Tratamente din petale

Terapeutul clujean Ştefana Kulcsar povesteşte despre terapia florală, care rezolvă traumele psiho-emoţionale, ajută echilibrul interior, vindecă afecţiuni, elimină stresul, previne îmbolnăvirile, uşurează suferinţa şi învinge boala.

Medicina clasică începe treptat să se îmbine în mod constructiv cu medicina alternativă şi medicina energetică, existând o tot mai mare deschidere de colaborare din ambele părţi. În unele ţări, de exemplu China sau Rusia, medicina alternativă este deja acceptată de sistemul medical şi utilizată în spitale. Cabinetele terapeuţilor sunt asaltate de pacienţi, costurile consultaţiilor şi tratamentelor sunt însă accesibile oricui.

Între stările emoţionale şi boli există o strânsă legătură, există o relaţie de cauză şi efect, dezechilibrele emoţionale determină scăderea imunităţii organismului şi fiecare tulburare îşi are corespondent într-o anumită boală fizică. Iată ce descoperea, în urmă cu aproape 100 de ani, un doctor englez, ale cărui merite sunt cu adevărat recunoscute de abia în zilele noastre.

Medicul Edward Bach (1886-1936), imunolog, bacteriolog şi homeopat, sesizează că aceiaşi bolnavi suferind de aceeaşi boală nu răspund la fel la acelaşi tratament. El nu contestă valoarea vaccinurilor lui Pasteur (bacterii în cantitate infimă injectate în organism creează o stare de apărare), dar nu îi place ideea de a introduce în organism ceva, de fapt, toxic. Considerând apoi, că terapiile aplicate bolnavilor sunt majoritatea foarte dureroase şi că ele agresează organismul, începe studiul găsirii unei metode simple, nedureroase şi accesibilă tuturor. Transformă vaccinurile în remedii homeopate – cele şapte aşa numite nosode Bach, cu utilizare mai ales în bolile cronice şi ulterior, cele 38 de flori, care acoperă toate trăirile posibile şi care au corespondent în bolile fizice şi le vindecă.

Ştefana Kulcsar, terapeut clujean în remedii florale Bach, practică acest tip de medicină complementară de doi ani. „Terapia florală nu e o descoperire, e mai mult o iniţiere, dr. Bach a iniţiat această terapie holistică din experienţele propriei vieţi”, spune Ştefana. Terapia florală urmăreşte echilibrarea traumelor psi¬ho-emoţionale, fiind consecventă principiului: tratează persoana şi nu boala. Terapeuta povesteşte cum a început totul: „Dr. Bach renunţă la tot şi merge în Ţara Galilor, urmându-şi intuiţia, nu ştia ce căuta. Avea o sensibilitate excesivă, simţea orice modificare de atitudine şi comportament emoţional. A adunat roua de pe flori şi a folosit-o pe aceeaşi structură de şapte nosode Bach, pe care le inventase pentru stări emoţionale pe care el le intuia că există la pacienţii cu anumite afecţiuni cronice. A sesizat că, după transformări emoţionale, oamenii se simt din ce în ce mai bine. S-a gândit să întoarcă forma unui picur de rouă şi a luat naştere un bol perfect, ca de cristal, umplut cu apă. În recipientul cu formă asemănătoare, umplut cu apă şi cu flori deasupra, soarele pătrunde prin flori şi determină apa să preia informaţia, plus energia electromagnetică de la soare. Florile descoperite cresc doar într-o anumită zonă din Ţara Galilor, care acum este protejată de lege, iar apa din remediu este specială, ea provine dintr-un izvor cu calităţi vindecătoare.”

„Oamenii trebuie să meargă la consultaţie, să urmeze sfaturile medicului, însă nu e indicat să facă exces de medicamente. Medicina clasică tratează omul pe bucăţi – te doare capul, iei o pastilă de cap, care însă îţi poate face rău pe altă parte, omul trebuie tratat ca un întreg. Noi suntem produsul celor şapte ani de acasă, un copil nu poate discerne informaţiile pentru că nu are la ce să se raporteze. În anii aceia, totul i se sedimentează în subconştient şi toate credinţele subconştientului ne guvernează viaţa de adult. Partea mai puţin ştiută e că noi folosim doar 5% din timp gândirea conştientă, 95% ne ghidăm după subconştient” – Aura Todoran, energoterapeut

„Sunt pro medicină alternativă, pentru că văd rezultatele care se obţin zi de zi cu pacienţii. Consider însă că, pentru a practica o astfel de medicină, trebuie să ai la bază o bună formare medicală. Medicii dibaci ştiu să discearnă dacă şi până unde pot să-l ajute pe pacient, şi aici e marea artă a unui medic să poată colabora şi să-şi dea seama că are limitele lui şi că orice metodă are limitele ei. Există cazurile de urgenţă care au nevoie doar de medicina clasică. Un pacient mulţumit atrage 10 pacienţi mulţumiţi, unul nemulţumit atrage 1.000 de pacienţi nemulţumiţi” – Ramona Grosu, medic generalist

Cum se prepară remediile florale? Există două metode de preparare în funcţie de tipul de plantă:

Metoda soarelui – este utlilizată pentru plantele care înfloresc la sfârşitul primăverii şi în timpul verii, când soarele este puternic. Se colectează dimineaţa florile direct într-un bol de sticlă umplut cu apă, 50:50, se lasă să stea în plin soare trei ore, după care plantele se înlătură, iar lichidul rezultat este filtrat într-o sticlă. Acesta se amestecă în părţi egale cu brandy, soluţia rezultată reprezentând tinctura mamă. Din aceasta se prepară sticluţele de stocare, ce sunt comercializate.

Metoda fierberii – se utilizează pentru plantele care înfloresc în acele perioade ale anului în care soarele nu este foarte puternic şi pentru soluţii preparate din arbori şi arbuşti. Se colectează părţile de plante necesare dimineaţa, se introduc într-un vas, peste care se adaugă 10 părţi apă şi se fierbe o jumătate de oră. Lichidul rezultat este filtrat şi amestecat în părţi egale cu brandy 40º, astfel, rezultând soluţia mamă.
Ulterior, tinctura mamă se diluează cu alcool 1: 500, diluţia finală fiind asemănătoare cu potenţa 5C din homeopatie.
Între stările emoţionale şi boli există o strânsă legătură, există o relaţie de cauză şi efect, dezechilibrele emoţionale determină scăderea imunităţii organismului şi fiecare tulburare îşi are corespondent într-o anumită boală fizică. Organismul „curăţă” zona unde se află problema fizică, odată ce nu mai este starea emoţională care s-o întreţină. Toate problemele noastre fizice le somatizăm din cauza unor stări emoţionale din trecut. De exemplu, dacă un om a trecut cândva printr-o stare de frică, el va avea aceeaşi reacţie emoţională, chiar dacă situaţia nu este identică, ci doar asemănătoare, ceea ce în timp poate duce la ulcer”, spune Ştefana. Terapeutul discută cu pacientul, descoperă împreună problema şi îi prepară tratamentul: 30 ml de apă la care adaugă două picături din fiecare remediu necesar, un tratament poate conţine maxim şase remedii în aceeaşi combinaţie. Remediile din plante acţionează la nivel vibraţional, energetic, rezonează cu vibraţia celulelor umane şi, echilibrând partea emoţională şi mentală, corpul fizic îşi îmbunătăţeşte starea. „Orice tip de boală, afecţiune, poate fi tratată prin terapia florală. Nu trebuie neapărat să crezi, doar un pic de perseverenţă, nu e chiar hocus pocus, dar totuşi e vorba de un timp relativ scurt de vindecare (trei-patru săptămâni). Nu este vorba de efectul placebo, pentru că se administrează şi la bebeluşi. Nu creează dependenţă, nu are niciun efect secundar. Se remediază şi afecţiuni pe care pacientul nu le-a mărturisit terapeutului, sau de care nu era conştient, pentru că se echilibrează organismul.”, mai zice Ştefana.

Ştefana îşi aduce aminte de o pacientă din Alba Iulia, care era foarte stresată la locul de muncă, deşi ştia că nu avea un motiv real. Ajunsese să apeleze la psiholog, psihiatru, dar nu funcţiona nimic. A venit la Cluj, au discutat şi a plecat din cabinet cu un remediu pe care urma să şi-l administreze acasă. După o săptămână, pacienta o sună şi îi spune: „Nu am cuvinte. Nu mai am nicio problemă, nu îmi înţeleg starea pe care am avut-o şi de ce”.
Terapia florală nu exclude terapia alopată, este doar o alegere în plus pentru pacienţi. Noi, cu toţii avem o ţintă – sănătatea, şi cu cât avem mai multe „arme”, şansele cresc să nimerim această ţintă.

Cele şapte categorii de flori, pe baza tipologiilor umane, sunt:

Frica (5): Plop tremurător, Corcoduş, Creţişoară, Castan roşu, Trandafir sălbatic;
Incertitudine (6): Porumbar sălbatic, Ovăz sălbatic, Cerato, Carpen, Genţiană, Orz sălbatic;
Grija excesivă pentru bunăstarea celorlalţi (5): Verbină, Viţa de vie, Apa de izvor, Fag comun, Cicoare;
Lipsa de preocupare pentru situaţia prezentă (7): Caprifoi, Viţa albă, Măceş, Mugure de castan sălbatic, Măslin, Muştar sălbatic, Castan alb;
Singurătate (3): Iarbă neagră, Slăbanog, Viorea de baltă;
Sensibilitate excesivă la influenţe şi idei (4): Nuc, Tinţaură, Agrimonia sau Turtiţa mare, Ilice;
Dezamagire sau disperare (8): Larita, Ulm, Stejar, Măr pădureţ, Pin, Salcie galbenă, Castan comestibil, Steaua din Betleem/Baluşca.