Legendă și mister la Castelul Károlyi

Castelul Károlyi din Carei și-a câștigat un loc de frunte în rândul bijuteriilor arhitecturale restaurate în ultimii ani

Dacă există un loc în județul Satu Mare în care istoria, legenda, misterul și frumusețea locurilor se împletește spectaculos atunci acela este Castelul Károlyi din Carei. Așezat în centrul orașului, castelul întemeiat în urmă cu sute de ani de familia Károlyi este un blazon nu doar pentru ”villa Karul” ci și pentru întreaga regiune, punându-și amprenta pe întreaga viață culturală din județul Satu Mare. Construcție impresionantă, poate una dintre cele mai frumoase din Transilvania și din România, Castelul Károlyi a fost în timpuri străvechi gazda unor cărturari ca Grigore Maior, poeți – Petőfi Sándor, Ady Endre, dar și oameni de stat de la prințul moștenitor Rudolf la regele Ferdinand al României. Cine nu și-ar dori să petreacă o zi romantică, de neuitat, la Castelul înconjurat de un parc întins pe câteva hectare, în care martorii trecutului sunt doar arborii seculari? Mii de turiști vin anual aici, iar autoritățile încearcă să atragă și mai mulți prin organizarea unui Festival Medieval, în premieră, la sfârșitul acestei săptămâni.

Castelul salvat de Matei Corvin

Istoria Castelului din Carei este strâns legată de cea a familiei Károlyi. În vremea regelui Matei Corvin, László Károlyi construia aici o primă cetate, o casă de piatră ce avea să fie extinsă pe toată perioada secolului următor. Astfel, în anul 1592 clădirea veche era înconjurată de ziduri puternice, de bastioane, de un șanț exterior cu un pod suspendat. Construcția castelului  a stârnit numeroase controverse în rândul nobilimii, care la acea vreme era împotriva finalizării acestuia, fiind nevoie ca însuși regele Matei Corvin să intervină pentru a aplana conflictul iscat. Cetatea a deținut un rol important de-a lungul întregului secol XVII, făcând parte din rândul fortărețelor de apărare a frontierei vestice a Transilvaniei. Între 1661-1666 este reconstruită și joacă un rol crucial și în timpul războaielor duse de Rákóczi Francisc al II-lea împotriva Habsburgilor. Atacată de austrieci în 1705, cetatea este distrusă parțial, dar refăcută rapid. După Pacea de la Satu Mare, din 1711, nemaiavând un rol militar, groful Károlyi Jozsef demolează zidurile și astupă șanțurile de apărare. Noua construcție în stil baroc ce a fost terminată în 1794, cuprindea 20 de camere la parter, o capelă, iar la etaj alte 21 de încăperi. În curtea împrejmuită de o superbă grădină era amenajat și un manej pentru 24 de cai. Cutremurul din 1834 avea să distrugă în bună parte Castelul, fiind refăcut în forma actuală abia în 1894-1896. Restaurarea s-a făcut în stil neogotic de arhitectul Meining Arthur, ajutat de meșteri locali din Carei și împrejurimi.

În jurul castelului, în anul 1700 a existat o grădină frumoasă, amenajată în stil baroc. În anii 1790 grădinarul Bode Gyorgy amenajează în jurul castelului nou o grădină engleză. Grădina avea și o seră cu plante exotice. Forma actuală o primește pe o suprafată de 12 ha, în anul 1890. Luând în considerare plantele rare din grădină (208 specii și subspecii de plante arborescente), în anul 1982 a fost declarat parc dendrologic ocrotit. De exemplu, platanul uriaș din fața castelului, cu un diametru de 205 cm, a fost plantat în anul 1810.

[nggallery id=50]

Tunelele misterioase și pivniţa lui Rákóczi

Pornind de la numele faimosului conducător  Rákóczi Francisc, au apărut nenumărate legende asociate personalității sale, una dintre ele fiind cunoscuta sub denumirea de „pivnița lui Rákóczi”. Această legendă este răspândită la Carei, Ghenci, Tiream, Ardud și Beltiug, în acele localităţi care în secolul al XVII-lea aparţineau domeniului familiei Károlyi. Povestea pivniţei lui Rákóczi a fost notată la Ghenci în anul 1961, naratorul fiind Veres Pál de 87 de ani. „Pivniţa lui Rákóczi este întunecată şi foarte lungă, are mai multe ramificaţii. Se cunosc trei intrări: la cetatea de Ardud, lângă capela de pe Lyukashalom (partea dreaptă a şoselei Carei-Ghenci) şi al treilea sub castelul din Carei. Pivniţa este făcută din cărămidă și are o adâncime de 10 metri. La capătul pivniţei există un tunel cu intrarea zidită. Tunelul lega castelul din Carei cu cetatea Ardudului. Mai mulţi oameni au intrat în pivniţă și au găsit o uşă în mijlocul ei ferecată cu 99 de lacăte. Când au deschis-o au intrat într-o sală mare de unde se ramificau mai multe coridoare. În această sală au fost găsite multe arme vechi.

Pivniţa lui Rákóczi a fost construită de curuţi, la lucrări participând 12 unităţi, care s-au ascuns în pivniţă, iar cu ajutorul tunelelor au apărut prin surprindere, acolo, unde duşmanii nu se așteptau, în acest fel câștigând multe lupte. Austriecii nu şi-au putut închipui cum apar neaşteptat curuţii, atunci au apelat la şiletricuri. Au trimis un ofiţer chipeş la familia lui Rákóczi. Fata principelui, Vilma, s-a îndrăgostit de acest ofiţer şi a divulgat taina tatălui său, precizând momentele când tata vine acasă şi vizitează familia. După această trădare fata a avut remuşcări, a povestit totul lui Rákóczi dar deja au apărut soldaţii austrieci în frunte cu ofiţerul, să-l aresteze pe principe. Rákóczi s-a ascuns după uşă, iar duşmanii când au deschis uşa nu l-au observat şi a reuşit să se ascundă în galerii. Această trădare a fetei l-a supărat mult pe Rákóczi care a blestemat-o ca până când va fi dezlegată de cineva n-are voie să se pieptene şi să se spele decât o dată pe an. Nu poate să se mărite până când nu şi-a cusut cămaşa de mireasă, dar numai şapte puncte poate face pe an, şi la fiecare punct acul îi înţepeneşte degetul. Numai când va fi gata cămaşa atunci va fi dezlegetă de acest blestem.

Beneficiind de această legendă și de frumusețea locului, Castelul Károlyi din Carei și-a câștigat un loc de frunte în rândul bijuteriilor arhitecturale restaurate în ultimii ani.