Spitalele clujene şi tratamentele mănâncă tot bugetul Casei

 Ideea că județul Cluj dă mai mulți bani Bucureștiului decât primește nu se potrivește și pentru domeniul Sănătății. Acest fapt este dovedit de către cifrele oferite de reprezentanții Casa de Asigurări de Sănătate Cluj. Sumele cele mai mari sunt absorbite de către spitale și medicamentele folosite în tratatarea bolilor, iar fenomenul se explică având în vedere că în Cluj, pe lângă pacienții locali, vin să se trateze bolnavi din întreaga țară.

 Reporter: Câţi bani au consumat spitalele clujene în acest an? Care este cel mai mare consumator dintre ele?

Preşedinte Casei de Asigurări de Sănătate (CAS) Cluj, Emilia Groza (E.G): Circa 400.000.000 lei, cel mai mare consumator din judeţ fiind Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, care are un buget de 12 .000.000 lei pe lună.

Rep: Câte persoane sunt asigurate în judeţul Cluj?

E.G.: Aproximativ 600.000 de persoane, raportate la o  populaţie de aproximativ 700.000 de locuitori.

 De ce servicii medicale pot beneficia clujenii neasiguraţi?
În acest moment, neasiguraţii pot beneficia doar de pachetul minimal de servicii medicale, care se acordă în caz de urgenţă.

Rep: Unele dintre spitale au acumulat datorii şi îşi acoperă cu greu cheltuielile. Vor putea trece cu bine peste acest sfârşit de an?
Noi aşa sperăm. Deocamdată, în această săptămână vom semna actele adiţionale încheiate la contractele cu spitalele pe luna octombrie, în baza cărora vor fi acoperite toate cheltuielile pe această luna.

Mai rămâne luna noiembrie care este parţial acoperită, dar din fondul de rezervă constituit la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate potrivit legii se vor aloca bani pentru a acoperi în întregime şi luna noiembrie.

Pentru acoperirea lunii decembrie se vor utiliza bani din bugetul pentru anul viitor,   dat fiind faptul că există prevederi legale care permit acest lucru.
Ne confruntăm aşadar cu o situaţie oarecum obişnuită la sfârşitul anului, însă în fiecare an sunt identificate soluţii astfel încât asiguraţii benefiaciză de continuitate în acordarea serviciilor medicale. Îmbucurător este faptul că, în fiecare an se mai rezolvă din problemele existente, astfel încât sperăm ca în 2 – 3 ani acestea să dispară în totalitate.

Cât se cheltuie pentru medicamentele compensate ale bolnavilor? Care este boala care ne costă cel mai mult?
Pentru medicamente compensate CAS Cluj are alocată pentru întreg anul 2013 suma de  avut 211.000.000  lei, rezultând aşadar o medie de 17.000.000 lei pe lună.

Este posibil ca aceşti bani să ne fie suficienţi pentru anul în curs. În ceea ce priveşte consumul de medicamente, acesta a înregistrat creşteri spectaculoase de la un la altul.

Pentru medicamentele care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate (oncologia, diabetul, stările posttransplant şi bolile rare) avem alocată pentru anul 2013 suma de 160.000.000  lei.
Dintre programele naţionale de sănătate, pentru Oncologie se înregistrează cel mai mare consum de medicamente şi implicit de bani, tratamentele pentru acest tip de afecţiuni fiind foarte costisitoare – aproape 10.000.000 lei consum lunar.

Există multe medicamente oncologice care pot fi prescrise doar cu aprobarea Comisiei de experţi în oncologie, constituită la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, costul tratamentelor cu aceste medicamente putându-se ridica şi la suma de 40.000 lei pe lună.

În plus, La Cluj se eliberează medicamente oncologice şi pentru bolnavii din alte judeţe care se tratează la Institutul Oncologic din Cluj-Napoca, pentru că nu se pot elibera reţete decât de către farmaciile  aflate în relaţie contractuală cu prescriptorul şi casa de asigurări de sănătate; în consecinţă medicamentele oncologice prescrise de către medicii aflaţi în contract cu CAS Cluj şi eliberate de farmaciile aflate în contract cu CAS Cluj sunt decontate de către instituţia noastră; aşa se explică consumul ridicat la nivelul judeţului Cluj.

Putem preciza că spitalele şi medicamentele sunt cele mai mari consumatoare fonduri – aproximativ 75% din bugetul Casei.

Cum sunt fondurile pe care le gestionaţi în acest an comparativ cu anul trecut?
E.G.: Per total, bugetul alocat contractării de servicii pentru acest an a fost mai mare cu 2, 5% faţă de anul trecut – respectiv suma de 874.000.000 lei faţă de 853.000.000 lei în anul 2012. Acest buget se poate modifica însă până la finele anului, dat fiind faptul că în această perioadă în general survin rectificări bugetare.

Creşteri s-au mai înregistrat, per total la medicamente cu 12% faţă de anul trecut. Astfel, la medicamentele cu şi fără contribuţie personală, s-a înregistrat o creştere de 25% respectiv 211.000.000 lei, faţă de 169.000.000 lei în anul 2012, ceea ce este foarte mult.

La materialele sanitare creşterea a fost de 87, 5%  – respectiv 15.000.000 lei , faţă de 8.000.000 lei în anul 2012, iar la dializă creşterea a fost de 16% – adică 2.900.000 lei faţă de 2.500.000 lei în anul 2012.

Totodată a crescut fondul pentru investigaţii paraclinice, aceasta întrucât avem un centru de înaltă performanţă – din acest an se efectuează şi la Cluj (până acum bolnavii mergeau la Oradea) o investigaţie de înaltă performanţă care ajută la stabilirea cu precizie a diagnosticului în afecţiunile oncologice.
Toate fondurile menţionate mai sus s-au alocat pe baza fundamentărilor noastre pe care le-am înaintat Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi pentru care, analizându-le, domnul Preşedinte al CNAS a dispus favorabil.

Care sunt cele mai solicitate tipuri de dispozitive medicale de către clujeni?
E.G: Au crescut extraordinar de mult numărul de cereri pentru sisteme stomice – dispozitive folosite de bolnavii de cancer. În acest an au fost emise un  număr de 1.823 de decizii de aprobare pentru procurarea acestor tipuri de dispozitive.

De asemenea, solicitări foarte multe au fost şi pentru aparate de administrare continuă cu oxigen, în acest sens fiind emise un număr de 1.466 de decizii de aprobare. Mai precis, 800 de bolnavi beneficiază pe lună de stomii şi aparate de administrare continuă cu oxigen pe baza cunoscutelor taloane.

În acest an, suma alocată pentru decontarea diferitelor tipuri de dispozitive medicale este de peste 6.000.000 lei.

Cum vedeţi viitorul caselor de asigurări de sănătate în contextul regionalizării?

După ce se va face regionalizarea administrativă se va stabili statutul caselor de asigurări de sănătate. Luând în considerare numărul angajaţilor casei, nu va fi o mare diferenţă după reorganizare. Activitatea cu furnizorii şi cu asiguraţii va trebui să se desfăşoare tot în judeţul respectiv.

Noul proiect al Ministerului Sănătăţii prevede pe lângă un pachet de servicii medicale de bază şi unul suplimentar din asigurările private de sănătate. Ce părere aveţi despre acestea din urmă?
Dacă pachetul de servicii de bază va fi adaptat posibilităţilor financiare ale României ar fi absolut necesar ca fiecare persoană  să-şi facă o asigurare complementară pentru că serviciile medicale sunt foarte scumpe iar pacientul riscă să nu le poată acoperi.

Adesea, lumea se plânge că nu beneficiază de nimic atunci când vine vorba de sănătate. Însă un bolnav de hepatită, un bolnav de cancer, unul care a suferit o intervenţie chirurgicală va spune altceva.

Poate fi vorba de sume astronomice în raport cu posibilităţile noastre şi atunci este normal să se aibă în vedere o asigurare complementară de sănătate. Nu ştiu cât de conştienţi sunt la această dată oamenii de necesitatea încheierii asigurării complementare, dar sper că îşi vor da seama de importanţa acesteia.

[stextbox id=”alert” caption=”Cât a luat Clujul și cât a dat?”]

În anul 2012, la nivelul judeţului Cluj s-a încasat suma de 590.766.000 lei reprezentând contribuţii de asigurări sociale de sănătate şi s-au efectuat plăţi în sumă de 786.832.000 lei, reprezentând contravaloarea serviciilor medicale, medicamentelor şi dispozitivelor medicale – sumă alocată de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS).
În acest an, în perioada ianuarie-iulie, CAS Cluj a încasat contribuţii de asigurări sociale de sănătate în valoare de 379.500.000 lei şi a primit de la CNAS pentru a efectua plăţi suma de 534.717.000  lei. [/stextbox]