Bogățiile neexploatate din adâncuri

Faţă de ce se întâmplă în Ungaria, în România modul în care au fost ex­ploatate până acum apele geotermale este dezamăgitor. Cel mai bun exemplu de slabă exploatare a resurselor naturale este județul Satu Mare care, deşi stă pe o pungă uriaşă de ape termale, până în urmă cu un an de zile nu avea niciun ştrand. Acum are unul singur, încă nefinalizat în totalitate, și un parc acvatic deschis anul acesta. Încă din antichitate, apa termală a fost recunoscută pentru beneficiile ei şi folosită în domenii diverse: balneologie, agricultură, acvacultură, industrie. Totuși, la nivelul județului Satu Mare, apa termală este utilizată doar în domeniul balneoclimateric. Dar și aici investiţiile în domeniu au cunoscut o foarte mică creştere. Ştrandurile judeţului pot găzdui circa 30.000 de persoane pe sezon, însă în majoritatea acestora există o infrastructură învechită, care limitează numărul vizitatorilor.

 

Satu Mare are o treime din apele termale

Pe teritoriul judeţului Satu Mare, aşezat pe un imens rezervor subteran, apele se ivesc la suprafaţă ca izvoare sau prin foraje, sub formă de ape minerale carbogazoase, cloruro‑sodice cu proprietăţi alcaline, slab sulfuroase,  bicarbonate, sau sub formă de ape termale cu temperaturi de peste 50°C, în localitatea Ady Endre chiar de peste 70°C.

 „Judeţul Satu Mare se poate mândri cu o treime din apele termale din întreaga ţară. Din păcate, acestea se folosesc doar în ştrandurile judeţului şi nu în alte scopuri. Există multe foraje distruse şi nefolosite. Chiar lângă Spitalul Judeţean II (spitalul vechi) există puţ de apă termală care ar putea fi folosit la încălzirea termală a spitalului“, susţine geologul Ştefan Vida.

În județul Satu Mare sunt aproximativ 20 de localităţi care au resurse destul de semnificative de ape termale şi minerale: Bixad, Beltiug, Carei, Satu Mare, Tăşnad, Vama, Acâş, Ady Endre, Certeze, Ghenci, Doba, Mădăras, Oraşul Nou, Tarna Mare, Valea Vinului, Valea Măriei, Foieni, Turţ, Negreşti Oaş.

 

Beneficiile apei termale

Din nefericire pentru sătmăreni, apele geotermale sunt valorificate în proporţie destul de scăzută în judeţ. Există totuşi câteva băi termale în Satu Mare care sunt recunoscute în ţară pentru multiplele beneficii ale apelor izvorâte din pământ. Tăşnadul are unele dintre cele mai mari izvoare geotermale din regiune. Potrivit recomandărilor Institutului de Medicină Fizică Balneoclimaterică şi de Recuperare Medicală din Bucureşti, apa termominerală de la Tăşnad poate fi folosită în cura externă.

Totodată, apă termală din Acâş forată de la o adâncime de 1.800 de metri are calităţi deosebite, fiind utilizată de sute de ani. Staţiunea din localitate are în sezon câte 2- 3 mii de vizitatori pe weekend. Ştrandul din Mihăieni are o apă termală la fel de valoroasă, fiind recunoscută deja pentru proprietăţile sale curative. Ştrandul din Carei este funcţionabil şi dispune de patru bazine, dintre care unul este olimpic, unul pentru toate vârstele, iar două sunt pentru copii. De asemenea, ştrandul termal din municipiul Satu Mare a atras mii de turişti anul trecut, după ani de zile de lucrări care parcă nu se mai finalizau. Toate aceste staţiuni reprezintă dovada vie a faptului că exploatarea apelor termale ar aduce multiple beneficii judeţului Satu Mare, chiar și prin alte moduri.

 

Lucrările din Beltiug sunt incerte

Localitatea Beltiug este renumită încă din secolul al XVIII-lea pentru apa termală cu proprietăţi curative, iar în urmă cu 250 de ani a fost construită o ministaţiune pentru a valorifica proprietăţile acestor ape. Lucrările de modernizare a acestor băi au fost demarate la începutul anilor ’90. Atunci a început construcţia unei clădiri, care se vroia a fi un centru de cazare pentru turişti. Lucrările de la Băile Beltiug au fost sistate la mijlocul anilor ‘90, când Guvernul a tăiat finanţările. Timp de peste zece ani, în zonă nu s-a făcut nimic din cauza neînţelegerilor ce au existat între Consiliul Judeţean Satu Mare şi Consiliul Local Beltiug. Astfel, investiţia a fost abandonată. Totuşi, Consiliul Județean a reuşit să includă Băile Beltiug într-un proiect PHARE, alături de ştrandurile din localităţile Tăşnad, județul Satu Mare, şi Marghita, judeţul Bihor. Din cei două milioane de euro alocaţi s-au construit drumuri de acces, s-a asigurat alimentarea cu apă, s-a construit o staţie de epurare proprie şi s-a rezolvat problema iluminatului public. Consilierul Ciprian Fabian din cadrul Consiliului Județean Satu Mare susține că în cadrul programului respectiv nu s-a putut finanţa sub nicio formă construcţia de bazine. „Proiectul în valoare totală de 2, 8 milioane euro a fost asigurat prin programul Phare 2006. Din această sumă, ştrandului din Tăşnad i-au revenit 1, 2 milioane euro, iar celor din Marghita şi Beltiug câte 800.000 de euro“, a declarat acesta.

Potrivit proiectului tehnic întocmit de Consiliul Judeţean la începutul acestui an, valoarea lucrărilor care mai trebuiesc executate până la finalizarea investiţiei se ridică la circa 3 milioane de euro.

„Toată lumea vorbeşte de potenţialul apelor termale din judeţ, dar pe care le valorificăm încă destul de puţin. Suntem pe drumul cel bun. Consiliul Judeţean are un proiect pe care eu îl consider prioritar, ştrandul din Beltiug, doar să găsim cea mai bună modalitate de finanţare “, a declarat Adrian Ştef, preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare.

 

Cele mai multe foraje datează din anii ‘70

Potrivit unui studiu efectuat de către specialişti din cadrul Consiliului Judeţean, cele mai multe foraje realizate în judeţul Satu Mare au avut loc prin anii ’70. În municipiul Satu Mare s-au executat şapte foraje care au deschis acvifere de adâncimi de peste 80 de metri. Dintre acestea, trei foraje au deschis acvifere geotermale în depozite pannonian superioare, două superioare şi inferioare, unul în depozite pannonian inferioare şi unul în depozite pannonine şi miocene. În localitatea Tăşnad a fost săpat un foraj, la Acâş trei foraje, în Motfinul Mic, Dindeşti, Santău, Căpleni, Micenţiu, Livada, Valea Măriei, Sătmărel şi Ghirişa, câte un foraj. De asemenea, la Mădăras  au fost săpate  mai multe foraje pentru hidrocarburi.

După acea perioadă, singurele foraje au fost realizate în ultimul an, la parcul acvatic Aquastar din municipiul Satu Mare, și la Complexul de la Valea Măriei, unde a fost găsită apă termală abia după mai bine de un an de săpături, din cauza firmei care executa lucrarea.

[stextbox id=”custom” caption=”Cum folosesc alții apele termale”]

Orașe din vestul țării precum Călimănești folosesc deja apa geo-termală pentru încălzirea apartamentelor, iar în plus este o resursă ecologică inepuizabilă. De asemenea, din punct de vedere legal poate fi folosită fără niciun fel de probleme. Există însă și alte modalități de valorificare a acestei resurse: temperatura apelor, tot mai ridicată spre nord, poate fi utilizată la încălzirea locuințelor sau a serelor, prin sistemul de schimb caloric, apa termală cedând caloriile unei ape obișnuite, care încălzește ulterior locuința. Mineralizarea este redusă, astfel încât efectele de coroziune sunt restrânse. În vestul țării, în județele Arad și Bihor, zăcămintelor de apă termală li s-a dat de multă vreme aceste utilizări.

 

[/stextbox]