Recuperarea în Boala Parkinson
Boala Parkinson este o afecţiune neurologică, degenerativă, care face parte din categoria tulburărilor sistemului motor al creierului, fiind a doua maladie neurodegenerativă ca şi frecvenţă, după Boala Alzheimer. Această afecţiune se datorează degenerării (distrugerii) progresive şi ireversibile a neuronilor din mai multe arii cerebrale, cu precădere a celor din substanţa neagră mezencefalică şi a ganglionilor bazali, structuri cerebrale responsabile de controlul mişcărilor.
Referitor la cauza acestei boli, deşi aceasta rămâne deocamdată necunoscută, există totuşi anumiţi factori genetici şi factori externi implicaţi în apariţia acestei boli neurodegenerative.
În ceea ce priveşte simptomatologia bolii Parkinson, trebuie specificat faptul că aceast[ afecţiune are, de regulă, un debut insidios (treptat), iar manifestările clinice majore ale acestei afecţiuni sunt legate de tulburarea motilităţii (mişcării):
· bradikinezie (lentoare în mişcări);
· hipokinezie (dificultate în iniţierea mişcării);
· hipomimie (diminuarea mişcărilor mimice);
· hipofonie (vorbire monotonă şi şoptită);
· micrografie (scris de mână mic, ilizibil);
· rigiditate musculară cu fenomenul de ”roata dințată”;
· tulburare de menţinere a posturii şi echilibrului;
· mersul cu paşi mici, căderi frecvente;
· tremor de repaus localizat la nivelul mâinilor, picioarelor, sau chiar la nivelul feței.
Pe lângă simptomatologia motorie, în boală Parkinson mai apar o serie de semne şi simptome non-motorii, cum ar fi:
• tulburări ale mirosului;
• dificultăţi de deglutiţie (înghiţire);
• sialoree (salivaţie abundenţă);
• tulburări de somn;
• confuzie, depresie;
• hipotensiune ortostatică;
• constipaţie;
• hipersudoratie (transpiraţie în exces);
• tulburări de evacuare a vezicii urinare;
• dureri, amorţeli, stare de oboseală.
În ce priveşte tratamentul curativ al bolii Parkinson, trebuie menţionat faptul că, aceasta afecţiune neurologică este incurabilă. Tratamentul de bază al bolii Parkinson e cel medicamentos, care constă în administrare de medicaţie dopaminergică, din care fac parte preparate pe bază de Levodopa (Madopar, Isicom, Nakom), agonişti dopaminergici (Pramipexol, Ropinirol, Rotigotina), inhibitori de MAO de tip B (Rasagilina, Selegilina), inhibitori COMT (Entacapone), precum şi medicaţia nondopaminergica, cum sunt anticolinergicele (Romparkin, Akineton) sau medicaţia neuroprotectoare.
Pentru pacienţii care, în timp, nu mai răspund la medicaţia mai sus prezentată sau prezintă anumite complicaţii, care se datorează atât progresiei bolii cât şi medicaţiei, există posibilitatea tratamentului chirurgical cum ar fi stimularea cerebrală profundă. De asemenea, se poate administra gelul intestinal de Levodopa/Carbidopa (Duodopa). Această metodă permite o administrare continuă a preparatului printr-o pompă portabilă direct în duoden sau în porţiunea superioară a jejunului. Dispozitivul poate să fie setat cu parametrii de administrare adaptaţi individual fiecărui pacient, astfel încât să se obţină un maxim de eficienţă cu un minim de efecte adverse. Acest preparat este dedicat pacienţilor cu forme avansate de boala Parkinson, care nu mai este controlată de medicaţia obişnuită. Implantarea sondei la nivelul intestinului se face endoscopic.
Pe lângă tratamentul semnelor motorii, este disponibilă terapia farmacologică a semnelor şi simptomelor non-motorii, cum sunt cele descrise mai sus.
Prin urmare, tratamentul Bolii Parkinson are ca scop principal ameliorarea calităţii vieţii pacientului, aceasta vizând atât controlul simptomatologiei, cât şi încetinirea progresiei bolii.
Alături de tratamentul farmacologic, descris mai sus, există şi opţiuni de tratament non farmacologic, care vizează diferite disfuncţionalităţi ale acestei afecţiuni. Astfel, sunt disponibile:
· elemente de terapie fizicala, cum este cazul kinetoterapiei, active şi pasive, a terapiei ocupaţionale, elemente terapeutice utile în ameliorarea bradikineziei, a rigidităţii sau a tremorului;
· de asemenea, instatibilitatea posturală şi tulburările de mers, care pot atrage după sine căderi frecvente, pot fi şi ele ameliorate prin proceduri specifice de posturari şi exerciţii de reeducare a mersului;
· pe lângă simptomatologia motorie a Bolii Parkinson, tratamentul de recuperare al acestei afecţiuni neurologice vizează ameliorarea limbajului prin terapie de specialitate, care cuprinde, în funcţie de particularităţile individuale, exerciţii de antrenare a musculaturii aparatului fono-articulator, îmbunătăţirea componentei expresive şi receptive a limbajului, ameliorarea deficitului de deglutiţiei;
· deficitul cognitiv (afectarea memoriei, atenţiei, orientării în timp şi spaţiu, a capacităţii de calcul) care se poate instala în timp, în cursul evoluţiei bolii, se poate ameliora, pe lângă tratamentul medicamentos şi prin proceduri de stimulare cognitivă.
· pe lângă intervenţiile amintite mai sus, sunt utile şi benefice, mişcarea regulată, alimentaţia bogată în fibre vegetale, hidratarea corespunzătoare, toate aceste contribuind la menţinerea un status fizic şi psihic cât mai optim. Trebuie menţionat faptul că, pentru a obţine rezultate cât mai eficiente în ce priveşte recuperarea în boală Parkinson, e nevoie de o abordare holistică a acestei probleme, această abordare necesitând o echipă multidisciplinara, alcătuită din medic neurolog, medic de reabilitare medicală, kinetoterapeut, fizioterapeut, psiholog, logoped, asistent medical etc.
În concluzie, atât tratamentul medicamentos, cât şi cel de recuperare al bolii Parkinson, are ca scop principal asigurarea unei calităţi a vieţii pacientului cât mai apropiată de cea normală.
Mai multe detalii despre Recuperarea Neurologică în boala Parkinson la Polaris Medical găsiți aici.
Pentru un consult de specialitate la unul dintre medicii neurologi Polaris Medical privind boala Parkinson sau alte boli neurologice, sunați la 0264 933.
Dr. Emanuel Chețan – medic specialist neurolog Polaris Medical