Războaie civile și boală – lumea în pragul colapsului

Anul 2014. Lumea și omenirea se bucură de o dezvoltare fără precedent, de progrese remarcabile ale științei, care au ca rezultat faptul că locuitorii planetei – sau măcar marea lor majoritate – au parte de o calitate a vieții mai bună decât strămoșii lor, de alte condiții de trai, moderne și sigure. Occidentalii au la dispoziție școli pentru toți copiii, spitale dotate, case care altădată ar fi părut de domeniul științifico-fantastic. Informația este peste tot, iar educația, accesibilă.Anul 2014. Aproape 12% din populaţia lumii, mai exact 11, 7%, se află în război, potrivit unui bilanț înspăimântător, publicat de presa internațională. Orientul Mijlociu este un butoi de pulbere, Africa este sfâșiată între sângeroase războaie civile și o epidemie cumplită, iar Europa este tensionată de conflictul din Ucraina. În toate aceste locuri mor civili în fiecare zi, femei și copii. Liniștea și securitatea lumii întregi este amenințată de aceste focare de violență, iar tot ceea ce omenirea a câștigat până acum poate să dispară rapid.

Israel și Fâșia Gaza

Ochii tuturor sunt îndreptați, zilele acestea, spre Israel, țară care a pornit ofensiva împotriva grupării Hamas, din dorința de a-și securiza teritoriul de pe ”Tărâmul Sfânt”. De cealaltă parte, palestinienii susțin că Israelul, sprijinit de Occident, le-a furat pământul, care le aparținea de drept. Teritoriile Palestiniene au fost recunoscute în noiembrie 2012 drept stat non-membru observator la ONU, acest fapt reprezentând primul pas către recunoașterea statalității depline a Palestinei, de către comunitatea internațională. Totuși, situația Fâșiei Gaza rămâne neclară, iar acolo s-a declanșat conflictul actual.   În iunie 2014, trei tineri israelieni au fost răpiți și apoi uciși în Cisiordania, iar Israelul a acuzat imediat gruparea Hamas. Nu a trecut mult și un adolescent palestinian a fost răpit și apoi ucis de trei tineri evrei, în Ierusalimul de Est… A urmat un raid israelian în Fâșia Gaza, soldat cu uciderea a șase militanți Hamas. La rândul său, organizația palestiniană a lansat rachete în teritoriul israelian, iar Israelul a răspuns cu lovituri aeriene. Pe 8 iulie, autoritățile din Israel au declanșat Operațiunea Protective Edge, care are ca scop distrugerea unei rețele de tuneluri din beton pe care teroriștii Hamas le-ar folosi pentru a pătrunde în Israel, unde pun la cale atentate. Nu se știe câte tuneluri au fost distruse, însă presa internațională scrie că mai mult de 2.000 de civili palestineni, între care copii și femei, au murit în urma acțiunilor Israelului, în timp ce numai trei civili au căzut victime în Israel, ca urmare a loviturilor Hamas.

Siria

Lumea întreagă privește consternată spre conflictul israeliano-palestinian și s-a împărțit în două tabere, pe rețelele de socializare. Între timp, o grupare și mai periculoasă își extinde puterea în Siria și Irak, pregătită fiind să ia cu asalt Libanul și Arabia Saudită. Este vorba despre grupul jihadist Statul Islamic, o organizație teroristă sunnită,  aflată sub conducerea lui Abou Bakr al-Baghdadi, care împrăștie teroare în teritoriile deja ocupate. Al-Baghdadi a proclamat, în 29 iunie 2014, un așa-numit califat, un pseudo-stat cu regim islamic strict. Organizația a executat până acum mii de militari ai guvernului irakian, în principal musulmani shiiti, după care a postat pe internet execuțiile, filmate. Victimele cruzimii și a violenței acestui grup sunt musulmanii shiiti, creștinii și cetățenii de etnie kurd. În condițiile în care statalitatea Irakului este amenințată de această organizație desprinsă din Al-Qaida, pe 7 august, președintele american Barack Obama a autorizat lovituri aeriene asupra pozițiilor Statului Islamic.După ce a ocupat nordul Irakului, ”Califatul” s-a extins în nordul Siriei, orașul Rakka fiind centrul sirian al organizației. Siria era deja o țară devastată de război și înainte de această mișcare: de patru ani a fost declanșată o mișcare împotriva președintelui Bashar al-Assad, la care se adaugă conflictele în care sunt implicate mișcările islamice sau cele kurde. La mijloc, civilii nevinovați mor cu miile – potrivit datelor oficiale, cel puțin 150.000 de oameni au murit în războiul sirian, din care o treime erau civili.

Liban. Urmează: Arabia Saudită

Noua țintă a teroriștilor jihadiști este Libanul, unde au deschis un nou front, pentru extinderea ”Califatului”. În drumul lor, ucid, torturează și mutilează, omoară inclusiv copii, distrug moschei și lăcașuri de cult – unele vechi de sute de ani. Populația fuge îngrozită din calea lor – irakienii fug în Kurdistan pentru a scăpa de teroare. Presa din Turcia scrie că, după Liban, liderul al-Baghdadi va lansa operațiuni în Arabia Saudită.Teroriștii au ocupat deja orașul Arsal, iar jurnaliștii au descris scene teribile: „oamenii înarmaţi ca nişte monştri fără credinţă ori lege. Când au capturat opt tancuri ale armatei, au efectuat tururi prin oraş terorizând populaţia. Au ucis civili absolut fără motiv. Nimeni nu a bănuit pericolul decât când era prea târziu. De la o zi la alta, aceşti oameni ultraînarmaţi au ieşit din taberele de refugiaţi sirieni unde se ascundeau, alăturându-se altora ce coborau din munţi”.La auzul acestor atrocități, chiar și gruparea al-Qaida a caracterizat drept ”deviant” scopul declarat al Statului Islamic. Iordanianul Abu Muhammad al-Maqdisi, considerat unul dintre principalii lideri spirituali ai grupării al-Qaida, a declarat că acest ”Califat” încalcă principiilor legii sharia și l-a criticat dur pe Abu Bakr al-Baghdadi, devenit între timp „califul Ibrahim”, conducătorul statului islamic. ”Este acest califat un refugiu pentru toţi cei vulnerabili şi un adăpost pentru orice musulman? Sau acest nume va deveni o sabie care stă deasupra capetelor musulmane care-l contrazic (pe calif – n.r.)?”, se întreabă al-Maqdisi, citat de publicaţia americană „The Daily Beast”. Abu Muhammad al-Maqdisi a fost consilierul personal al liderului al-Qaeda Abu Musab al-Zarqawi, mentorul lui al-Baghdadi.Prin urmare, se pare că analiștii occidentali au dreptate: conflictul în țările arabe nu este între șiiți și sunniți, ci între extremiști și moderați.

Afganistan și Pakistan

Afganistanul a stat mult timp în atenția lumii, iar acum mai sunt prezenți acolo circa 45.000 de militari ai forțelor internaționale, ce urmează să fie retrași până la sfârșitul acestui an. Armata guvernului afgan, care numără 350.000 de militari, se confruntă în continuare cu 75.000 de talibani și insurgenți islamiști Haqqani și Al-Qaida. Președintele actual, Hamid Karzai, se află la sfârșit de mandat, dar nu se știe încă cine îi va lua locul – alegerile au avut loc în aprilie, dar au fost numeroase contestații și acuzații de fraudă. Se așteaptă ca săptămâna aceasta să fie anunțat, totuși, câștigătorul alegerilor. Dincolo de graniță, în Pakistan, autoritățile de acolo au, la rândul lor, un conflict neîntrerupt cu talibanii, cu al-Qaida și alte grupări concentrate în regiunea autonomă de la frontiera cu Afganistanul.

Libia

În Libia, Guvernul se confruntă în continuare cu valuri de violenţă, chiar şi după căderea dictatorului Muammar al-Gaddafi. În februarie, anul acesta, șeful Forțelor Terestre ale Libiei, generalul-maior Khalifa Belqasim Haftar, anunța că a dizolvat Congresul Național General, respectiv instituția care conducea țara. Congresul Național General și guvernul politic al Libiei au respins această tentativă de lovitură de stat și au răspuns cu o contra-ofensivă la Benghazi, cu sprijinul mai multor organizații teroriste islamice. Generalul Khalifa Haftar este cetățean american, a locuit în SUA 20 de ani și a fost instruit de CIA. El a declanșat în Libia așa-numita ”Operațiune Demnitatea”, împotriva forțelor politice din țară și, în general, împotriva terorismului. În acest moment, În Libia lupta se dă între tabăra generalului Haftar, care cuprinde cea mai mare parte din Armata Națională Libiană, și tabăra Camerei Reprezentanților, care include o mare parte a Armatei Naționale Libiene, la care se adaugă o serie întreagă de grupări și organizații jihadiste și teroriste. Între acestea se remarcă Ansar al-Sharia, organizație care a organizat atacul terorist asupra misiunii diplomatice a SUA de la Benghazi, în urma căruia au fost uciși patru americani, inclusiv ambasadorul, Christopher Stevens. Până acum, peste 1.000 de oameni au murit în noul conflict libian.

„Fraţi şi surori, ajunge cu războiul! Să nu mai fie război! Mă gândesc mai ales la copii, cărora li se ia speranţa într-o viaţă demnă, într-un viitor: copii morţi, copii răniţi, copii mutilaţi, copii orfani, copii care au ca jucării resturi de arme, copii care nu ştiu să zâmbească. Opriţi-vă, vă rog! V-o cer din toată inima! Este timpul să vă opriţi! Opriţi-vă, vă rog!În mod deosebit, gândul meu se îndreaptă spre trei zone de criză: cea din Orientul Mijlociu, din Irak şi din Ucraina. […] Să ne amintim că totul este pierdut cu războiul şi că nimic nu se pierde prin pace” – Papa Francisc, 27 iulie 2014

Nigeria și Mali

Și această țară africană este terorizată de organizații teroriste care urmăresc izolarea nordului țării și crearea unui stat nigerian islamic, guvernat de legea islamică Sharia. Cele două organizații, active încă din 1999, se numesc Ansaru și Boko Haram – care propovăduiește ideea că ”educația occidentală este păcătoasă”. În acest spirit, în luna aprilie a acestui an, Boko Haram a răpit 276 de eleve dintr-o școală, dorind să sublinieze ideea că fetele nu ar trebui să aibă acces la educație și, în niciun caz, la cea vestică.Nigeria se întinde pe o suprafață de aproape un milion de kilometri pătrați și are o populație de circa 170 de milioane de locuitori. Deși musulmanii sunt majoritari, (50, 5%), creștinii sunt cei care dețin puterea politica și financiară în țară. Organizația Boko Haram operează și în Mali, care s-a alăturat grupărilor islamice care luptă alături de Mișcarea Națională de Eliberare a Azawad împotriva guvernului, încă din ianuarie 2012. În ianuarie 2013, teroriștii islamici au luat ostatici oamenii care lucrau la exploatarea de gaze Amenas, din Algeria. Atunci au murit 37 de ostatici, între care și doi români.

Războaie civile în Africa

Și în Republica Centrafricană se desfășoară un conflict sângeros, care a început în decembrie 2012. Locuitorii acestei țări din Africa Centrală sunt în proporție de 80% creștini, iar 15% sunt musulmani. Haosul domnește în țară de când președintele creștin Francois Bozize a fost răsturnat de la putere de către organizația islamică Seleka, iar liderul acesteia, Michel Djotodia, s-a autoproclamat conducător și a intenționat să dizolve organizația, odată scopul atins. Membrii Seleka au refuzat, însă, și au continuat conflictul cu creștinii. La începutul acestui an, Djotodia a renunțat la putere, incapabil să controleze haosul din țară, care s-a intensificat între timp. La conducerea statului se află Catherine Samba-Panza, iar creștinii și-au creat propriile miliții locale, pentru a lupta împotriva Seleka. În acest conflict au murit deja mii de civili creștini, dar și musulmani. Fiind vorba despre o fostă colonie franceză, Uniunea Europeană, Franța și Africa de Sud au trimis trupe pentru a ajuta guvernul oficial să stabilizeze țara, dar fără rezultate notabile, deocamdată.  Tot în centrul Africii, civili nevinovați cad victime zilnic luptelor din Republica Democrată Congo, unde conflictele sunt constante, din 1998 încoace. Acolo se desfășoară un război civil și au loc foarte multe conflicte etnice, cauzate de intrarea unui număr foarte mare de refugiaţi, în urma genocidului din Ruanda.În Sudanul de Sud, luptele între gruparea actualului preşedinte şi cea a fostului prim-ministru au dus populația aproape de exterminare, prin foamete.

Ucraina

Și, dacă stăm liniștitți, spunându-ne că toate acestea se află departe de noi, ar trebui să aruncăm o privire mai atentă spre granița de nord-est. De aproape o jumătate de an, în Ucraina mocnește un conflict între forțele guvernamentale și insurgenții pro-ruși. În martie 2014, Rusia a anexat, pur și simplu, peninsula ucraineană Crimeea, în ciuda protestelor guvernului de la Kiev, căruia i s-a alăturat comunitatea internațională, în frunte cu NATO și UE. Între timp, În Donețk și Lugansk, insurgentii pro-rusi au instaurat așa-numite republici separatiste și au reușit să șocheze și să înfurie o lume întreagă, după ce au doborât, cu rachete, un avion de pasageri al Malaysia Airlines pe 17 iulie. Toți cei 298 de oameni aflați la bord au decedat.Dacă, inițial, UE sancționase mai mult simbolic Rusia pentru implicarea în conflict, după incidentul respectiv, tonul s-a înăsprit, iar printre sancțiuni se numără acum și întreruperea schimburilor comerciale în anumite sectoare.Estul Ucrainei este, încă, un butoi cu pulbere ce amenință stabilitatea întregii zone. Peste 500 de civili și mai mult de 1.200 de militari au murit până acum în conflict, iar NATO avertizează că Rusia ar putea să se implice și mai mult în zonă.

[stextbox id=”alert” caption=”O nouă amenințare: Ebola”]Ca și cum nu ar fi suficientele conflictele sângeroase, continentul african este în prezent grav afectat de epidemia de Ebola, care amenință să se extindă în lume, dacă nu va fi controlată, printr-un efort internațional comun, după cum a avertizat Joanne Liu, directoarea organizaţiei Medecins sans frontieres.Epidemia a izbucnit din decembrie 2013, în Guinea, și s-a extins apoi în Liberia, Nigeria și Sierra Leone. Peste 1000 de oameni au căzut victime, între ele fiind și un european, un preot spaniol care contractase boala în Africa. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, epidemia este cea mai gravă din ultimii 40 de ani. OMS a decretat, în consecință, stare de urgență de sănătate publică la nivel mondial.Boala, depistată prima dată în 1976 în Sudan și Republica Democrată Congo, se transmite prin contact cu sângele unui om sau animal infectat, lichidele biologice şi organe.[/stextbox]