Povestea primului medaliat olimpic din Cluj

Deşi România cucerea pri­ma medalie la Jocurile Olimpice de vară abia la ediţia a opta, de la Paris 1924, un atlet clujean, Somodi Istvan, devenea vicecampion olimpic la săritura în înălţime, cu aproape 20 de ani mai devreme. Se întâmpla în 21 iulie 1908, la JO de la Londra, Somodi Istvan fiind component al echipei Ungariei, Clujul fiind atunci parte din Austro-Ungaria. Se pare că performanţa lui Somodi realizată la Londra a făcut ca autorităţile acelor vremuri să decidă construirea unui stadion la Cluj, finalizat în 1911 şi care s-a numit Stadionul Oraşului, devenit apoi Stadionul Municipal.

Component al clubului clujean KEAC (Kolozsvári Egyetemi Athlétikai Club), Somodi Istvan a cochetat cu patinajul şi atletismul, două sporturi la modă la final de secol XIX şi început de secol XX în Cluj. Somodi Istvan a fost cel dintâi clujean participant la JO de vară, primii clujeni care au concurat sub tricolorul României la JO fiind fotbaliştii Aurel Guga şi Petre Bonciucat de la „U” Cluj, Jacobi Dezideriu şi dr. Kirsch Elemer de la Haggybor Cluj, componenţi ai naţionalei României, participantă la turneul olimpic de la Paris 1924.

Până să ajungă să concureze la JO de la Londra, Somodi Istvan a fost, graţie educaţiei primite în familie, una cu mare deschidere spre sport, şi un bun patinator, câştigând, la 14 ani neîmpliniţi mai mul­te concursuri de patinaj pentru copii. Practicând în paralel şi atletismul, Somodi cîştiga medalia de aur la săritura în lungime, la un concurs regional desfăşurat în 1903 la Debrecen. În acelaşi an câştiga atât la săritura în lungime, cât şi la săritura în înălţime într-o competiţie a şcolilor reformate. Doi ani mai târziu, devine campion al Ungariei la săritura în lungime, performanţă pe care avea s-o repete de mai multe ori, atât la „lungime” cât şi la „înălţime”. Rezultate cu care intră în competiţia pentru JO de la Londra, acolo unde, du­pă o calificare fără probleme în finală, Somodi a sărit 1, 88 metri, fiind întrecut doar de un atlet american care sărise 1, 90 metri. Cu toate acestea, Somodi a trebuit să împartă medalia de argint cu alţi doi atleţi, un englez şi un francez, care reuşiseră şi ei 1, 88 metri, dar în concursul de intrare în finală. În accea vreme, în clasamentul final contau şi rezultatele din calificări.

Somodi nu a fost numai un bun sportiv ci şi un student cu bune rezultate. Absolvent al Colegiului Reformat din Cluj, Somodi a studiat dreptul în Germania. A făcut parte din baroul Cluj, devenind doctor jurist şi procuror al orasului Cluj în 1940. Cariera de atlet şi-a încheiat-o odată cu înrolarea, în 1914, în armata austro-ungară. După terminarea războiului şi unirea Ardealului cu România, Somodi Istvan a fost ales preşedinte al  Clubului Atletic din Cluj, ocupându-se cu reorganizarea şi dezvoltarea atletismului pe plan local. Pentru meritele sale sportive, dar şi pentru activitatea pedagogică, Somodi Istvan a fost decorat, în 1930, de regele Carol al II-lea, aflat în cadrul unei vizite la Cluj.

Londra 1908: Este mai important să participi, nu să câştigi

Londra nu trebuia să organizeze Jocurile Olimpice din 1908. Oraşele candidate erau Berlin, Milano şi Roma. Jocurile au fost atribuite Romei dar după erupţia vulcanului Vezuviu din 1906, ele au fost mutate la Londra. Gazdele au construit într-un interval scurt City Stadium cu o capacitate de 68.000 de locuri. Costul lucrării a fost de 60.000 de lire sterline.

Ceremonia a fost deschisă de regele Eduard al VII-lea. Jocurile au început în 27 aprilie 1908 şi au durat până la 31 octombrie. Au participat 22 de naţiuni şi peste 2.000 de sportivi din care doar 37 de femei.

Nici atunci n-au lipsit incidentele. Finlandezii trebuiau să defileze sub drapel rusesc, deoarece Ducatul Finlandei era parte a Imperiului Rus. Finlandezii au preferat să defileze fără steag. Irlandezii au fost obligaţi să concureze sub drapel britanic. Mulţi dintre ei s-au retras.

La proba de maraton, italianul Dorando Pietri a intrat primul pe stadion. La finiş s-a prăbuşit de câteva ori şi, derutat, a început să alerge înapoi. Doi oficiali l-au urmărit, l-au întors şi l-au ajutat să treacă linia de sosire, târându-l de braţe. Regulamentul nu permitea concurenţilor să fie susţinuţi. Pietri a fost descalificat. Regina Alexandra a considerat însă că italianul nu a fost responsabil pentru dezorientare şi i-a oferit o cupă de consolare.

Suedezul Oscar Swahn, care a cucerit aurul la tir, a devenit la aproape 73 de ani, cel mai vârstnic campion olimpic din toate timpurile.

La Londra în 1908 s-a născut crezul olimpic. „Este mai important să participi, nu să câştigi”, îndemn, rostit de un episcop american în timpul unei slujbe.

Londra 2012: Nouă clujeni la „jocuri“

La JO de la Londra 2012, Clujul va fi reprezentat de şapte sportivi care vor concura la atletism, haltere, judo, lupte libere, polo, scrimă, precum, şi de doi tehnicieni: Florin Bercean, antrenorul lotului olimpic de judo feminin al României, si Ciprian Porumb, antrenor al lotului României de tenis de câmp. Bianca Răzor, cea mai tânără componentă a lotului olimpic de atletism al României (care-şi va serba majoratul luna viitoare, chiar în timpul Jocurilor Olimpice), va concura la 400 de metri plat, Corina Căprioriu de la judo, care va concura, cu şanse la o medalie la judo, în limitele categoriei 57 kg şi luptătorul Rareş Chintoan, unul din „greii” delegaţiei României, care va lupta la categoria 120 kg. Dacă Bianca Răzor şi Corina Căprioriu sunt la primele lor participări la JO, Rareş Chintoan va concura la Londra, la a treia sa competiţie sub semnul celor cinci cercuri olimpice, fiind, primul sportiv clujean participant la trei ediţii ale JO după Revoluţie. Dintre cei trei sportivi, cele mai mari şanse la podiumul olimpic pare să le aibă judoka Oana Corina Căprioriu,   campioană europeană în 2010 şi medaliată cu bronz la CE din 2011. De remarcat şi participarea antrenorului Florin Bercean, cel mai titrat tehnician al sportului clujean de după 1900, aflat la a patra sa olimpiadă, după Sydney 2000, Atena 2004 şi Beijing 2008. Desemnat în 2008 şi 2010 cel mai bun antrenor de judo din Europa, Florin Bercean a contribuit în mare măsură la câştigarea, de două dintre elevele sale, a singurelor medalii olimpice pentru judoul feminin românesc: bronzul Simonei Richter, la Sydney şi aurul Alinei Dumitru, câştigat acum patru ani, la Beijing. La JO de la Londra vor concura încă patru sportivi clujeni, legitimaţi la alte cluburi din ţară. E vorba de halterofilii Gabriel Sâncrăian şi Răzvan Martin, floretistul Radu Dărăban şi poloistul Tiberiu Negrean.