a bugetului primăriilor din țară.

Nici anul 2018 nu a început pe un ton mai optimist referitor la bani întrucât de la 1 ianuarie 2018 au intrat în vigoare mai multe măsuri fiscale cunoscute și sunt numele de „revoluția fiscală”, întrucât aduceau schimbări importante, atât pentru angajați și angajatori, cât și pentru autoritățile locale care nu aveau putere decizională în această privință.

Contribuţiile sociale au trecut din sarcina angajatorilor în cea a angajaţilor, potrivit unei Ordonanţe de Urgenţă pentru modificarea Codului Fiscal, adoptată în 8 noiembrie 2017. Concomitent, impozitul pe venit s-a redus de la 16% la 10% pentru salariaţi, pensionari, persoane fizice autorizate, drepturi de autor și s-a schimbat regimul de impozitare pentru microîntreprinderi. Acestea plătesc acum un impozit de 1% la venituri dacă au afaceri de până la un milion de euro. Până la 1 ianuarie 2018 erau impozitate pe venit doar firmele de până la 500.000 de euro, iar cele ce depășeau această sumă plăteau impozit pe profit.

Aceste modificări au avut un impact masiv asupra bugetelor locale ce au revenit primăriilor din țară. După cum primarul Emil Boc a susținut într-o emisiune de radio zilele acestea, cota din impozitele achitate de clujeni către bugetul de stat s-a întors în oraș în 2017 în proporție de 60%, în timp ce în 2018 a fost de numai 43%.

La finalul anului trecut, primarul Clujului susținea că „din nefericire, a fost o revoluţie în cel mai rău sens al cuvântului pentru administraţiile locale, în general, dar pentru municipalitatea clujeană, în special. În urma acestei aşa-zise «revoluţii fiscale», oraşul nostru a pierdut 28 de milioane de euro. (…) Am pierdut enorm de mult la proiectele de infrastructură, pe care a trebuit să le întârziem, să le gradăm altfel, să punem pe multianual planificarea realizării lor. Doar ca să aveţi o cifră de comparaţie: Sala Polivalentă din Cluj-Napoca, care este cea mai modernă din România şi care găzduieşte toate competiţiile mari naţionale, ne-a costat vreo 20 de milioane de euro şi au mai fost îmbunătăţiri de aproximativ patru milioane de euro. Deci cu alte cuvinte, într-un an, Primăria Cluj a pierdut echivalentul realizării unei Săli Polivalente. Bugetul de investiţii al Clujului este undeva la 95-100 de milioane de euro. Deci cu o treime, 30% din buget practic, ne-a fost afectat bugetul de investiţii al municipiului prin această pseudo-reformă fiscală.

Anul acesta nu se poate estima, deocamdată, care va fi bugetul orașului de pe Someș, dacă va primi o cotă mai mare față de anul anterior sau dacă va fi tot pe minus, căci, așa cum a fost menționat și anterior, nu există o planificare bugetară națională. Totuși, ministrul finanțelor, Eugen Teodorovici a declarat, în legătură cu banii pentru unitățile administrativ teritoriale, că vor primi 100% din cota impozitului pe venit. Primarul Emil Boc a reacționat spunând că speră să nu fie numai o „știre de matinal de weekend, de divertisment”.

„Dacă știrea este exact așa cum s-a transmis ar avea un caracter pozitiv pentru municipalitate, dar în detalii se ascund problemele. Este important ca odată cu această sumă anunțată să nu se dea duble responsabilități fiscale. Adică să ne spună, «până acum vă dădeam 43% din impozitul pe venit înapoi la municipalitate. Vă dăm acum 100%, dar vă mai punem 10 poveri fiscale pe care până acum le suportam din bugetul național». Trebuie văzut dacă această descentralizare rămâne efectivă pentru a recupera pierderile pe care le-am avut anul trecut. Sper că așa va fi, îmi doresc din suflet pentru orașul nostru să nu mai pierdem 28 de milioane de euro”, a transmis edilul municipiului Cluj-Napoca.

Pentru această lună și, pe rând, în fiecare din cele în care nu va exista un buget național, Clujul va pierde 500.000 de euro pentru că legea bugetului din 2018 nemaifiind în vigoare se aplică Legea administrației publice care prevede o cotă de doar 41% pentru autoritățile locale.

Proiecte deja aprobate

În ciuda faptului că un buget total pentru anul 2019 nu poate fi realizat, Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca s-a întrunit în ședință ordinară chiar la mijlocul lui ianuarie pentru a stabili alocarea de fonduri unor proiecte care necesitau atenția autorităților încă de la începutul anului.

Primul proiect aprobat a fost cel legat de cheltuielile pentru „creșterea și îmbunătățirea spațiului pietonal în zona urbană: reabilitare și extindere zonă pietonală Piața Lucian Blaga, strada Republicii (primul tronson), strada Napoca, strada Petru Maior, Strada Emil Isac și amenajarea pistei de biciclete”. Valoarea totală a proiectului este de 27.643.253 de lei, din care contribuția proprie a Primăriei va fi de 2.678.625 de lei.

Tot în cadrul aceleiași ședințe s-a votat cuantumul burselor aferente anului 2019 pentru elevii din învățământul preuniversitar de stat. Acestea au fost majorate cu 5 lei față de anul școlat anterior ajungând de la 75 la 80 de lei bursele de ajutor social, de la 80 la 85 de lei bursele de studiu, de la 95 la 100 de lei bursele de merit și de la 125 la 130 de lei bursele de performanță.

„În ciuda faptului că anul trecut am pierdut 28 de milioane de euro, iar pentru anul acesta nu știm care este cuantumul pierderilor pe care le avem de la bugetul național, am reușit să facem totuși o mică modificare în ceea ce privește cuantumul burselor. Dăm burse tuturor elevilor care au media peste 8.50 și anul trecut am avut peste 29.000 de elevi, în cele două semestre, care au beneficiat de bursă. Consider că este un lucru bun și practic sunt primii bani pe care un elev îi câștigă prin munca proprie. Se văd și rezultatele foarte bun și la examenul de bacalaureat, cât și la celelalte examene. Eu susțin că banii alocați copiilor trebuie să aibă o cotă cât mai mare pentru că sunt destule greutăți și părinților le este mai ușor dacă îi ajutăm și noi. De aceea vom menține și pentru anul acesta gratuitățile pentru mijloacele de transport în comun, încercăm să punem și autobuzele dedicate școlilor din centru”, a spus viceprimarul Dan Tarcea la finalul ședinței de Consiliu Local.

Tot viceprimarul Tarcea a spus că a scăzut costul mediu lunar suportat de părinții clujeni ai căror copii frecventează creșele din administrarea Centrului Bugetar Creșe Cluj-Napoca pentru că au crescut prețurile la utilități, iar acesta este modul prin care municipalitatea vrea să vină să compenseze, să ajute părinții cu copii mici.

De asemenea, au fost acordați 44.800 de lei pentru cheltuielile privind asigurarea hranei copiilor beneficiari ai serviciilor socio-educative acordate în zona comunităților din Pata-Rât și 550.000 de lei Companiei de Transport Public (CTP) în vederea asigurării gratuității transportului spre/dinspre unitățile de învățământ preuniversitar din municipiul Cluj-Napoca pentru elevii din Colonia Sopor, Pata Rât și Valea Fânațelor.

9.500.015 de lei au fost alocați tot CTP în vederea acordării subvenției pe mijloacele de transport în comun studenților, masteranzilor și doctoranzilor de la cursurile de zi în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2019 și a fost aprobată susținerea financiară de la bugetul local pe anul în curs pentru elevii din clasele pregătitoare până la clasele a XIII, curs de zi, din învățământul de stat și particular.

Proiecte noi

Dacă proiectele prezentate până acum ar putea intra la categoria „necesități” ale comunității, Consiliul Local a aprobat în cadrul aceleiași ședințe și o serie de cheltuieli noi sau pentru proiecte desfășurate pe o perioadă mai scurtă. Astfel, au fost alocați 120.000 de lei de la bugetul local pentru sprijinirea activității Serviciului Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare, constând în acordarea a două mese pe zi (prânz și cină), pentru 10 persoane.

Summit-ul „Start-up Europe”, desfășurat la Cluj-Napoca în perioada 21-22 martie, se bucură și el de sprijinul Primăriei și Consiliului Local, care va asigura și plata cheltuielilor pentru organizarea în municipiu, în parteneriat cu Federația Română de Rugby, a meciului de rugby România-Georgia, din 9 februarie, contând pentru Rugby Europe International Championship 2019.

Creșele – proiect de importanță majoră

Gestionarea resurselor unui oraș precum Clujul nu este o misiune ușoară, dar dacă atragerea de oameni tineri în oraș e o prioritate, atunci și oferirea de condiții pentru creșterea lor și bunăstarea familiilor pe care și le întemeiază ar trebui să fie o prioritate.

Anul 2018 a fost marcat în Cluj-Napoca de criza creșelor. În tumultul înscrierilor și rămânerii fără loc la creșă a peste 900 de copii s-au făcut tot făcut promisiuni. Ce s-a concretizat din vara lui 2018 până în ianuarie 2019? S-a schimbat regulamentul pe baza căruia copiii sunt admiși în instituțiile antepreșcolare. Creșa care urma să fie deschisă la începutul lunii noiembrie 2018 se va deschide doar în această primăvara din cauza unor încălcări de termene din partea constructorului, spune primarul Emil Boc.

„2 creșe vor fi date în folosință în 2019 și alte 2 creșe în 2020. În această perioadă, au intrat în faza de implementare două proiecte de creşe, una în cartierul Grigorescu (pe strada Donath) şi una în cartierul Mănăştur (pe strada Grigore Alexandrescu). Acestea vor avea atributele unor «clădiri verzi», urmând să aibă o eficienţă energetică ridicată. Pentru creşa din Grigorescu lucrările sunt într-un stadiu avansat, urmând să fie finalizate în primăvara anului 2019, iar pentru creşa din Mănăştur urmează ca lucrările să se finalizeze în 2020. S-a realizat SF-ul (n.r.: studiul de fezabilitate) pentru o nouă creşă de pe str. Meziad (Mănăştur), în vecinătatea celei existente. Procedurile de licitaţie pentru execuţia lucrărilor şi începerea lor efectivă sunt programate pentru 2019. De asemenea, în cartierul Bună Ziua se va organiza o creşă (pe str. Stefan Luchian, într-un spaţiu construit) cu cel puţin 50 de copii, care se va deschide în toamna lui 2019”, scria primarul Emil Boc pe pagina personală de facebook la începutul lunii.

Rămâne de văzut câte dintre creșele despre care se vorbește for fi și utilizabile într-un timp cât mai scurt.

Bani care vin în Primărie

Dacă încă nu se știe care va fi bugetul total de investiții al Clujului, se știu însă salariile oamenilor care lucrează în Primărie. Acestea sunt publice, conform legii, pe site-ul instituției și pot fi consultate de oricine.

Noua legislaţie a salarizării în sectorul public a adus salarii generoase la Primăria Cluj-Napoca. Cel mai bine remunerat este primarul Emil Boc, care are un salariu brut de 21.375 de lei, din care 4.275 reprezintă majorarea indemnizaţiei lunare cu 25%, conform  art. 16, alin. 2 din Legea-cadru 153/2017. Viceprimarii Dan Tarcea şi Emese Olah au un venit brut de 19.000 de lei.

Un şofer poate să câştige 4.827 de lei, salariu de bază, un portar poate ajunge la  4.046 de lei. Dacă un poliţist local de grad superior se apropie de 8.000 de lei (7.902 lei, salariu de bază), iar muncitorii necalificaţi pot ajunge la 3.288 de lei.

[stextbox id=’alert’ caption=’Proiecte europene’]

Primăria Cluj-Napoca a depus 39 de proiecte în valoare de circa 993 milioane lei/218 milioane euro.

14 proiecte au contracte deja semnate, valoarea totală a acestora fiind de circa 500 milioane lei (110 milioane euro), din care valoarea nerambursabilă este de 479 milioane lei (105 milioane de euro). Instituția mai are 25 de proiecte depuse, aflate în evaluare, valoarea acestora fiind de 493 milioane de lei (circa 108 milioane de euro), din care valoarea nerambursabilă este de 402 milioane lei (circa 88 milioane de euro).

Primăria Cluj-Napoca dorește să mai depună pentru a obține finanțare proiecte în valoare de 45 milioane lei / 9.8 milioane euro.

Printre proiectele care au deja contracte de finanțare semnate se numără:

• Înnoirea flotei de transport în comun în municipiul Cluj-Napoca prin achiziționarea de tramvaie – 24 buc, în trei etape;
• Înnoirea flotei de transport în comun în municipiul Cluj-Napoca prin achiziționarea de troleibuze – 50 buc, în două faze;
• Înnoirea flotei de transport în comun în municipiul Cluj-Napoca prin achiziționarea de autobuze electrice;
• Modernizare Piața Unirii;
• Creșterea eficienței energetice a Spitalului Clinic Municipal Cluj-Napoca;
• Revitalizarea Turnului Pompierilor;
• Sisteme de management performant pentru Primăria Cluj-Napoca;

Printre proiectele depuse și aflate în evaluare se află:

• Creșterea și îmbunătățirea spațiului pietonal-velo în zona urbană: Modernizare Strada Tipografiei, scuar CEC, strada Regele Ferdinand și străzile adiacente
• Amenajare coridoare pietonale: Strada Molnar Piuariu Cluj-Napoca
• Lucrări de modernizare Bd. 21 Decembrie 1989: Realizare benzi dedicate transportului public n comun – Etapa 1 (inclusiv lucrari de infrastructura amenajare spațiu public, semaforizare, iluminat public și mobilier urban)
• Revitalizarea malurilor Someșului – etapa 1 și etapa 2
• Amenajare zona de recreere pentru clujeni în cartierul Între Lacuri din municipiul Cluj-Napoca
• Amenajare Parcul Tineretului – Pădurea clujenilor
• Modernizarea sistemului de iluminat public
• Modernizarea și creșterea eficienței energetice în clădirile publice – Liceul Onisifor Ghibu (clasele V-VIII), Școala Nicolae Iorga, Seminarul Ortodox (clasele V-VIII), Colegiul tehnic Ana Aslan
• reabilitarea termică a mai multor blocuri din oraș.

[/stextbox]