Andreea Iacob, director Colours of Cluj: zona festivalieră a început să se transforme într-un business

A doua ediţie a festivalului Colours of Cluj (8-10 august) va debuta în acest sfârşit de săptămână cu numeroase momente participative, în care spectatorii vor fi invitaţi să se alăture evenimentelor prin ateliere creative, instalaţii interactive şi alte asemenea întâlniri create special pentru ei. Un loc esenţial de întâlnire a publicului cu evenimentele propuse de organizatori va fi dealul Cetăţuia, acolo unde este programat un uriaș picnic à la Cluj şi unde va avea loc Noaptea Albă a festivalului. Despre noutăţile ediţiei din acest an, dar şi despre lipsa de implicare a sponsorilor în finanţarea evenimentului, am stat de vorbă cu directorul Festivalului Colours of Cluj, Andreea Iacob.

Reporter: Care sunt punctele cheie ale festivalului în acest an?

Andreea Iacob: Ne-am propuse să păstrăm acel specific pe care l-am avut de la început în gând şi anume ideea de participativitate. Va fi un festival în care să oferim oamenilor un set cât mai mare de evenimente pe care ei să le transforme în realitate. Din acest punct de vedere, cel mai interesant moment va fi anul acesta orchestra în faţa căreia spectatorii vor avea posibilitatea să devină dirijori şi să facă acea ochestră să funcţioneze.

De asemenea, în ciuda problemelor financiare am ţinut foarte mult să păstrăm ideea de Noapte Albă şi am mutat-o pe Cetăţuie unde am încercat să identificăm un loc central al festivalului şi verticalitatea acelei zone ne-a inspirat. Astfel, am mutat cât mai multe evenimente speciale pe Cetăţuie dorind în acest mod să creăm un fel de traseu prin care să-i îndemnăm pe oameni să viziteze acel spaţiu. Se vor întâmpla acolo tot felul de evenimente, de pe scări până pe platoul final unde va fi sâmbătă, 9 august, Noaptea Albă.

Acest eveniment este precedat de un altul foarte interactiv intitulat Ziua Interacţiunii Om-Animal şi înainte de acesta va fi evenimentul susţinut de Orchestra Colours. După demonstraţia unui dirijor profesionist, e rândul spectatorilor să arate că pot conduce 12 instrumentişti în interpretarea unor fragmente muzicale. Anul trecut am avut în gând să valorificăm cât mai multe spaţii în Cluj. Cumva ne-am extins orizontal. Anul acesta am dorit să ne întindem cumva vertical. Cetăţuia este un loc mult subapreciat de clujeni şi de organizatorii de evenimente.

R: A crescut din punct de vedere financiar a doua ediţie a festivalului?

A. I.: Festivalul este o mare dezamăgire în ceea ce priveşte implicarea financiară a sponsorilor. Anul trecut am avut mai mulţi sponsori, deşi ne-am aflat la prima ediţie. Anul acesta însă, după ce prima ediţie a fost un succes, festivalul este un dezastru din punct de vedere financiar. Bugetul este la jumătate faţă de cel de anul trecut. Primăria ne-a oferit sprijin la fel ca anul trecut, poate chiar mai mult, în jur de 75.000 de lei. Totuşi, ce se întâmplă este straniu şi ne lovim de veşnica problemă a lipsei de finanţări multianuale, cu atât mai mult în cazul unor festivaluri care prin sine sunt multianuale şi existenţa acestei variante de finanţări atât pe sistemul privat, cât şi pe sistemul public, e foarte dăunătoare. Practic o iei de la început în fiecare an şi este un sistem care la un moment dat nu va mai funcţiona.

R: Este posibil ca numărul mare de festivaluri organizate în Cluj să descurajeze sponsorii?

A.I.: Faptul că au apărut foarte multe festivaluri este un semn că există bani pentru organizarea lor.  Mediul de afaceri clujean este bine dezvoltat, aşa că nu cred că aici intervine problema. Problema intervine la valorizare şi la selecţie şi la criteriile de selecţie pentru sprijinirea unor evenimente sau a altora. Tristeţea mea este că zona festivalieră a început să se transforme într-un business între o parte a mediului de afaceri şi o parte a mediului artistic. Cred că de aceea panta începe să meargă spre calitate slabă şi bani mulţi în exact acelaşi loc.

R: În calitate de director al festivalului pe ce aţi mizat în crearea identităţii lui?

A.I:  Cuvântul cheie pe care am încercat să îl dau festivalului în calitate de director artistic este cel de participativitate, un concept care vine din Vest şi este foarte în vogă acum inclusiv în teatru. Conceptul vine dinspre zona artei instalaţiilor din anii ’70 care întotdeauna a mizat pe prezenţa spectatorului transformat într-un actor actant, pe implicarea lui care are şi conotaţii sociale şi politice şi civice. Eu nu cred neapărat în arta socială per se dar cred foarte mult că arta are rol social şi prin alte mijloace decât cele directe de luare de mână şi de explicaţii foarte ideologizate pe scenă sau în piaţa publică. Arta poate să îl aducă pe spectator într-un anumit loc, într-o anumită  acţiune.

Pe linia aceasta a artelor şi a instalaţiilor şi transformarea lor în arte participative, în general, România are de recuperat foarte multe. Acest festival ne dorim să fie un pas peste nişte paşi mai mici care au fost săriţi. Partea bună este că anul trecut s-a dovedit că există oameni care îşi doresc să participe şi că există în ei acea nevoie, la fel cum există şi în publicul  străin care a experimentat mai mult decât al nostru. Aşa că a fost o confirmare că oamenii se simt bine ca parte a unor  asemenea tipuri de evenimente. De aici şi tema festivalului din acest an, „Re-creează” care este un fel de sinonim faţă de tema de anul trecut, „Împreună”. Această continuitate a temelor poate va duce în ediţiile viitoare la crearea unei fraze.

R: Cum aţi ales instalaţiile care vor colora centrul oraşului?

A.I.: Au existat mai multe propuneri şi la rândul nostru am făcut un „call for proposals” adresat artiştilor clujeni prin care le propuneam să vină cu idei pentru diferite activităţi interactive. A trebuit să selectăm mai puţine proiecte anul acesta, din cauza bugetului, aşa încât am selectat proiecte mai mici şi mai uşor de implementat. Acestea ar trebui să marcheze activităţile festivalului şi să îi apropie pe oameni de festival. Bicicletă plină de culoare va prinde viața, în cadrul atelierului de creație REBORN bicycles, iar în zilele festivalului o instalaţie de caligrafie va trona pe Bulevardul Eroilor şi ar putea să devină un soi de papirus al memoriei oraşului.

R: Festivalul va avea şi o seară de teatru în care vor fi prezentate spctacolele  “Scuzați. Pardon. M-am Răzgândit”, „To Bee or Not To Bee” şi “Bartender Blues”.

A.I: Ideea era să facem o seară de teatru, una de muzică şi una de film, dar din motive bugetare au căzut rând pe rând. Totuşi, seara de teatru de la Casa Tiff a supravieţuit în mod miraculos.

R: Aţi renunţat la evenimente majore din lipsă de finanţare?

A.I: Da, din punctul meu de vedere am renunţat la lucruri importante pentru mine ca director de festival. Nu zic că ceea ce a rămas nu este important sau că sunt doar umbre ale evenimentelor pe care ni le-am fi dorit. Spun doar că acele momente ar fi putut să reprezinte şi o recuperare a lucrurilor la care clujenii nu au acces în mod obişnuit şi ar fi marcat mai clar intenţiile festivalului. Ceea ce a rămas face acelaşi lucru într-un mod mult mai fin. În acest fel festivalul s-a decomercializat complet, adică a rămas fără nume mari, fără personaje. E de văzut în ce măsură spectatorii vor aprecia asta.

Experienţa de anul trecut, respectiv explozia de lume de la Noapte albă din Grădina Botanică pentru mine a fost o confirmare extraordinară că oraşul are un public foarte fin. A fost o bucurie să mă uit la public şi să văd oameni de diferite vârste şi din condiţii sociale atât de diferite care apreciază lucrurile mai puţin „sclipicioase”.

R: Un moment reuşit în ediţia anterioară a fost bătaia cu praf colorat. Veţi miza şi în acest an pe un astfel de moment?

A.I.: Am renunţat la bătaia cu acele culori pentru că ideea a fost preluată de alte festivaluri şi atunci nu mai era nimic original. În schimb, în Piaţa Unirii unde s-a desfăşurat anul trecut „bătaia”, vom face o sufragerie urbană al cărei scop este să îi readucem pe oameni în spaţiul public şi să-i reobişnuim cu ideea de spaţiu public pe care să-l ia în posesie. Totul, în contextul discuţiilor legate de evenimentele private organizate în acea piaţă şi de protestele pe care le-au atras. Cred că este un lucru necesar să luăm în discuţie prezenţa spaţiului public în viaţa noastră.

Un eveniment cheie al Festivalului Colours of Cluj va fi Ziua Interacţiunii om-animal care va avea loc în 9 august, între orele 18:00-21:00.Cu ajutorul unor specialiști, publicul va învăţa care sunt secretele interacţiunii dintre oameni şi prietenii noştri necuvântători, de ce animalele sunt o adevărată terapie şi, bineînţeles, cum să facem să comunicăm cât mai bine cu ele. Partenerii evenimentului sunt asociaţiile Nuca, Trei frați pătați, DogAssist, Pet Joy, Descoperă natura, Vivariul Universității „Babeș-Bolyai”, Muzeul Zoologic al Universităţii „Babeş-Bolyai”, Dr. Vlad Mureşan, Ana-Maria Băsceanu şi Loki.