Infarct miocardic acut sau atac de panică?

Nu ieşiţi din casă la orele prânzului dacă mercurul din termometre trece de 30 de grade. Este un îndemn al specialiştilor adresat persoanelor cu probleme cardiovasculare pe care acestea ar trebui să-l ia foarte în serios. Practica medicală arată că incidenţa accidentelor de infarct miocardic este maximă în sezonul fierbinte, când inima este obligată să depună un efort suplimentar. De asemenea, furtunile de vară care aduc scăderi bruşte de temperatură sunt şi ele un factor crescut  de risc. O bună hidratare, eventual o vizită preventivă la medic sunt indicate cardiacilor în lunile calde de vară.  Este de asemenea utilă cunoaşterea semnelor care preced un infarct miocardic acut astfel încât serviciile medicale să poată fi alertate în timp util. Dr. Crina Bercian – Medic Primar Cardiolog la Spitalul de Recuperare Polaris Medical– ne oferă un îndrumar în acest sens. Luaţi aminte, spune doctorul Bercian, tocmai pentru că  adeseori simptomele infarctului miocardic acut se confundă cu cele ale unui atac de panică, cei care au mai trecut prin episoade de atac de panică şi simptomele revin sunt sfătuiţi să se prezinte la medic pentru a înlătura suspiciunea unui acccident miocardic.

 

Ritmul alert al vieţii actuale face ca numărul pacienţilor cu boli cardiovasculare, dar şi a celor cu atacuri de panică să fie din ce în ce mai mare. Conform ultimelor statistici, infarctul miocardic şi accidentele vasculare cerebrale sunt principalele cauze de deces în România, din acest motiv este important să fie recunoscute primele semne ale infarctului miocardic.

Infarctul miocardic este o afecţiune acută, de maximă urgenţă medicală, determinată de ocluzia unui vas de sânge care irigă miocardul şi care duce la necroza miocardului irigat de artera respectivă. De obicei, afecţiunile coronarine debutează după vârsta de 40-45 ani, însă în ultima perioadă există tendinţa de debut a bolilor cardiace la vârste mai tinere, din cauza stresului, alimentaţiei nepotrivite şi a lipsei de somn.

Infactul miocardic acut este asociat cu o rată de mortalitate de 30%. Din acest motiv este importantă prezentarea la medicul specialist cardiolog dacă apar unul din semnele de mai jos sau ca metodă preventivă, de rutină, mai ales dacă există factori de risc pentru boala cardiovaculară (hipertensiune arterială, diabet zaharat, dislipidemie, fumat, antecedente familiale de boli cardiovasculare).

Nu de puţine ori infarctul miocardic este confundat cu atacul de panică sau invers, semnele de infarct miocardic fiind etichetate ca şi atac de panică. Din acest motiv, mulţi pacienţi apelează la serviciile medicale de urgenţă. 25% dintre persoanele care se prezintă într-un serviciu de urgenţă cu suspiciunea de infarct au, de fapt, un atac de panică.

Este important de menţionat faptul că durerea din infarctul miocardic este mai puternică şi prelungită decât cea care poate apărea în cazul unui atac de panică.

Caracterul tipic al durerii din infactul miocardic nu se regăseşte în atacul de panică, unde de obicei este descrisă ca şi înţepătură precordială, însă nici în infarctul miocardic durerea toracică nu are întotdeauna caracterul tipic.

În plus, infarctul miocardic poate declanşa un atac de panică, făcând şi mai grea deosebirea între cele două condiţii.

Principalul simptom al atacurilor de panică este sentimentul de frică şi anxietate, alături de alte reacţii fizice. Durata unui atac de panică este de aproximativ 5-20 minute, iar intensitatea sa creşte treptat şi atinge un nivel maximum în aproximativ 10 minute. Atacurile de panică pot debuta în urma unui eveniment traumatizant sau fără o cauză aparentă.

[stextbox id=’custom’]

Care sunt semnele clinice ale infarctului de miocard acut ?

• durere toracică anterioară intensă, cu caracter de presiune, arsură, greutate, strângere, “gheară” sau sfredelire;
• durerea poate iradia către umăr, braţe, gât, maxilar, abdomen superior;
• durata durerii este mai mare de 15-20 minute (până la câteva ore), nu cedează la tabletele de nitroglicerină sublingual (3 tablete luate la interval de 5 minute);
• durerea poate fi însoţită de alte semne: ameţeli, stare de leşin, greaţă, vărsături, transpiraţii, paloare, senzaţie de sufocare, anxietate, nervozitate, palpitaţii.

[/stextbox]

 

[stextbox id=’custom’]

Cum se poate manifesta atacul de panică?

• frisoane sau valuri de caldură;
• transpiraţie abundentă şi brusc instalată;
• senzaţie de sufocare, lipsă de aer;
• senzaţie de ameţeală sau chiar leşin;
• bătăi puternice ale inimii sau accelerarea ritmului cardiac;
• durere toracică;
• senzaţia de pierdere a controlului;
• respiraţie sacadată şi senzaţia de nod în gât sau de strângere a stomacului;
• nevoia de a merge des la toaletă.

[/stextbox]

Aceste simptome pot fi şi simptomele unor condiţii medicale (hipertiroidism, hipoglicemie, prolaps de valvă mitrală sau astm bronşic). Din acest motiv, dacă atacurile de panică se repetă, sunt indicate investigaţii amănunţite.

Vorbim de atac de panică atunci când nu poate fi identificată nicio cauză somatică pentru simptomele recurente de panică.

În ambele condiţii poate apărea teama de a muri, însă în atacul de panică apar şi alte temeri iraţionale de sufocare sau de pierdere  a controlului, în timp ce teama din infarctul miocardic este legată, de obicei, de durerea toracică intensă.

Atenţie! Chiar dacă aţi prezentat în trecut atacuri de panică, asta nu exclude existenţa, în paralel, a unei afecţiuni cardiace. Din acest motiv, cel mai prudent este să vă prezentaţi la medic.