Prevenţia şi recuperarea în bolile cardiovasculare

Bolile cardiovasculare reprezintă principala problemă de sănătate în România, aproximativ 60% din decesele înregistrate anual în ţară noastră fiind din cauza acestor boli. Estimările indică date la fel de alarmante pe viitor în special prin contribuţia factorilor de risc cardiovascular: hipertensiunea arterială, dislipidemia, fumatul, obezitatea, diabetul zaharat şi sedentarismul.

Prin numărul mare de cazuri şi mortalitatea ridicată, boală cardiacă ischemică reprezintă principala cauza de mortalitate cardiovasculară din România, stresul, alimentaţia nepotrivită, fumatul, consumul de alcool şi droguri fiind doar câţiva dintre factorii care au făcut ca vârsta celor care suferă din cauza infarctului miocardic să scadă constant în ultimii ani şi ca inclusiv populaţia tânără să fie afectată.

Un rol extrem de important în bolile cardiovasculare este reprezentat de prevenţie, despre care ne oferă mai multe detalii, dr. Emanuela Lăpuşan, medic primar cardiolog la Polaris Medical.

Prevenţia cardiovasculară rămâne o mare provocare pentru populaţia generală şi pentru sistemele de sănătate, obiectivele prevenţiei cardiovasculare fiind de a ajuta persoanele cu risc scăzut de boală cardiovasculară să îşi menţină acest status pe tot parcursul vieţii şi de a le ajuta pe cele cu risc crescut să îl reducă şi a atinge caracteristicele persoanelor sănătoase (nefumătoare, cu o alimentaţie sănătoasă, care desfăşoară activitate fizică moderată 30 minute/zi, cu IMC (indice de masă corporală) sub 25 kg/m2, TA sub 140/90mmHg, Colesterol Total sub 190mg/dl şi LDL Colesterol sub 115 mg/dl).

Există trei strategii de prevenţie a bolilor cardiovasculare – prevenţia populaţională, prevenţia primară la persoanele cu risc crescut şi prevenţia secundară. Prevenţia primară se referă la depistarea şi corectarea factorilor de risc ai bolilor cardiovasculare, iar prevenţia secundară reprezintă un ansamblu de măsuri şi recomandări care sunt aplicate la cei cu boală cardiacă diagnosticată şi care determina evitarea reapariţiei unui nou eveniment cardiovascular.

Renunţarea la fumat

Renunţarea la fumat reprezintă cea mai eficientă măsură dintre toate măsurile de prevenţie cardiovasculară, efectul fiind mai pronunţat la pacienţii cu boală coronariană. Nu există limita de vârstă în ceea ce priveşte beneficiul renunţării la fumat. Riscul de boală ischemică coronariană scade cu până la 50 % în primii doi ani după renunţarea la fumat, se apropie de cel al unui individ care nu a fumat niciodată în decurs de cinci ani după renunţarea la fumat , dar nu va ajunge niciodată la acelaşi nivel.

Activitatea fizică

Capacitatea scăzută de efort reprezintă un marker de risc pentru mortalitatea şi morbiditatea cardiovasculară, adulţii care nu practică un nivel corespunzător de exerciţiu fizic având un risc cu 20- 30% mai crescut de mortalitate comparativ cu cei care efectuează cel puţin 150 minute de exerciţiu fizic regulat săptămânal. Activitatea fizică regulată scade riscul de boală ischemică coronariană, accident vascular cerebral, diabet zaharat, menţine greutatea corporală, reduce excesul ponderal, determina creşterea HDL colesterolului , scăderea trigliceridelor şi reduce tensiunea arterială.

Orice adult sănătos trebuie încurajat să practice 2,5-5 ore săptămânal (30 minute/zi, 5 zile/săptămână) de exerciţiu fizic sau antrenament aerobic de intensitate moderată sau 1-2,5 ore săptămânal (15 minute/zi, 5 zile/săptămână) de exerciţiu fizic intens.

În ceea ce priveşte copiii, aceştia trebuie încurajaţi să practice minim 60 de preferat 90 minute zilnic de activitate fizică care creşte semnificativ frecvenţa cardiacă , precum şi exerciţii de întărire musculară şi osoasă.

Recuperarea cardiacă

Este una dintre cele mai importante componente ale prevenţiei secundare. Se defineşte că un ansamblu de activităţi în scopul optimizării statusului fizic, psihologic şi social al pacientului cardiac, având ca şi ţintă încetinirea, stabilizarea şi chiar regresia arterosclerozei, reducând mortalitatea şi morbiditatea.

Începe în spital după un eveniment acut-infarct miocardic, intervenţie chirurgicală pe cord (faza I) şi se continuă într-un centru specializat (faza ÎI) cu durata variabilă între 2-12 săptămâni.

Rolul esenţial în programele de recuperare îl deţine antrenamentul fizic. Alături de antrenamentul fizic , renunţarea la fumat, consilierea nutriţională, consilierea psihologică şi controlul tuturor celorlalţi factori de risc sunt componente ale programului de recuperare.

Faza II este urmată de faza III –care se desfăşoară la domiciliu , constă în efectuarea liberă a activităţilor fizice(mers pe jos, jogging, sporturi de agrement) cu scopul de a menţine sau chiar ameliora capacitatea de efort dobândită în faza II.

Nutriţia

Ce înseamnă o dietă sănătoasă:

• mai puţin de 5 g sare zilnic
• 30-45 g fibre/zi din cereale integrale, fructe şi legume
• 200 g fructe/zi (2-3 porţii)
• 200 g legume/zi (2-3 porţii)
• Consum de peste de cel puţin 2 ori/săptămână
• Carne procesată mai puţin de 2 porţii/săptămână
• Consumul de băuturi alcoolice limitat la 2 pahare/zi(20g alcool/zi) pentru bărbaţi şi un pahar/zi(10 g alcool/zi) pentru femei
• Acizi graşi saturaţi-mai puţin de 10% din aportul energetic total
• consumul a 150 g nuci( nuci, alune , migdale ) săptămânal
• acizi graşi tran-nesAturaţi: consum limitat, sub 1% din totalul aportului de energie de origine naturală

Prevenţia medicamentoasă

Are rol important în prevenţia secundară a bolilor cardiovasculare, clasele de medicamente cu acţiune cardioprotectoare (antiagregantele plachetare, statinele, beta blocantele şi IECA) crescînd eficientă prevenţiei nonfarmacologice şi asigurând o protecţie rapidă până în momentul în care prevenţia nonfarmacologica devine eficientă, cele două terapii fiind complementare.