Arte marțiale / Mihai Apan, părintele karate-ului sătmărean

Nu putem vorbi despre karatele sătmărean fără să rezervăm o importantă pagină lui Mihai Apan, cel care poate fi numit părintele acestui sport în urbea de pe Someș. Este una dintre figurile reprezentative ale karate-ului sătmărean, recunoscut la nivel național la disciplina care a fost introdusă în România pe la sfârsitul anilor ’60, începutul anilor ’70, dar și la nivel internațional. Deținător al centurei negre cu cinci dan, sătmăreanul Mihai Apan este antrenor emerit, arbitru internațional clasa A dar și vicepreședinte al World Fudokan Federation.

A practicat karatele în clandestinitate
Mișu, cum este cunoscut în cercul de prieteni, a început să practice karatele în 1977 la Timișoara, acolo unde era student, iar imediat după ce a terminat facultatea, în 1982, a adus acest sport și în Satu Mare.

„Împreună cu regretatul Ioan Ghiduț am gândit mișcarea karate-ului sătmărean , totul întâplându-se într-o seară frumoasă de aprilie în separeul unui local din Satu Mare”, dezvăluie sensei Apan.

Tot mai mulți amatori de arte marțiale s-au adunat în jurul lui Mihai. Primele antrenamente le-au desfășurat în aer liber, pe stadionul Olimpia după care s-au mutat în sala clubului Voința. „Ne-am adunat un grup care pot să zic că a fost nucleul karate-ului sătmărean. Făceam stagii de pregătire împreună cu Adrian Popescu Săcele, actualul vicepreședinte al WSKU (World Shotokan Karate Union) și foarte mulți ani președinte al Fedrației Române Karate Modern. Miliția știa de acțiunile noastre însă ne tolerau și chiar puteam să ne desfășurăm în liniște antrenamentele. Singura dată când am fost interziși a fost cu câteva săptămâni înainte de evenimentele din decembrie semn că se știa că trebuie să se întâple ceva în România”, povestește Mihai.

Imediat după revoluție, pe 20 ianuarie, s-au pus bazele Federației Române de Arte Marțiale, iar câteva săptămâni mai târziu a luat ființă Nord Vest Karate, cu Mihai Apan printre fondatori.

A făcut carieră în Statele Unite
Dezamăgit de cum au decurs lucrurile în România post decembristă Mișu Apan a ales să emigreze în Statele Unite, acolo unde avea să cunoască mari asatisafacții sportive.

„Imediat ce am ajuns acolo m-am înscris la un club de karate din Chicago, unde l-am avut instructor pe sensei Sugyama, una dintre cele mai mari somități ale acestui sport, cu care în timp aveam să dezvolt o relație extraordinară”, spune Mihai.

A participat în fiecare an la zonalele de karate “Great Lakes Region” pe care le-a câștigat sistematic. În 1995 a ajuns să câștige Campionatele Naționale ale USA, proba kumite pe echipe, la karate tradițional. În același an a luat locul trei la proba enbo (luptă regizată), iar în 1997 a terminat pe locul trei la C.N. ale SUA în Minneapolis. În 2001 avea să repete performanța alături de echipa sa, la Dallas.

Și-a înființat propriul dojo
În 2003 a deschis un club de karate în Chicago împreună cu doi prieteni americani. Cu sportivii care s-au antrenat în clubul lui a obținut performanțe frumoase în numeroase competiții și a intrat în contact cu cele mai mari pesonalități ale artelor marțiale de la Hollywood.

„Cu Chuk Norris am făcut câteva demonstrații într-o campanie împotriva drogurilor iar pe sensei Fumio Damura, regizorul absolut al scenelor de luptă de la Hollywood, l-am cunoscut la un stagiu de pregătire. Însă pentru mine cea mai importantă apariție este în cartea <25 Kata Shotokan> al maestrului Sugyama, considerată un best seller în domeniu și unde apar și eu în câteva demonstrații”, se fălește Apan.

A dezvoltat o relație de prietenie dar și profesională cu unul dintre cei mai celebri sensei din lume, Ilya Iorga, întemeietrorul World Fudokan Karate unde și-a afiliat și clubul și al cărui vicepreședinte va deveni peste câțiva ani. În afară de karatele tradițional Apan mai practică și bo jitzu ( tehnica luptei cu bastonul) dar și Kendo.

Nu este de accord cu unificarea federațiilor de karate din România
După 22 de ani petrecuți pe tărâmul făgăduinței, Apan a ales să se reîntoarcă în România unde a dezvoltat o afacere în Baia Mare, însă, nu stă departe nici de mișcarea karate-ului. Este contrariat de faptul că se dorește o unificarea a tuturor federațiile de karate din România într-una singură.

„Mai nou aud că sunt voci care doresc o așa zisă unificare a tuturor federațiilor de karate într-una singură, lucru care mi se pare nerealizabilă deoarece fiecare federație are stiluri diferite de arte marțiale și până la urmă singurul motiv pentru care se dorește această unificare este unul pur material, în sensul ca toate fondurile să se strângă în Capitală. De altfel despre acestă unificare aud că se vorbește doar în România deoarce prin câte țări am fost, atât în Europa dar și pe alte continente nu s-a pus problema de așa ceva. Mă repet este o strategie de centralizare a banilor spre un singur centru, recte București”, lămurește sătmăreanul.