Drumurile rele ucid turismul din Țara Oașului

Starea proastă a infrastructurii rutiere din Ţara Oaşului reprezintă unul dintre motivele principale pentru care turismul din zonă a scăzut destul de mult în ultimii ani. Drumurile proaste îi determină pe turiști să ocolească această zonă pitorească. Investitorii în turism şi specialiştii în politici publice au identificat cauzele majore pentru care România, o ţară cu frumuseţi incredibile, este ocolită de vizitatorii străini dar și mai mult, chiar de românii plecați în străinătate, care tot mai rar se reîntorc în țara natală. Infrastructura rutieră se află printre principalele obstacole care ne împiedică să avem încasări din turism, dar îi determină și pe mulți românii plecați dincolo să se reîntoarcă acasă. Este și cazul Țării Oașului, acolo unde se agață harta în cui, care nu se poate mândri cu o infrastructură tocmai comparabilă cu alte zone din afara țării, cu toate că este una dintre cele mai originale şi mai pitoreşti zone etno-folclorice din România.

 

Cratere enorme pe DN 19

Drumul de acces spre Țara Oașului, DN 19  tronsonul Livada – Huta Certeze, nu a mai fost reabilitat de mai bine de 30 de ani, ceea ce are repercusiuni negative asupra situaţiei economice a întregii zone şi asupra vieţilor celor care circulă pe acest drum. Tronsonul are o lungime de 41 kilometri și este într-o stare de deteriorare dezastruoasă. Drumul a fost încadrat  în anii ‘70 în categoria drumurilor naţionale, dar nu a beneficiat niciodată de investiţii, altele decât cârpiri.

Tronsonul prezintă importanţă pentru că asigură legătura cu obiectivele turistice din pitoreasca şi tradiţionalista zonă a Ţării Oaşului. De asemenea, acest tronson face legătura între judeţele Satu Mare şi Maramureş şi Punctul de Trecere a Frontierei de la Sighetu Marmaţiei, respectiv spre localităţile româneşti din Transcarpatia, Ucraina, în care locuiesc circa 45.000 de maramureşeni. Drumul este vital pentru dezvoltarea turistică şi economică a Ţării Oaşului. În ultimii ani, atât mediul public cât şi cel privat au investit mult în dezvoltarea şi promovarea unor obiective turistice, însă starea proastă a drumului face ca acestea să fie în zadar.

Aurelia Fedorca, primarul capitalei Țării Oașului, Negrești Oaș, afirmă că au fost făcute mai multe demersuri pentru reabilitarea acestui tronson de drum și există promisiuni că DN 19 va intra în modernizare anul viitor.

”Este vital pentru noi acest drum, DN 19, dacă nu avem infrastructura necesară nu avem cum atrage turiștii. Sper ca drumul să intre în modernizare anul viitor, așa cum s-a promis”, a declarat Aurelia Fedorca.

Drumul sinuos al ”Autostrăzii Oașului”

Dar drumurile sunt și mai proaste în inima Țării Oașului, aproape impracticabile, acolo unde se încearcă de câțiva ani finalizarea DJ 109 L, așa-numita ”Autostradă a Țării Oașului”. Starea proastă a infrastructurii este resimțită cu atât mai mult în această perioadă în care mii de oșeni au venit acasă de peste hotare la volanul unor bolizi de lux.

Drumul care face legătura între cele mai importante localităţi din zona Oaşului a fost subiect de nemulțumire de mai multe ori în ultimii ani, cetățenii din localitatea Turț blocând anul trecut circulația pe tronsonul care trece prin localitatea lor. După ce firma care a câştigat licitaţia în 2010, SC Drumeţ Oaş din Certeze, a renunţat la lucrare, după spusele autorităților, executând doar circa 30% din aceasta, şantierul a fost închis, fiind repornite lucrările abia acum, după ce, în prima parte a anului 2012, Consiliul Judeţean a reziliat contractul cu societatea. În urmă cu două săptămâni au fost reîncepute lucrările pe Autostrada Ţării Oaşului, sub auspiciile unei alte societăți . Au fost realizate şanţuri, pietruiri şi decopertări pe tot traseul, iar în această săptămână a început turnarea asfaltului.

Se caută soluții

O dezbatere referitoare la posibilităţile de investiţii în zonă a avut loc în urmă cu puțină vreme între parlamentarii sătmăreni și mediul de afaceri de aici. S-a discutat despre încurajarea investiţiilor în anumite domenii, precum turismul, exploatarea resurselor naturale, dar şi investiţiile în domeniul farmaceutic prin cultivarea anumitor plante. Deputatul Ovidiu Silaghi a spus cu acea ocazie că modernizarea DN 19 va continua între Satu Mare şi Sighet, însă nu în 2013, precizând că se continuă lucrările la drumul Satu Mare – Baia Mare.

„Dacă discutăm cu adevărat de ce suferă Ţara Oaşului tot la infrastructură ne întoarcem. Modernizarea DN 19 merge mai departe până la Sighet, este în plan. Cu siguranţă va fi făcută“, a precizat Silaghi.

 

Stațiunea Luna Șes se înalță, gropile din drumuri cresc

Primăria oraşului Negreşti-Oaş şi Consiliul Judeţean Satu Mare au investit în ultimii ani aproximativ 60 milioane de lei în proiectul staţiunii de schi Luna Şes, dar starea proastă a DN 19 ar putea omorî din start deschiderea staţiunii, dacă nu se vor lua măsuri în timp util.

Luna Şes este spaţiul viitorului “kilometru zero al turismului sătmărean”, situat în vecinătatea vârfului Pietroasa şi a Muntelui Mic. În prezent acest proiect este în construcție, fiind efectuate lucrări la drumul de acces. Când va fi finalizată, stațiunea va pune la dispoziția amatorilor de sporturi de iarnă o pârtie lungă de 1, 8 km, o parcare de 100 locuri pentru autoturisme și 10 locuri pentru autocare. De asemenea, stațiunea va avea o linie de telescaun, deja construită, și un spațiu de informare a turiștilor. Locul mai poate oferi două pârtii pentru începători, teren de golf, pistă de motocros, echitație și alte spații pentru diferite activități de divertisment. Totul va fi posibil întâi, dacă infrastructura din zonă va fi pusă la punct.

[stextbox id=”custom” caption=”Numărul turiștilor, în scădere”] Ultimele date statistice arată că numărul turiștilor care ajung în județul Satu Mare este în scădere. Conform rapoartelor întocmite de către Direcția de Statistică Satu Mare, cifrele înregistrate arată că în anul 2009 turiștii străini sosiți în municipiul Satu Mare erau în număr de 98.800, pe când în anul 2011 număr acestora a scăzut la 90.400. Se observă așadar o diminuare semnificativă a acestora, cu mai mult de 8.000 de turiști străini. Potrivit sursei citate,  la 31 iulie 2011, în județul Satu Mare existau un număr de 69 de structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare, dintre care 23 de hoteluri și moteluri și 34 vile turistice și bungalouri. Indicele de utilizare netă a capacităţii în funcţiune, la sfârșitul anului 2011, era de 25, 7%, potrivit aceleiași surse.[/stextbox]