‘Cetatea lui Pintea Viteazul’ va fi transformată în obiectiv turistic

Specialiştii Muzeului Judeţean Satu Mare vor începe noi cercetări la Cetatea Crucişor, un obiectiv mai puţin cunoscut despre care localnicii spun că a fost ‘Cetatea lui Pintea Viteazul’, aceasta urmând a fi transformată în obiectiv turistic, informează un comunicat al Consiliului Judeţean.

Cetatea Crucişor este situată la şase kilometri sud-vest de localitatea care îi poartă numele, pe culmea cunoscută de localnici drept ‘Dealu’ Pintii’. Legenda locală spune că haiducul Pintea Viteazul s-ar fi refugiat aici pentru o vreme din calea trupelor habsburgice, dar şi că din cetate era un tunel de evacuare secret, care însă nu a fost descoperit nici până astăzi.

Potrivit istoricilor, cetatea este mult mai veche decât perioada secolului XVII-a, când a trăit haiducul Pintea.

‘Şanţurile solide ale fortificaţiei de pământ sunt vizibile încă pe coama dealului, fiind remarcate şi identificate de localnici încă de la primele descrieri păstrate ale hotarelor satului, de la începutul secolului al XIX-lea, când locul era amintit drept ‘Cetăţea/Cetăţuie’. Probabil mai târziu, printr-o mutaţie a memoriei colective, a intervenit asocierea fortificaţiei cu cel mai îndrăgit erou român al zonei sătmărene, Pintea Viteazul’, precizează comunicatul menţionat.

Istoricii presupun că la prima atestare a satului Crucişor, în 1394, cetatea îşi încetase deja funcţionarea având în vedere că nu apare nici măcar o singură dată menţionată în sursele documentare medievale.

Fortificaţia de pământ urmează un plan eliptic, cu dimensiunea de aproximativ 65 x 75 m. Şanţul de apărare care înconjoară cetatea de jur-împrejur are o lăţime de circa 5 m, trădând şi o adâncime considerabilă în momentul funcţionării. Săpăturile efectuate în anii 1975 şi 1977 au scos la iveală şi urmele unei palisade, formate din trunchiuri de copaci de aproximativ aceeaşi dimensiune. Pe baza materialului ceramic descoperit şi a resturilor de material feros legat de activitatea militară (fragmente de piese de harnaşament, cuie, potcoave etc.), arheologii au fixat funcţionarea cetăţii în secolele XI-XIII.

Potrivit surse citate, posibilităţile de cercetare arheologice moderne folosind metode non-invazive (prospecţiuni geo-magnetice şi radar) oferă o nouă perspectivă elucidării fazelor de funcţionare a cetăţii. Muzeul Judeţean Satu Mare va efectua, începând de sâmbătă, 19 octombrie, o campanie de cercetare geo-magnetică a cetăţii Crucişor, precedată de o curăţare a locului cetăţii, şi urmată în prima parte a anului următor de sondaje arheologice de confirmare a prospecţiunilor non-invazive, care permit şi o datare mai exactă a fortificaţiei şi a eventualelor structuri descoperite.

‘Scopul final al acestor cercetări este punerea în valoare a cetăţii Crucişor şi transformarea sa într-un obiectiv turistic viabil prin intermediul unor reconstituiri la faţa locului. Vechimea şi structura solidă a fortificaţiei de la Crucişor îi conferă acesteia o importanţă deosebită nu doar pentru judeţul nostru, ci şi pentru întreaga zonă a Transilvaniei de Nord’, se mai arată în comunicatul CJ.